Doar șapte țări din întreaga lume respectă standardul internațional de calitate a aerului, în timp ce poluarea se înrăutățește în anumite locuri din cauza creșterii activității economice și a impactului toxic al fumului de la incendiile de vegetație, relevă un studiu realizat pe baza datelor parvenite de la mai multe stații de monitorizare a aerului din întreaga lume.
Din cele 134 de țări și regiuni analizate în raport, doar Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă respectă limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind micile particule în suspensie expulzate de mașini, camioane și în urma activității industriale, scrie The Guardian.
Marea majoritate a țărilor nu reușesc să respecte această normă când vine vorba de PM2.5, un tip de particule microscopice de funingine cu o lățime mai mică decât cea a unui fir de păr uman, care atunci când sunt inhalate, pot provoca probleme de sănătate și chiar decese.
Situația gravă este confirmată de studiul realizat de IQAir, o organizație elvețiană pentru calitatea aerului, care a extras date de la peste 30.000 de stații de monitorizare din întreaga lume.
... există încă multe locuri în care nivelurile de poluare sunt deosebit de periculoase
Deși în general, aerul din lume este mult mai curat față de cum a fost în cea mai mare parte a secolului trecut, există încă multe locuri în care nivelurile de poluare sunt deosebit de periculoase. Potrivit raportului IQAir, Pakistanul este cea mai poluată țară, având niveluri de PM2.5 de peste 14 ori mai mari decât standardul OMS. Pe același loc în clasament se află India, Tadjikistan și Burkina Faso.
Nu doar țările sărace au dificultăți în a asigura un aer curat, ci și cele bogate și în curs de dezvoltare rapidă. Canada, considerată mult timp ca fiind țara cu una dintre cele mai curate atmosfere din lumea occidentală, a înregistrat anul trecut cea mai slabă performanță în ce privește reducerea nivelului de poluare cu particule PM2,5, urmare a incendiilor de vegetație record care au devastat țara, trimițând fumul toxic pe întregul său teritoriu și în SUA.
În China, revigorarea activității economice după ridicarea restricțiilor impuse în urma pandemiei de COVID-19, a dus la o creștere de 6,5% a nivelurilor de PM2,5.
„Din nefericire, lucrurile au mers înapoi”, a declarat Glory Dolphin Hammes, director general al IQAir pentru America de Nord.
„Știința este destul de clară în ceea ce privește impactul poluării aerului și cu toate acestea, suntem atât de obișnuiți să avem un nivel de fond al poluării prea ridicat pentru a fi sănătos. Nu facem ajustări suficient de repede”, a adăugat ea.
Poluarea, greu de depistat și măsurat în țările sărace
Anul trecut, cea mai poluată zonă urbană din lume a fost orașul Begusarai din India, țară care găzduiește de altfel, cele mai poluate patru orașe din întreaga lume. Cu toate acestea, o mare parte din țările în curs de dezvoltare, în special din Africa, nu dispun de măsurători eficiente a calității aerului.
OMS și-a redus linia directoare pentru nivelurile „sigure” de PM2,5 în 2021 la cinci micrograme pe metru cub. Chiar și cu această măsură, multe țări, cum ar fi cele din Europa, care și-au curățat semnificativ aerul în ultimii 20 de ani, nu reușesc să se încadreze.
Chiar și cu această linie directoare, cercetări recente publicate de oamenii de știință din SUA, au relevat că nu există un nivel sigur de PM2,5, întrucât chiar și cele mai mici dintre expuneri sunt legate de o creștere a numărului de spitalizări pentru afecțiuni precum bolile de inimă și astmul.
... această povară este resimțită cel mai puternic în țările în curs de dezvoltare
Poluarea aerului ucide aproximativ șapte milioane de oameni pe an în întreaga lume - mai mult decât SIDA și malaria la un loc - iar această povară este resimțită cel mai puternic în țările în curs de dezvoltare care se bazează pe combustibili fosili pentru încălzire, iluminat și gătit interior, notează The Guardian.
Hammes a declarat că țările ar trebuie să ia măsuri pentru a asigura că orașele sunt mai ușor de parcurs pe jos și să reducă utilizarea mașinilor. O altă soluție ar fi modificarea practicilor forestiere pentru a contribui la reducerea impactului fumului de incendiu și adoptarea mai rapidă a energiei curate.
„Împărtășim învelișul atmosferic cu toți ceilalți din lume și trebuie să ne asigurăm că nu facem lucruri care să le dăuneze celor din alte părți”, a spus ea.
Situația în Moldova
Capitala R. Moldova s-a clasat pe locul 1.636 în topul celor mai poluate orașe din lume, care prezintă date din 7.812 localități urbane din întreaga lume.
La nivel de țară, R. Moldova se clasează pe locul 65 în lume, un nivel de poluare cu particule fine care este însă de peste trei ori mai mare față de nivelul recomandat de OMS.
Poluarea s-a datorat și se datorează mai multor factori, unii conjuncturali, alții de lungă durată: de pildă, că centrala termică din Chișinău a ars păcură două ierni la rând, dar și că circulația auto a fost și a rămas sufocantă. Condițiile meteorologice nefavorabile doar agravează problema, pentru că favorizează acumularea acestor particule poluante.
