Reforma fiscală adoptată de Parlament care include şi legea privind declararea voluntară şi stimularea fiscală, numită şi amnistia capitalului este cel mai comentat subiect în presă.
E o nouă tentativă de amnistiere a capitalului obținut din surse dubioase, se spune într-o declaraţie semnată de câteva ONG-urilor care condamnă adoptarea acestei legi. În declaraţia citată de Ziarul de Gardă se mai spune că trezește suspiciuni prezentarea amnistiei drept un element a unei reforme fiscale ample fără o analiză de impact, care este obligatorie în astfel de situații. „Se creează impresia că intenția amnistiei fiscale este camuflată după reforme fiscale, unele din ele multașteptate de business sau binevenite de cetățeni. Efectul amnistiei fiscale, însă, va fi unul de adâncire și încurajare a corupției, lucru pe care nu ni-l dorim ca și societate”, susţin semnatarii. Ei cer şefului statului să nu promulge această lege spunând că „amnistierea capitalului încurajează beneficiarii de venituri din corupție și crimă”.
Reforma fiscală adoptată de Parlament avantajează şi poartă grija celor cu bani mulţi şi murdari, a declarat expertul Veaceslav Negruţă, fost ministru de finanţe, la TV8, citat de agenţia de presă IPN. Beneficiarii cotei unice de impozitare de 12 la sută sunt exclusiv cetăţenii cu venituri mari şi foarte mari, spune expertul. Iar aministia fiscală promovată în cadrul reformei este oi încercare de readucere în țară și legalizare a unor mijloace care au fost anterior extrase din sistemul bancar din Republica Moldova, nu se exclud și alte mijloace cu probleme din diverse jurisdicții prin legea cetățeniei prin investiții. Concluzia expertului este aşadar că această reformă pune cruce pe tot ce se cheamă investigație KROLL, urmărirea banilor pentru a recupera mijloacele furate.
Fostul oficial din cadrul CNA, Mihail Gofman, consideră şi el că aministia fiscală e o formă de legalizare a banilor provenind din miliardul furat din sistemul bancar. „Operațiunea jaful secolului nu este finalizată. Gruparea oligarhico-criminală a Partidului Democrat, instaurată la putere, a încercat, încearcă şi va încerca prin toate mijloacele să legalizeze banii furați din rezervele Băncii Naționale”, spune Gofman, citat de Jurnal.md. El aminteşte că o iniţiativă similară a existat şi anul trecut fiind retrasă însă sub presiunea partenerilor externi. De ce se insistă atât de mult pe această amnistie? Pentru a finaliza operațiunea jafului secolului şi pentru a legaliza banii furați de la cetățenii Republicii Moldova, afirmă Gofman. „Unica lor soluție este să aducă banii furați înapoi în Republica Moldova, deoarece în afara ţării banii furați ar putea fi sechestrați de către organele de drept din statele care au avansat esențial în investigarea furtului secolului”, explică Mihail Gofman.
Politologul Dionis Cenuşă observă că amnistierea fiscală are loc în condiţiile în care dialogul politic cu UE este deja defectat. „Atât timp cât presiunea UE este oarecum concentrată pe invalidarea alegerilor din Chișinău, guvernarea folosește contextul existent pentru a deschide cutia pandorei, când un flux de bani iliciți vor fi practic înălbiți, iar ex-infractorii ar putea deveni una din cele mai loiale caste ale guvernării”, afirmă Cenuşă citat de oficial.md.
Unimedia.info o citează pe lidera PAS, Maia Sandu, spunând că „sub retorica falsă a unor reforme de ordin fiscal se ascunde o banală spălare de bani şi legalizare a banului furat de la popor”. „Miliardul vine înapoi! Doar că nu va veni ca ban întors cetăţenilor în bugetul public, ci ca proprietate a celor care l-au furat. Guvernarea şi-a dat arama pe faţă şi a recunoscut astfel că este implicată în furtul secolului”, afirmă Maia Sandu. Ea mai observă că cele trei legi din numita mică-reformă fiscală au fost incluse pe ordinea de zi „hoţeşte, în câteva ore, fără consultare publică, cu încălcarea gravă a unor proceduri elementare, pentru a fi votate de urgență în Parlament”.
Vicepreşedintele PPDA, Alexandru Slusari, crede şi el că principalul scop al amnistiei fiscale este legalizarea banilor furați din sistemul bancar. Slusari observă, citat de jurnal.md, că nu sunt prevăzute careva restricții a banilor ce pot fi legalizați, iar procedura verificării provenienței mijloacelor bănești declarate practic nu există. Slusari face o legătură între amnistia fiscală şi legea cetăţeniei contra investiţii, precizând că pot fi legalizaţi doar banii cetăţenilor moldoveni. „Așadar, în scurt timp noi riscăm să aflăm despre niște cetățeni noi, anonimi, care mai apoi vor declara sute de milioane de dolari - o parte din banii furați din sistemul bancar”, concluzionează Alexandru Slusari.
Introducerea impozitului unic de 12 la sută aprobată de Parlament în cadrul aceleași reforme fiscale va aduce pierderi persoanelor cu venituri mici, iar cele cu venituri mari vor avea de câștigat, constată expertul Veaceslav Ioniţă de la Institutul „Viitorul” într-un studiu citat de unimedia.info. Perdanţii de bază vor fi primăriile, în special cea a Chişinăului, mai spune expertul. El anticipează că veniturilor anuale ale capitalei se vor reduce cu 350 mil lei, cea ce reprezintă aproape 10% din bugetul municipal. Restul autorităților publice locale vor pierde împreună alte circa 200 mil. lei. În total impozitul unic va provoacă pierderi anuale de peste 1 miliard de lei Bugetului Public Național, mai afirmă Veaceslav Ioniţă. El susţine că în formula în care a fost aprobat impozitul unic nu atinge scopurile declarate, cele de a oferi facilități persoanelor cele cu venituri mici sau familiilor cu mulți copii.
