Situația drepturilor omului în Rusia s-a „deteriorat constant” de când președintele Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, a declarat un expert al ONU, vorbind despre un „declin seismic” care a afectat în mod deosebit grupurile vulnerabile, precum minoritățile și migranții.
„În ultimii trei ani și jumătate, autoritățile ruse au promovat o strategie deliberată de eliminare a disidenței prin intensificarea cenzurii, urmăriri penale motivate politic” și alte măsuri, a declarat Mariana Katzarova, raportor special pentru drepturile omului în Rusia, într-un nou raport.
„Oponenții războiului și activiștii sunt condamnați la ani de închisoare, nu pentru crime, ci pentru curaj”, a declarat Katzarova reporterilor pe 22 septembrie, în timpul unei sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva.
În raport, ea a afirmat că „spațiul civic a fost distrus în mod sistematic și intenționat”, iar autoritățile „au transformat instituțiile publice în instrumente de represiune și război”.
Expert independent numit în 2023, Katzarova este primul observator al situației drepturilor omului în Rusia, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. Ea nu vorbește în numele ONU.
- Te-ar putea interesa: Putin încalcă din nou normele internaționale, scoțând Rusia din pactul împotriva torturii
Represiunea a avut un „impact deosebit de sever asupra grupurilor vulnerabile, în special asupra femeilor, persoanelor LGBT, minorităților naționale și etnice, popoarelor indigene, grupurilor religioase și migranților, care au fost vizați în mod specific și transformați în țapi ispășitori în retorica și practica oficială”, se arată în raport.
În Caucazul de Nord, „declinul inexorabil către anarhie a permis încălcări pe scară largă, inclusiv violență bazată pe gen, femicid, tortură și maltratare, dispariții forțate și suprimarea brutală a drepturilor persoanelor LGBT”, se arată în raport.
Autoritățile ruse au încercat să înăbușe disidența pe parcursul celor 25 de ani de când Putin se află la putere. Represiunea s-a extins după ce acesta a revenit la președinție în 2012, după o perioadă în care a ocupat funcția de prim-ministru, și s-a intensificat și mai mult în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Ca instrumente de represiune, Kremlinul utilizează „dispoziții generale privind siguranța publică și securitatea națională”, precum și legislație cuprinzătoare care etichetează persoane și organizații drept „agenți străini” și „persoane indezirabile”, se arată în raport.
Katzarova a descris, de asemenea, „recurgerea pe scară largă și sistematică la tortură și rele tratamente” de către oficialii responsabili cu aplicarea legii, membri ai forțelor armate și alții ca fiind „endemică”. Ea a citat „un model clar de profesioniști din domeniul sănătății care participă la și tolerează cele mai abominabile forme de tortură, în special asupra deținuților ucraineni”.
„Responsabilitatea și justiția, precum și eliberarea tuturor deținuților civili ucraineni, a prizonierilor de război ucraineni și ruși, reținuți de ambele părți, a copiilor ucraineni deportați și a tuturor deținuților politici ruși trebuie să stea la baza oricăror negocieri de pace și a oricărui proces de pace”, se arată în raport.
Cu informații de la Reuters și AFP
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
