Președintele Consiliului European, Charles Michel, a îndemnat Macedonia de Nord să accepte compromisul propus de Franța pentru a pune capăt unei lungi dispute cu Bulgaria vecină (țară UE), care blochează de ani de zile încercarea țării de a adera la Uniunea Europeană.
Michel a declarat la 5 iulie, în cadrul unei conferințe de presă la Skopje, că discuțiile îndelung amânate pentru admiterea Macedoniei de Nord în UE ar putea începe imediat dacă ar accepta propunerea.
„Împreună suntem pe punctul de a scoate de impas procesul de aderare a țării dumneavoastră la UE", a declarat Michel, vorbind alături de Dimitar Kovacevski, prim-ministrul Macedoniei de Nord. Michel a spus că țara are o „oportunitate istorică" de a spune „da” la începerea negocierilor și de a deveni din nou „campioană a extinderii”.
La rândul său, Kovacevski și-a exprimat din nou sprijinul pentru „propunerea echilibrată”, adăugând că „obiectivul nostru este să începem negocierile de aderare”.
Propunerea franceză, anunțată săptămâna trecută de președintele Emmanuel Macron , cere ca Macedonia de Nord să recunoască în constituție existența unei minorități etnice bulgare. De asemenea, prevede monitorizări periodice a modului în care sunt soluționate diverse alte aspecte ale disputelor istorice dintre Macedonia de Nord și Bulgaria.
Un pas important s-a făcut săptămâna trecută, când Bulgaria a acceptat soluția franceză de compromis și a renunțat la veto-ul său asupra începerii negocierilor de aderare.
Bulgaria cere totuși o protecție constituțională adecvată pentru bulgarii din Macedonia de Nord și insistă că Sofia nu va recunoaște macedoneana ca limbă separată de bulgară.
Deși acceptată de guvernul de la Skopje și președintele țării, propunerea franceză de compromis s-a lovit de criticile dure ale partidul de opoziție de centru-dreapta VMRO-DPMNE și ale altor grupări de dreapta, care consideră că Macedonia de Nord ar fi obligată să cedeze prea mult în fața Bulgariei, în disputa privind istoria, limba, identitatea și cultura.
La sfârșitul săptămânii trecute, la Skopje au izbucnit proteste violente, care au culminat cu ciocnirile dintre manifestanți și poliție de marți, 5 iulie.
Aproximativ 100 de manifestanți au aruncat cu pietre, cocktail-uri Molotov și alte obiecte în gardul din jurul clădirii Parlamentului și în polițiștii care protejau clădirea. Mai mulți polițiști au fost răniți, dar forțele de ordine au respins în cele din urmă protestul și au reținut mai mulți demonstranți.
Guvernul de la Skopje a primit însă încurajări, încă de vinerea trecută și de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a scris pe Twitter, că odată compromisul francez acceptat de toate părțile, pot începe negocierile de aderare, pe care Macedonia le așteaptă de 17 ani.
„Comisia UE este pregătită să înceapă procesul de examinare pentru Macedonia de Nord și Albania, următorul pas pe calea lor europeană”, a scris von der Leyen.
Examinarea este un exercițiu formal și tehnic efectuat de Comisia Europeană în vederea pregătirii negocierilor de aderare. Permite țărilor candidate să se familiarizeze cu acquis-ul (cu corpul de legi europene) și obligațiile pe care le presupune acesta (întrucât țara candidată trebuie să poată implementa legislația UE) și, prin urmare, contribuie la pregătirile lor pentru aderare.
Bruxelles-ul a legat cererea de aderare a Albaniei de Macedonia de Nord, așa că orice progres pentru Skopje ar debloca și candidatura Tiranei.
Perspectivele de aderare ale țărilor din Balcanii de Vest au revenit în centrul atenției, odată cu invazia Rusiei în Ucraina și cu decizia Ucrainei, Moldovei și Georgiei de a cere formal aderarea la UE.
Pe 23 iunie, Ucraina și R. Moldova au primit condiționat statutul de țări candidate, Georgia mai trebuie să facă o serie de reforme înainte de a primi acest statut. În cursul dezbaterilor privind cererile celor trei, mulți lideri europeni, începând cu cancelarul german Olaf Scholz și președintele Macron, au readus în discuție situația țărilor din Balcanii de Vest, care – atrăgeau ei atenția – nu trebuie să fie acum discriminate.
