Una dintre cele patru sesizări a fost depusă la consiliu chiar de Alexandr Stoianoglo. Aceasta se referă la două videouri, publicate pe rețelele de socializare de susținătorii PAS și ai Maiei Sandu, Marin Andonii și Radu Dutcovici. În imaginile publicate pe conturile lor, cei își îndemnau simpatizanții să nu voteze un găgăuz la alegerile prezidențiale.
Ambii bloggeri au spus că „Ștefan cel Mare nu ar accepta această alegere”. Andonii a mai declarat că „Ștefan cel Mare mai moare o dată”, dacă un găgăuz câștigă alegerile.
Serghey Gandrabur, un alt blogger menționat în plângerea lui Stoianoglo, a criticat o parte din electorat că a votat un găgăuz în primul tur al alegerilor prezidențiale. Stoianoglo afirmă că toate aceste declarații ar avea scopul să-l defăimeze și discrimineze „în contextul campaniei electorale”.
Analizând adresarea lui Stoianoglo, membrii Consiliului pentru Egalitate au concluzionat că declarațiile respective „pot fi considerate instigare la discriminare pe motive de prejudecată, deoarece promovează o percepție conform căreia o persoană de etnie găgăuză nu poate fi președintele Republicii Moldova din cauza etniei”.
În decizia sa, consiliul a explicat că acest tip de mesaje „poate fi extrem de nociv”, „amplifică prejudecățile în societate”, „duce la stigmatizarea acestui grup etnic” și ar trebui să fie sancționat „cât mai repede”, ca să nu afecteze desfășurarea scrutinului.
- Citește și: Consiliul pentru egalitate cere candidaților și susținătorilor acestora să evite discursul de ură
La Consiliul pentru Egalitate s-au mai adresat politicianul Vlad Bilețchi, Partidul Liberal Democrat (PLDM) și agenția de presă Telegraph. Autorii celor trei plângeri au reclamat discursul de ură în privința etniei găgăuze. Bilețchi și jurnaliștii de la Telegraph au invocat expuneri de pe Facebook și TikTok fără a face referire la o persoană concretă, iar PLDM i-a menționat pe aceeași bloggeri ca și Stoianoglo.
Consiliul a declarat că toate cele patru sesizări sunt inadmisibile și că le va transmite Direcției de Poliție din Chișinău care să le examineze sub aspect contravențional.
Membra Consiliului pentru Egalitate, Gheorghina Drumea, a explicat Europei Libere că sancționarea instigării la discriminare este de competența Poliției.
Articolul 70 din Codul Contravențional „Instigare la discriminare” vizează acțiuni intenționate, îndemnuri publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului [...], îndreptate spre instigarea la discriminare pe motive de prejudecată. Aceste acțiuni se sancționează cu o amendă de la 1.000 până 1.600 de lei, în cazul unei persoane fizice și de la 6.000 la 10.500 de lei, a unei persoane cu funcție de răspundere.
Drumea este activistă în domeniul drepturilor omului și asigurarea egalității de 9 ani, secretară generală a Comisiei pentru incluziune și non-discriminare din 2020 și membră a Consiliului pentru Egalitate în 2024.
Experta spune că discursurile de ură și de instigare la discriminare înrădăcinează prejudecățile negative față de anumite grupuri, care generează intoleranță. „Ulterior se materializează în acțiuni. Indirect, se creează ideea de neacceptare, de netolerare, de restrângere în exercitarea anumitor drepturi”, spune ea.
Ofițera de presă al Direcției de Poliție Chișinău, Natalia Stati, a declarat Europei Libere că la Poliție încă nu au ajuns deciziile Consiliului pentru Egalitate.
Pe 25 octombrie, șeful cabinetului președintei, Adrian Băluțel, a venit cu un mesaj public prin care Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate, se disociază de „agresivitatea verbală și incitarea la ură” făcute de anumiți bloggeri, precum Marin Andonii.
„Pentru noi, este importantă buna înțelegere, omenia față de toți, indiferent etnie, de limba vorbită sau de votul oferit”, a spus Băluțel.
Cine sunt bloggerii acuzați de discurs de ură
Stomatolog de profesie, Marin Andonii se manifestă în această campanie ca un susținător activ al președintei Maiei Sandu. Nu este prima dată când acesta este acuzat că promovează un discurs de ură în spațiul public. Asociația „Forța Fermierilor” a depus, la sfârșitul lunii octombrie, o plângere la Poliție pe numele lui Andonii, după ce acesta a criticat agricultorii care protestau împotriva Guvernului.
Într-un video postat pe rețele atunci, Andonii a spus că-și asumă declarațiile, fiind gata să achite amenzile. „Eu nu fac nimic penal, dar administrativ. Am să lucrez, o să fac bani și achit amenda”, a spus Andonii, care a declarat într-un interviu că are aspirații politice.
- Te-ar putea interesa și: De ce a crescut discriminarea pe criteriul limbii și ce realitate se ascunde în spatele statisticii
Un alt blogger raportat la Consiliul pentru Egalitate este Serghey Gandrabur, care și-a manifestat susținerea pentru candidata Maia Sandu pe rețelele sociale. El se prezintă ca antreprenor în domeniul comerțului.
Radu Dutcovici, la fel, se înfățișează ca un susținător al Maiei Sandu. Acesta are o comunitate de aproape de 40.000 de urmăritori pe Tiktok și alte aproape 70.000 – pe Facebook. Conform profilului pe LinkedIn, Dutcovici ar lucra în prezent la Consiliul Norvegian pentru Refugiați.
În trecut, ar fi fost manager de vânzări la o agenție imobiliară, manager de proiect la o companie de telecomunicații și regizor la postul 10TV. De asemenea, el ar fi din 2019 președinte al organizației de tineret al Partidului Democrația Acasă.
Și candidata PAS, Maia Sandu, s-a confruntat, în această campanie electorală, cu discurs de ură împotriva ei. Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a numit-o „Baba Cloanța”, iar asociația Promo-LEX, care monitorizează campania, a scris că „asemenea mesaje promovează stereotipurile de gen în viața politică și socială”. Iar la prima sa campanie pentru prezidențiale, în 2016, când a candidat împotriva lui Igor Dodon, Maia Sandu a fost vizată de comentarii sexiste.
Avocatul poporului, Ceslav Panico, a îndemnat cetățenii să reducă „la zero discursul de ură”. Ombudsmanul a declarat că „este vital să promovăm un discurs bazat pe respect, indiferent de preferințele politice sau de opiniile pe care le avem despre candidați”. El a chemat candidații și echipele lor „să se prezinte ca modele de respect față de demnitatea umană și drepturile fundamentale ale tuturor”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
