În ciuda tuturor avertismentelor și a anunțului SUA de impunere a unor restricții de viză celor implicați în „subminarea democrației georgiene”, partidul de guvernământ „Visul Georgian”, fondat de magnatul Bidzina Ivanișvili, considerat pro-rus, deține o majoritate confortabilă în Parlament, iar votul de marți era văzut ca o simplă formalitate.
Luni, 27 mai, Comisia juridică a Parlamentului georgian a trimis repetat în plen proiectul de lege, denumit „transparența influenței străine”, deschizând calea spre adoptarea finală a legii căreia președinta Zurabișvili s-a opus prin veto la 18 mai. Un protest de amploare a fost anunțat pentru 28 mai, mai multe persoane adunându-se în fața sediului Parlamentului încă de la ora locală 11:00, cu oră înainte ca deputații să se întrunească în ședință.
Unul dintre participanții la protest, studentul Zuka Elbakidze, a spus pentru Associated Press că în opinia sa „această zi va determina soarta țării noastre”, adăugând că este vorba de o „alegere între Europa și Rusia, iar toți oamenii prezenți aici, cu excepția polițiștilor, vor cu Europa și Vestul”.
„Noi vedem cum cetățeni georgieni, membri ai Parlamentului georgian, vând această țară”, a spus un alt protestatar, Mariam Geguchadze.
Legea privind „transparența influenței străine” impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc peste 20% din finanțare de peste hotare, să fie supuse unei supravegheri, care ar cuprinde și sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite. Datorită asemănării cu legislația prin care Kremlinul a redus la tăcere societatea civilă, proiectul de lege a fost numit de critici drept „legea rusă”.
Apelurile din UE și societatea civilă, respinse
Speakerii parlamentelor din șapte țări membre ale UE - Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Franța, Țările de Jos și Polonia - au emis la 27 mai o declarație comună prin care au cerut parlamentarilor georgieni să renunțe la această lege. Adresându-se președintelui Parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, ei afirmă că evoluțiile recente din Georgia sunt „îngrijorătoare”, iar acțiunile guvernului și majorității parlamentare contravin principiilor și valorilor pe care țara s-a angajat să le respecte.
„Spiritul și conținutul legii privind transparența externă adoptată de Parlamentul Georgiei sunt incompatibile cu normele și valorile europene. Legea, în forma sa actuală, urmărește să reducă la tăcere mass-media și organizațiile societății civile care joacă un rol vital într-o societate democratică și care sunt esențiale pentru a ajuta Georgia în drumul său către UE”, se menționează în declarație.
Secretarul de Stat a SUA, Anthony Blinken, și-a exprimat și el speranța că liderii georgieni vor revizui proiectul de lege și „vor întreprinde pașii necesari în direcția aspirațiilor democratice și euroatlantice”. Declarațiile sale au fost calificate drept „șantaj” de partidul de guvernământ „Visul Georgian”, unul din liderii săi, Mamuka Midnaradze afirmând pe Facebook că „independența țării nu este de vânzare pentru nici o viză”, scrie Reuters.
Georgia a primit statutul de țară candidată la UE în luna decembrie a anului trecut, la pachet cu mai multe condiționalități puse de Comisia Europeană, care trebuie îndeplinite înainte de deschiderea negocierilor de aderare. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus anterior că adoptarea acestei legi ar putea avea un impact negativ asupra progresului Georgiei pe calea aderării la UE.
Miniștrii de externe ai UE s-au întrunit pentru a discuta situația din această țară pe 27 mai, la Bruxelles. Potrivit editorului Europei Libere pentru afaceri europene, Rikard Jozwiak, Comisia Europeană ar putea propune adoptarea unor măsuri ca înghețarea finanțărilor, sancționarea demnitarilor georgieni de rang înalt, înghețarea procesului de aderare la UE și chiar suspendarea regimului liberalizat de vize.
Guvernul georgian insistă pe „transparență”
Proiectul de lege a fost criticat și de ombudsmanul georgian Levan Ioseliani, care a avertizat că el are nevoie de modificări pentru a limita daunele ce le va aduce societății civile.
„Adoptarea acestei legi în această formă, în opinia mea, a adus deja daune semnificative procesului (democratic - n.r.) în ansamblul său”, a spus Ioseliani la o conferință de presă la Tbilisi, pe 27 mai.
În replică la scrisoarea omologilor din UE, speakerul Parlamentului georgian, Șalva Papuașvili a spus că majoritatea parlamentară va trece „la sigur” peste veto-ul prezidențial și va adopta legea.
Într-o postare pe X, el a insistat din nou pe necesitatea „transparenței financiare” în viața publică. El a mai spus că autoritățile ar fi descoperit numeroase „scheme din umbră” care ar alimenta „polarizarea” în societate și ar finanța partide politice și grupuri radicale.
„Discuția privind legea transparenței influenței străine a produs declarații dure și emotive, dar nimeni nu a demonstrat vreodată singura nevoie reală în acest proces - disponibilitatea pentru transparență”, a afirmat Papuașvili, declarându-se frustrat de ceea ce a numit „stigmatizarea” acestei legi.
Principalul partid de opoziție, Mișcarea Națională Unită, a descris legea ca parte a eforturilor guvernării de a duce țara în sfera de influență a Rusiei, acuzație respinsă vehement de partidul de guvernământ.
În plus, premierul georgian, Irakli Kobahidze, a argumentat că legislația are doar scopul de a „promova transparența și responsabilitatea organizațiilor relevante față de societatea georgiană”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
