Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
O nouă întâlnire, a doua în acest an, dintre președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. La Tiraspol a fost arestat fostul șef al Băncii centrale, care este acuzat de abuz în serviciu. Ce cred oamenii de rând cu privire la o eventuală creștere a cursului valutar în regiunea transnistreană, cum văd unii agenții economici climatul de afaceri din regiune și cum funcționează „amnistierea migranților moldoveni în Rusia.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Societatea pe acțiuni „Energocom” de la Chişinău a semnat vineri cu compania ucraineană ”DTEK Trading” contractul de furnizare a energiei electrice către Republica Moldova pentru perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2018, a anunțat sâmbătă un comunicat al Ministerului Economiei de la Chişinău. Oferta „Energocom” a fost agreată de operatorii reglementați datorită prețului mai avantajos oferit – 50,2 dolari pentru 1 MWh. Centrala de la Cuciurgan, în prima rundă de negocieri a propus prețul de 58,5 dolari pentru 1 MWh, diminuându-l în cea de-a doua până la 54,4 dolari, se mai anunță în comunicat. Prin contractul precedent malul drept al Republicii Moldova era alimentat cu curent electric de către centrala Cuciurgan din regiunea transnistreană. Vânzarea de curent electric era sursa cea mai mare de valută pentru malul stâng, confruntat cu o acută criză economică și valutară.
Președintele Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la reședința prezidențială de la Holercani. Dodon a declarat că s-a înțeles cu Vadim Krasnoselski să ceară împreună „donatorilor” și „partenerilor de dezvoltare” sprijin financiar pentru reabilitarea a două trasee care traversează Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Dodon și Krasnoselski au mai discutat despre rezolvarea unor probleme practice identificate anterior în formatul 5+2, ca restabilirea legăturii telefonice peste Nistru, recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare auto și a diplomelor transnistrene. Președintele a dat asigurări că și-a coordonat agenda cu Guvernul, spunând că problema transnistreană este „una din puținele chestiuni” în care el și guvernarea au o poziție comună.
Premierul Pavel Filip i-a dat noi asigurări secretarului general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, că guvernul său „va acorda tot suportul necesar” pentru deschiderea Oficiului de Legătură NATO la Chişinău”. „Neutralitatea nu înseamnă izolare de comunitatea internațională”, a spus Filip la o întâlnire cu Stoltenberg. Potrivit unui comunicat guvernamental, cei doi au discutat despre un plan de colaborare Moldova – NATO pentru anii 2017 – 2019, care include proiecte de securitate cibernetică.
O instanță de la Tiraspol a dispus arestarea fostului președinte al Băncii centrale din regiunea transnistreană, Eduard Kosovski, și a adjunctului său, Alexandr Leanca. Pe numele celor doi au fost intentate dosare penale cu acuzația de abuz în serviciu. Eduard Kosovski era considerat un apropiat al fostului lider transnistrean, Evgheni Șevciuk, care a pierdut alegerile așa-zise prezidențiale din luna decembrie în fața lui Vadim Krasnoselski. Majoritatea din Sovietul suprem, afiliată holdingului Sheriff, a fost în opoziție față de echipa lui Evgheni Șevciuk și l-a acuzat în permanență pe Eduard Kosovski de a fi provocat criza valutară din regiune.
Șeful executivului de la Tiraspol, Alexand Martînov, a calificat ca fiind exagerate salariile de 5-17 mii de dolari net pe lună ale șefilor unor întreprinderi din sectorul energetic subordonate administrației din regiune și a dispus optimizarea fondului de salarizare a aparatului administrativ al întreprinderilor. Un control efectuat de o direcție specializată a executivului din regiune a constatat că șefii unor întreprinderi își stabilesc salarii exagerate, în timp ce salariul mediu în regiune rămâne în jur de 200 de euro.
Duminică în regiunea transnistreană au avut loc alegeri repetate pentru ocuparea a cinci locuri din Sovietul suprem și pentru nouă funcții de consilieri în consiliile locale. Scrutinul repetat are loc după ce o parte dintre aleși, după venirea la putere a noii echipe conduse de Vadim Krasnoselski, au fost numiți în funcții în cadrul puterii executive.
Președintele rus Vladimir Putin a respins criticile la adresa autorităților ruse pentru persecutarea protestatarilor anticorupție, spunând că oricine încalcă legea va fi pedepsit. Vorbind la un summit în Arhanghelsk, Putin a vorbit despre protestele de pe 26 martie ca despre un tertip prin care liderul de opoziție Aleksei Navalnîi și-ar promova ambițiile prezidențiale. Sunt primele declarații ale lui Putin după cele mai mari proteste din Rusia din ultimii cinci ani. Numai la Moscova, poliția a reținut un număr record de peste o mie de oameni. Un tribunal de la Moscova a confirmat condamnarea lui Navalnîi la 15 zile de închisoare, sub acuzație de a se fi opus arestului în timpul protestului de duminică.
La o primă întâlnire de anul acesta a Consiliului NATO-Rusia, care a avut loc la Bruxelles, reprezentanții Alianței au spus că sunt „profund îngrijorați” de situația din Ucraina. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, Alianța și Moscova „continuă să aibă divergențe clare” în privința crizei din Ucraina, iar aliații „nu au recunoscut și nu vor recunoaște” anexarea Crimeii. Rusiei i s-a cerut din nou să-și folosească pârghiile pentru a determina separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei să-și îndeplinească angajamentele asumate prin acordurile de pace de la Minsk.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a prezentat „ciorna” principiilor de care se va conduce UE la negocierile privind ieșirea din organizație a Marii Britanii. Strategia stabilește priorități politice pentru cele 27 de țări care rămân în UE la negocierile cu Londra, care ar urma să dureze 2 ani și se anunță dificile. Premierul britanic Theresa May, care a declanșat oficial procedura ieșirii din UE miercuri, 29 martie, ceruse ca Londra să poată negocia simultan plecarea din organizație și viitoarele aranjamente comerciale. Dar Tusk a spus că „nu vor fi negocieri paralelele”.
Începând de marți, 28 marte, cetățenii georgieni cu pașaport biometric pot să călătorească fără vize în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Comisia Europeană a recomandat încă din decembrie 2015 liberalizarea regimului de vize, dar aplicarea recomandării a fost întârziată de obiecțiile țărilor membre și de negocierile între Parlamentul European și Consiliul European privind mecanismul de suspendare, la nevoie, a acestui regim liberalizat. Mecanismul de suspendare a libertății de circulație intră tot marți în vigoare. Republica Moldova are regim liberalizat de vize cu UE din aprilie 2014.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Așadar, săptămâna trecută atât Igor Dodon, cât și Vadim Krasnoselski au marcat 100 de zile de la preluarea funcțiilor, iar joi a avut loc și o întâlnire a celor doi – cea de a doua în ultimele trei luni. Întâlnirea a avut loc la reședința prezidențială de la Holercani, pe malul drept al Nistrului. Tamara Grejdeanu are amănunte:
Președintele Dodon anunță că a convenit cu liderul de la Tiraspol ca săptămâna viitoare să fie inițiate discuțiile pentru stabilirea unui mecanism, astfel încât fermierii din raionul Dubăsari să aibă acces la terenurile lor de după traseul Râbnița-Tiraspol.
Acest subiect se află de mult timp pe agenda negocierilor în formatul 5+2, însă niciodată nu s-a ajuns la un compromis. Tiraspolul insista ca agricultorii să-și ia în arendă propriile terenuri, Chișinăul nu a acceptat însă ca pretinsa administrație transnistreană să perceapă taxe suplimentare de la proprietarii celor 6 mii de hectare de pământ.
Anterior, a existat și o înțelegere între negociatori, ca administrației de la Dubăsari să i se ofere atribuții sporite, pentru a intermedia accesul fermierilor la terenuri, lucru care nu a mai fost aplicat.
Igor Dodon a mai spus că discuțiile vor continua la nivelul grupurilor de experți, pentru a găsi soluții la măsurile incluse în pachetul promovat de instituția prezidențială:
„Sperăm ca în decurs de o lună, pentru marea majoritate dintre ele să fie gata soluția pe masă pentru a fi implementate. Sunt unele mai dificile, cum ar fi recunoașterea numerelor de înmatriculare pentru automobilele din stânga Nistrului, și aici avem un anumit progres, telefonia fixă, mobilă.”
În cadrul întrevederii a fost abordat și subiectul legat de introducerea la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan a unor controale comune ale grănicerilor ucraineni și polițiștilor de frontieră moldoveni. Potrivit lui Igor Dodon, experți din cadrul aparatului președintelui vor face o evaluare pentru a vedea dacă, așa cum spune Krasnoselski, controlul moldo-ucrainean la acest punct va afecta agenții economici din regiunea transnistreană:
„Și dacă este necesar să luăm unele decizii, ca agenții economici, persoanele fizice să nu aibă de suferit, astfel de decizii noi vom propune, inclusiv inițiative legislative, dacă va fi necesar.”
Potrivit unui comunicat de presă al liderului din stânga Nistrului, sunt considerate productive discuțiile în domeniul telecomunicațiilor și transportului feroviar.
Reprezentanții Tiraspolului anunță că după întâlnirea din 4 ianuarie, a fost încetată urmărirea penală în cazul a 10 cetățeni moldoveni. Se precizează, de asemenea, că Igor Dodon și Vadim Krasnoselski au convenit să ceară sprijinul partenerilor externi pentru a putea realiza împreună proiecte de infrastructură, și anume reabilitarea drumurilor Chișinău-Dubăsari și Chișinău-Tiraspol-Odesa.
Președintele Igor Dodon a precizat că subiectele de pe agenda întâlnirii de azi au fost discutate și cu premierul Pavel Filip, inclusiv în cadrul platformei de dialog pe subiectul transnistrean din care fac parte reprezentanți ai guvernului, parlamentului, președinției și vicepremierul pentru reintegrare, George Balan.
Deocamdată însă nici o altă autoritate nu s-a expus asupra pachetului de măsuri promovat de președinție.
***
Europa Liberă: Cu referire la întâlnirea de joi cu Igor Dodon, Vadim Krasnoselski a anunțat că Chişinăul și Tiraspolul vor adresa în viitorul apropiat o scrisoare președintelui în exercițiu al OSCE, Sebastian Kutz, cu solicitarea de a convoca următoarea reuniune în formatul 5+2, iar în cadrul acesteia va fi discutată chestiunea cu privire la controlul comun moldo-ucrainean la postul vamal Cuciurgan de pe segmentul transnistrean al frontierei.
Tiraspolul insistă ca acest subiect să fie discutat pe platforma formatului 5+2, în timp ce Chişinăul și Kievul consideră că problema controlului comun la frontieră ține strict de relațiile moldo-ucrainene și este de competența exclusivă a celor două țări să-și gestioneze frontiera.
Liderul de la Tiraspol a subliniat în conferința de presă comună că planurile Moldovei de instituire a controlului comun constituie „acțiuni unilaterale care nu vor aduce nimic pozitiv în relațiile dintre Moldova și Transnistria”. „Le-am prezentat colegilor dlui Dodon toate datele. Este vorba despre pierderi bugetare, pierderea de locuri de muncă, va fi amenințată existența businessului mic și mijlociu. În general, nu văd necesitatea instalării acestor posturi, având în vedere că acolo lucrează Misiunea EUBAM”, a spus Vadim Krasnoselski.
Un alt subiect sensibil pentru regiunea transnistreană discutat la întâlnirea de la Holercani a fost cel al libertății de circulație. Vadim Krasnoselski i-a povestit lui Igor Dodon despre ultimele cazuri de reținere de către poliție a mașinilor cu care funcționari transnistreni veneau la aeroportul din Chişinău. „Am înțeles că președintele nu este informat despre aceste incidente. Eu i-am spus că toate aceste lucruri nu aduc prea mult optimism în relații”, a spus Vadim Krasnoselski.
***
Europa Liberă: O instanță de la Tiraspol a dispus arestarea pentru două luni a fostului președinte al Băncii centrale din regiunea transnistreană, Eduard Kosovski, și a adjunctului său, Alexandr Leanca. Agenția de știri Novostipmr anunță, cu referire la secretarul de presă al Comitetului de anchetă de la Tiraspol, Elena Natolocenaia, că pe numele celor doi au fost intentate dosare penale cu acuzația de abuz în serviciu. Legislația transnistreană prevede pentru acest articol detenție de până la 10 ani și interdicția de a mai ocupa funcții publice.
Eduard Kosovski era considerat un apropiat al fostului lider transnistrean, Evgheni Șevciuk, care a pierdut alegerile așa-zise prezidențiale din luna decembrie în fața lui Vadim Krasnoselski. Una din primele măsuri ale lui Krasnoselski după ce a fost investit în funcție pe 16 decembrie, a fost să ceară și să obțină ca legislativul regiunii, Sovietul Suprem, să-l demită din funcție pe șeful de atunci al Băncii centrale, Eduard Kosovski, demisie care s-a produs pe 17 decembrie.
Majoritatea din Sovietul suprem, afiliată holdingului Sheriff, a fost în opoziție față de echipa lui Evgheni Șevciuk și l-a acuzat în permanență pe Eduard Kosovski de a fi provocat criza valutară din regiune.
***
Europa Liberă: Criza valutară în regiunea transnistreană a izbucnit la începutul anului trecut, când din casele de schimb a dispărut valuta, iar cursul neoficial al dolarului a crescut semnificativ. În scurt timp în regiune s-a dezvoltat o piață neagră unde dolarul se vindea nu cu 11,3 ruble transnistrene, cum era cursul oficial, ci cu 14-15 ruble și mai mult. Toamna trecută băncile comerciale au convenit să stabilească un așa-numit curs valutar comercial, care era practic egal cu cel de pe piața neagră.
Luna aceasta liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a spus că menţinerea mai multor cursuri de schimb pe piaţa valutară este inadmisibilă şi le-a cerut decidenților din domeniul economic și bancar să caute soluții pentru ieșirea din criza valutară. „Cursul oficial al rublei față de dolar trebuie să corespundă celui de pe piață. În caz contrar, pe fundalul dezordinii, agenții economici vor continua să suporte pierderi economice, și acest lucru este inadmisibil”, a spus Krasnoselski.
Până acum, Tiraspolul a evitat să devalorizeze rubla, de teamă să nu provoace o creștere necontrolată a prețurilor și sărăcirea și mai mare a populației, anul trecut având loc alegeri, iar criza valutară a fost şi un subiect de confruntare între fostul lider Evgheni Şevcuik şi Sovietul suprem.
Propunerea lui Vadim Krasnoselski de a aduce cursul oficial al rublei în concordanță cu cel de pe piaţa valutară este o premieră a noii administrații. Ea vine însă la mai bine de o lună după ce, în vizita sa la Moscova, Krasnoselski a cerut Federației Ruse sprijin financiar anume pentru depășirea crizei valutare. Despre soarta acestei cereri nu s-a anunțat nimic de atunci, cel puțin oficial. În ce privește cursul oficial al rublei transnistrene, decizia finală, ca și până acum, va trebui să o ia Sovietul suprem de la Tiraspol, singurul care deține această prerogativă.
***
Europa Liberă: Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au încercat să afle ce cred oamenii de rând din regiune despre lipsa de valută la punctele de schimb valutar, dacă acest lucru îi afectează și ce părere au despre o eventuală creștere a cursului valutar.
„Sigur, ne-am confruntat cu această problemă. Primim pensia din Rusia. Acum s-a agravat din nou - ne spun că n-au valută, să cumpărăm la cursul lor. Suntem nevoiți să venim la prima oră, să stăm la pândă. Dacă vii la ora 10.00, nu mai găsești nimic. Luna trecută, tot așa am stat. Am venit la 7.30 și am luat în ruble. Dar nu știu de ce se întâmplă asta…”
„Am stat la rând…Oamenii caută și dolari, și euro; nu-s!”
„Nu mă privește, pentru că nu am unde călători cu această valută.”
„Toți caută lei. Nu-s!”
„Pe mine nu mă afectează, dar știu că există un deficit de valută. Tot ce-mi trebuie găsesc aici, n-am nevoie de valută.”
„Nu am valută și nici n-am nevoie. La noi totul e în ruble.”
„Nu merg să cumpăr valută, pentru că nu-mi trebuie.”
„Nu avem nevoie de venituri în valută. Dimpotrivă, noi facem schimburile invers.”
„Sunt oameni care au grămezi. De ruble transnistrene.”
„Nu, nu mă interesează, pentru că suntem pensionari, n-avem bani în plus ca să schimbăm. Suntem doi pensionari, dacă am fi fost mai tineri – poate că da. Lumea se duce la Chișinău la tratament, sau în Rusia. Dar cei care primesc pensii din Rusia n-au nevoie să cumpere ruble rusești. Cei care merg la tratament în Moldova – cumpără lei. Dar noi n-avem probleme.”
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Pe 27 martie s-au împlinit 100 de zile de când noua administrație, condusă de Vadim Krasnoselski, a preluat puterea în regiunea transnistreană. Echipa câștigătorului la alegerile așa-zis prezidențiale din decembrie a anunțat că anul 2017 este an al întreprinzătorilor. Acum în regiune au loc mai multe întâlniri ale administrației cu agenții economici, scopul declarat fiind identificarea de soluții pentru impulsionarea economiei.
A schimbat acest lucru ceva în situația oamenilor de afaceri din stânga Nistrului? Ce perspective are mediul de afaceri și care sunt riscurile externe? Sunt întrebări pe care corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, i le-a adresat directorului companiei Ilogic, Dmitri Goncearenko, co-fondator al asociației de business Most, în traducere din limba rusă – Pod.
Europa Liberă: Dle Goncearenko, care sunt acum stările de spirit ale oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană?
Dmitri Goncearenko: „În acest moment, de facto, noi schimbări nu vedem. Adică totul este la fel de rău, cererea pe piață este la fel de mică, noi la fel ne confruntăm cu diverse bariere administrative cu care luptăm, în timp ce puterea ne promite că vor fi schimbări. Dar deocamdată totul este la nivel de declarații, totul este la nivel de așteptări.
Exact în acest moment situația pe piață este una proastă. Acest lucru se referă la orice fel de afacere – începând cu întreprinzătorii cei mai mici care se plâng de faptul că – un exemplu banal – în frizerii sunt puțini clienți. Chiar și la acest nivel sunt probleme. Și acesta este un aspect care vorbește despre multe.
De fapt, la nivelul întregului „lanț trofic”, ca să-i spun așa, de jos până sus, este același proces. Nimeni nu este bucuros, nimeni nu este mulțumit. Mulți au, e adevărat, așteptări pozitive, dar unii nici măcar astfel de așteptări nu mai eu – ei spun pur și simplu că nu au încredere. Este o poziție simplă, dar și explicabilă. Însă acest gen de lipsă de încredere, dacă într-adevăr vor începe careva schimbări pozitive, s-ar putea transforma ușor în mulțumire și atitudine pozitivă. Ca să mă exprim mai plastic – chiar dacă ambalajul este dur, acesta ascunde inima gingașă a întreprinzătorului și aceasta poate fi sensibilizată. Dar pentru asta trebuie de făcut schimbări adevărate pe care mediul de afaceri să le vadă practic imediat.”
Europa Liberă: Pentru prima dată în istoria regiunii transnistrene reprezentanții businessului mic și mijlociu au intrat în componența Camerei obștești, un for consultativ pe lângă liderul de la Tiraspol. Administrația transnistreană ține cont de recomandările oamenilor de afaceri sau totuși are propria viziune asupra procesului de interacțiune dintre business și putere?
Dmitri Goncearenko: „Este greu de spus deocamdată dacă businessul va avea o voce care va conta în Camera obștească. Acolo sunt, într-adevăr, câțiva reprezentanți și faptul că în general pentru prima dată reprezentanții mediului de afaceri au intrat în componența Camerei obștești este în sine un semnal pozitiv. Dacă acesta va genera și careva rezultate constructive, dacă se va reuși obținerea unor îmbunătățiri considerabile a situației economice, se va vedea în timp. Acum avem asigurări că suntem ascultați și auziți. Și se pare că într-adevăr suntem ascultați.
Pur și simplu acum administrația este în perioada când are loc colectarea acestor propuneri. Dar doar la etapa adoptării deciziilor și a implementării acestor decizii vom putea judeca despre faptul dacă s-a reușit sau nu ca din aceste propuneri să se facă ceva util. Acum au loc doar consultări – consultări în diferite formate, pe platforme diferite, se colectează propuneri, se colectează opinii. Dar foarte curând va veni și momentul adoptării deciziilor. Atunci totul va deveni clar.”
Europa Liberă: Împreună cu alți oameni de afaceri cu care aveți viziuni comune ați creat o organizație obștească pe care ați numit-o Most, în traducere din limba rusă – Pod. Cine poate fi membru al organizației și cu ce se ocupă aceasta?
Dmitri Goncearenko: „Asociația de business Most are o orientare clară care este specificată și în statutul acesteia – noi ne pronunțăm pentru principiile pieței libere în economia Transnistria. Adică egalitatea tuturor companiilor, tuturor întreprinderilor în fața legii, cote ale impozitelor egale, lipsa unor preferințe speciale pentru întreprinderile de stat sau pentru anumite întreprinderi comerciale. Pentru că, din punctul nostru de vedere, doar o astfel de abordare este de natură să schimbe principial situația din economie și să facă în așa fel încât businessul să se dezvolte.
Cât ar fi de straniu, o astfel de abordare nu este împărtășită nici pe departe de toată lumea, inclusiv de unii reprezentanți ai mediului de afaceri. Mulți dintre aceștia încearcă, inclusiv pe aceste numeroase platforme de discuții care sunt organizate acum pe lângă ministerul dezvoltării economice, pe lângă consiliile orășenești și locale, să obțină facilități anume pentru afacerea lor, pentru compania lor. Și de multe ori nu doar din contul faptului că ar putea convinge administrația să le ofere regimuri preferențiale la taxare sau în alte domenii, dar și prin exercitarea unor presiuni asupra altor companii.
De exemplu, o temă populară este – „haideți să facem ceva cu cei care dau spații în închirie pentru că ei încasează taxe foarte mari de la noi”, sau „haideți să asigurăm prin lege loc pe rafturile magazinelor pentru produsele transnistrene”. Mai sunt și alte situații asemănătoare când un domeniu de afaceri intră pe teritoriul altor domenii.
Noi suntem împotriva unei astfel de concurențe incorecte. Respectiv, acest lucru îngustează puțin posibilul contingent al companiilor care pot fi membre ale organizației noastre, care gândesc și acționează la fel ca noi.
Dar noi mai vedem sarcina noastră și în a ne ocupa inclusiv și de educație, de a explica oamenilor de ce doar un astfel de comportament și atitudine va genera consecințe pozitive. Și de ce complacerea în încercarea de a ne presa unii pe alții pentru a ne menține pe această piață mică nu va duce la nimic bun – nici pentru noi, pentru micile noastre afaceri, nici pentru țară în general.”
Europa Liberă: Instituirea controlului mixt moldo-ucrainean la Cuciurgan și Pervomaisc va complica și mai mult viața și așa nu foarte ușoară a businessului mic și mijlociu din Transnistria, sau această temă are un caracter mai mult politic decât practic?
Dmitri Goncearenko: „Indiscutabil, momentul politic este foarte important. Businessul s-a obișnuit să depășească orice bariere, inclusiv acelea care constau în posturi de control suplimentare.
Dar din păcate realitățile – atât la noi, cât și în Ucraina și Moldova – sunt în continuare de așa natură încât aceste în mod sigur vor avea un impact asupra cheltuielilor antreprenorilor. Fie că este vorba despre taxe oficiale sau neoficiale pentru trecerea acestor posturi, noi oricum vom simți cheltuieli suplimentare. Iar cheltuielile suplimentare vor duce la creșterea costurilor, la înrăutățirea situației pe piață. Adică oricum nimeni nu așteaptă nimic bun de la acest lucru. Și toată lumea ar vrea foarte mult ca aceste posturi totuși să nu apară.”
Europa Liberă: Directorului companiei Ilogic, Dmitri Goncearenko, co-fondator al asociației de business Most de la Tiraspol.
***
Europa Liberă: La cea mai recentă vizită la Moscova, președintele Igor Dodon s-a înțeles cu omologul său rus Vladimir Putin despre prelungirea până la 12 mai a perioadei de legalizare a cetățenilor moldoveni, care au termenul de ședere depășit, dar care încă se află în Federația Rusă. Noutatea despre amnistie a stârnit valuri printre migranți, care caută să confirme aceste promisiuni. Unii tratează această știre cu neîncredere, fiindcă este vorba de o înțelegere verbală. Într-un interviu oferit Europei Libere, fostul șef al Biroului Relațiilor pentru Diasporă Victor Lutenco spune că așa-zisa amnistiere se face „ilegal”. Natalia Sergheev a încercat să afle cum funcționează „amnistierea” migranților moldoveni în Rusia.
După ce președintele Dodon a promis că va soluționa una din cele mai sensibile probleme ale migranților moldoveni, liderul Asociației tinerilor moldoveni din Rusia, Grigore Cojocaru, nu mai are viață liniștită. Mereu îi telefonează persoane care vor să afle cum pot să oficializeze șederea de mai departe în Federația Rusă fără să se expună riscului de a fi expulzați pentru varii încălcări ale regulilor impuse de Serviciul Federal pentru Migrație.
Grigore Cojocaru: „Pe noi ne-au contactat organe de stat ale Federației Ruse ca să transmitem informațiile legate de amnistie, să informăm despre felul în care asta poate avea loc și cumva să distribuim mai departe știri despre asta și cum va avea loc acest proces, ca ei să-și poată legaliza șederea. Nu pot spune la modul practic dacă amnistia lucrează sau nu, dar din câte înțeleg, ar trebui să lucreze, deoarece chiar și autoritățile locale, organe raionale cele mai de jos ne contactează și ne dă de știre să diseminăm aceste informații, că asta lucrează.”
În căutarea de informații, moldovenii stabiliți în Rusia sunt mai solidari ca oricând. Grigore Cojocaru spune că informațiile de interes public sunt distribuite pe rețele de socializare, prin poșta electronică și la diverse evenimente pentru diasporă.
Un alt lider din diasporă, președintele Centrului național cultural „Luceafărul” din orașul rus Novosibirsk Dumitru Pogorea spune că anunțul despre promisa „amnistie” a fost tratată cu multa precauție. Își amintește cum la un eveniment dedicat „Sărbătorii Mărțișorului” acesta era unul dintre principalele subiecte discutate de moldoveni.
Dumitru Pogorea: „Opiniile sunt diferite: unii se bucură, alții nu prea, nu au încredere. Ceilalți spun că poate fi o capcană, alții cred că e o dovadă de îmbunătățire a relațiilor. Știți, eu nu sunt împotriva acestei inițiative, e bine că se poate face amnistie, dar ne iartă azi, ne iartă mâine, cine știe la ce se poate ajunge… Eu cred că legea este lege și că trebuie respectată, de asta noi încercăm să-i ajutăm pe toți ca să aibă ședere legală. În acest caz, e vorba de o înțelegere verbală. Dacă este înțelegere, semnați un document între țări. Nu vindem vaci la piață, la urma urmei, e vorba de relații dintre două state.”
Conducătoarea centrului pentru protecția drepturilor migranților „Pravozachitnik” din Rusia, Ludmila Korsun de câțiva ani se ocupă înde-aproape de problemele juridice ale moldovenilor. Zilnic zeci persoane îi cer asistență ca să iasă din „zona obscură”, spune femeia. După părerea ei, înțelegerea dintre cei doi președinți, chiar dacă e verbală, ar putea avea putere juridică.
Ludmila Korsun: „În practica Federației Ruse au loc deseori astfel de amnistii. Asta s-a întâmplat nu doar în cazul Republicii Moldova, dar și pentru alte țări, cum ar fi Tadjikistan și alte state din CSI”.
În conferință de presă de la începutul lunii martie, Andrei Neguța, consilierul președintelui Dodon și anunțatul deja viitor ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă a precizat că nu vor fi hotărâri publicare pe site-uri oficiale, deoarece „pot să apară alte probleme la reprezentanții altor etnii care sunt în Federația Rusă”.
Iată cum explică Maxim Lebedinschi, consilierul în domeniul juridic al președintelui Dodon, motivul din care înțelegerea a rămas verbală.
Maxim Lebedinschi: „Important este că acest mecanism este unul lucrativ și cetățenii RM pot să beneficieze de drepturile sale. Aceasta este important, deja de ce nu e într-o formă sau alta… Noi am fost sesizați de mai mulți cetățeni din Republica Moldova care deja au beneficiat de amnistie și au mulțumit președintele republicii pentru această posibilitate.”
Despre șubrezenia unor înțelegeri verbale s-a pronunțat fostul șef al Biroului Relațiilor pentru Diasporă Victor Lutenco. Într-un interviu oferit Europei Libere, a spus că deși această amnistiere este îmbucurătoare pentru mulți moldoveni, ea se face „ilegal”, deoarece nu există nici un act oficial care să o confirme.
Autoritățile estimează că în Rusia s-ar afla circa 250 de mii de moldoveni cu dreptul de ședere expirat. Potrivit unui comunicat emis de președinție, de zisa amnistie deja au beneficiat circa 10 mii de persoane. A început să funcționeze și site-ul pe care moldovenii aflați acasă și care au „interdicție” de a intra în Rusia ar putea verifica dacă au fost amnistiați sau nu, mai anunță site-ul președinției.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
