Pe 15 mai, Ministerul Justiției a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului „Șansă”, cerând instanței limitarea activității acestuia pentru șase luni. Cererea vine după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a putut verifica situația financiară a partidului, care nu ar fi prezentat toate actele necesare.
Folosind datele deținute de structurile statului, în special de Serviciul Fiscal, CEC a găsit mai multe nereguli în finanțarea de către „Șansă” a campaniei electorale pentru alegerile locale din noiembrie 2023. Mai exact, au fost identificați 71 de donatori cu venituri prea mici pentru donațiile făcute de ei.
Liderul „Șansei”, Alexei Lungu, a declarat Europei Libere că a depus toate documentele necesare la CEC și crede că autoritățile presează partidul în contextul alegerilor prezidențiale din octombrie.
În prezent, Judecătoria Bălți (oraș în care are adresa juridică partidul) decide dacă cererea Ministerului Justiției este întemeiată sau nu.
În urma unei sesizări făcute de CEC la Ministerul Justiției pe 31 mai, alte șapte partide riscă să le fie limitată activitatea pentru că nu au prezentat două rapoarte financiare consecutive. Acestea mai au timp să-și completeze documentația înainte ca ministerul să se adreseze în judecată.
Care e procedura de limitare?
În baza amendamentului votat anul acesta de parlamentari, activitatea unui partid poate fi limitată și dacă reprezentanții acestuia nu au depus la CEC raportul privind gestiunea financiară sau nu au prezentat informațiile necesare pentru verificarea finanțării partidului.
După ce constată lipsa documentelor respective, CEC poate sesiza Ministerul Justiției. După sesizare, ministerul este obligat să ofere conducerii partidului o lună în care aceștia pot aduce actele și, prin urmare, evita sancțiunile.
Dacă problema nu se remediază nici după o lună de răgaz, în cel mult cinci zile de la expirarea acestui termen, Ministerul Justiției poate acționa în judecată partidul și, respectiv, cere limitarea activității acestuia. Decizia primei instanțe poate fi contestată în decurs de 10 zile, apelul fiind examinat în termen de 15 zile.
În cazul limitării activității partidului prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției Servicii Publice (ASP) să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv. Potrivit legii, activitatea unui partid nu poate fi limitată în timpul campaniei electorale la care participă.
Perioada maximă pentru care poate fi limitată activitatea unui partid este de șase luni, dar Ministerul Justiției poate permite reluarea activității mai devreme, dacă partidul înlătură încălcările.
Pe de altă parte, Ministerul Justiției poate cere în instanță dizolvarea partidului, în cazul în care sunt comise încălcări similare în perioada limitării activității acestuia sau în decursul primului an din data ultimei limitări.
Ce presupune limitarea activității unui partid?
În redacția nouă a Legii privind partidele politice, activitatea unei formațiuni poate fi limitată pe o perioadă de până la șase luni. În perioada respectivă, partidul nu are dreptul să desfășoare următoarele activități:
- să fondeze mijloace de informare în masă;
- să organizeze întruniri, mitinguri, demonstrații, pichetări și alte acțiuni publice;
- să folosească toate tipurile de depuneri bancare, cu excepția cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanții; aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă; pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile partidului; pentru plata impozitelor, taxelor și amenzilor.
Ultima interdicție înseamnă că, în perioada limitării activității, partidul nu va putea încheia contracte de achiziții sau de prestare a serviciilor și să facă plăți, cu excepția celor care se fac în baza contractelor deja existente, a explicat Europei Libere experta asociației Promo-Lex, Mariana Focșa.
Ea precizează că, dacă partidele au contracte stabilite privind anumite plăți lunare, ei vor putea efectua plățile respective și în perioada limitării.
Pentru asta, formațiunea trebuie să aibă un cont bancar și să facă tranzacții financiare care să poată fi controlate de autorități. În caz contrar, doar organele de anchetă vor putea afla dacă se respectă sau nu prevederile impuse în timpul limitării activității.
Lege activată la 17 ani de la adoptare
Mecanismul care permite limitarea activității partidelor a fost introdus de autorități odată cu votarea Legii privind partidele politice, la sfârșitul anului 2007.
Mariana Focșa a precizat că R. Moldova a adoptat acest mecanism după ce Consiliul Europei a emis mai multe recomandări cu privire la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Consiliul cerea mai multă transparență în finanțarea partidelor și, respectiv, combaterea finanțării ilegale.
În redacția veche a legii, singurul motiv pentru care activitatea unui partid ar putea fi limitată era dacă prin acțiunile acestuia s-ar fi adus „prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale”.
Până în prezent, acest articol din Legea privind partidele politice nu a fost folosit niciodată.
La începutul acestui an, parlamentarii au votat un amendament care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.
Experta de la Promo-Lex susține că noua prevedere este „o metodă de a disciplina partidele politice”. În opinia ei, legislația spune clar când trebuie să depui raportul financiar, respectiv, ar trebui să existe și urmări dacă nu-l prezinți.
„Din moment ce știe că va fi sancționat dur, partidul politic trebuie să se conformeze prevederilor legale”, spune Focșa.
Potrivit ei, partidele au la dispoziție câte șase luni pentru a elabora rapoartele semestriale. „Este timp suficient. Dacă nu ai ce ascunde, înseamnă că activezi conform legii”, a concluzionat experta.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
