Asociația Obștească „Salvați Chișinăul” a lansat de curând proiectul media ChișinăuTALKS, un podcast care are scopul, după cum sugerează și numele, să pună în discuție problemele pe care le are capitala: de la trotuarele avariate, lipsa parcărilor, la construcțiile neautorizate și neglijarea patrimoniului cultural.
Anetta Dabija, co-fondatoare a asociației, spune că lansarea și coordonarea proiectului este o muncă de voluntariat, entuziasmul întregii echipe fiind susținut de faptul că tot mai mulți chișinăuieni sunt interesați de soarta orașului în care locuiesc. Podcastul a devenit un instrument suplimentar de a scoate în evidență problemele cu care se ciocnește orașul și de a promova imaginea capitalei.
Invitații podcastului sunt arhitecți, ghizi turistici, designeri și alți experți implicați direct sau indirect în proiectele orașului.
„Problemele sunt diverse, noi considerăm că problema cea mai mare a orașului Chișinău este că nu are o strategie de dezvoltare. Când nu stabilești o strategie în orașul tău, atunci se întâmplă un haos. Da, proiectele se fac, dar fără a prioritiza. A doua mare problemă este lipsa de date. Și nu neapărat lipsa lor, ele evident undeva sunt, dar pur si simplu nu le colectează nimeni. În momentul în care proiectele sunt făcute în lipsa datelor, fără sondaje, atunci asta ar putea duce la alte probleme mai stringente, care vor apărea mult mai târziu”, subliniază Anetta Dabija.
Asociația Obștească „Salvați Chișinăul” are ca scop și supravegherea integrării armonioase a patrimoniului cultural în dezvoltarea urbană. La acest capitol, Anetta Dabija susține că orașul Chișinău este bogat în clădiri istorice, care ar putea deveni o resursă importantă nu doar din punct de vedere cultural, dar și din punct de vedere economic și turistic:
„Noi avem clădiri atât de importante pentru orașul nostru și ele toate stau în paragină și nu e clar când și cine se va ocupa de ele. Într-adevăr ele sunt foarte costisitoare probabil, fiindcă sunt clădiri mari, foarte multe dintre ele sunt în litigii... Până acum nu s-a întâmplat nimic cu ele, respectiv nu cred că a fost o prioritate pentru statul nostru. Și sinceră să fiu, nu văd că acum ar fi. Și este păcat, căci ar putea beneficia toată lumea.”
Anetta Dabija a făcut parte din echipa care a lucrat asupra Codului Vizual al Orașului Chișinău, un document complex care vine cu recomandări de îmbunătățire a aspectului estetic al capitalei. Există și un ghid cu privire la restaurarea clădirilor istorice, însă atât codul, cât și ghidul au statut de „recomandări”, proprietarii nefiind obligați să urmeze cu strictețe regulile incluse.
Deseori, agenții economici sunt reticenți față de recomandările experților, motivul principal invocat fiind costurile prea mari. Cu toate acestea, menționează Anetta Dabija, există tot mai mulți proprietari care încearcă să țină cont de culori, de fațadă, de inscripții, înțelegând că, în ansamblu, aceste clădiri aduc plus valoare aspectului estetic al orașului.
„Nu trebuie să facem muzee din clădirile noastre istorice. Asta e important, evident, dar trebuie să le dăm viață. Dar pentru ca asta să se întâmple, trebuie să avem un fel de manager cultural, care ar pune cap la cap un plan de dezvoltare și restaurare a unei clădiri istorice.”
Acesta a fost, printre altele, și subiectul ultimului episod ChișinăuTALKS lansat în această săptămână. Lipsa unei viziuni strategice pe termen lung stă în calea dezvoltării culturale urbane a Chișinăului. Deși e greu să spunem peste câți ani orașul nostru va obține titlul de „Capitală culturală europeană”, acest lucru nu este o utopie, recunoaște Anetta Dabija.
„Salvați Chișinăul” este o organizație non-guvernamentală care are misiunea de a promova și de a contribui la sporirea gradului de conștientizare a problemelor care țin de oraș, patrimoniu construit și dezvoltare durabilă. Echipa „Salvați Chișinăul” contribuie la dezvoltarea locală prin expertiză juridică, campanii de mediatizare și promovare, propuneri de modificări legislative și implementarea numeroaselor proiecte. Cel mai nou proiect media, ChișinăuTALKS, poate fi urmărit și în format video pe pagina de Youtube a asociației.