Maria Oală (numele de fată Proca) din satul Sofia, raionul Drochia, era căsătorită de două luni când a fost deportată în Siberia, pe 13 iunie 1941, împreună cu familia soțului său, deoarece socrul era un om înstărit și membru al Partidului Național-Creștin din România. Tânăra se trăgea dintr-o familie numeroasă, de 11 suflete, dintre care nimeni nu mai fusese ridicat în acea noapte. În primii ani de deportare, aproape toți membrii familiei Oală au murit din cauza gerurilor cumplite, a foametei, bolilor și a condițiilor grele de trai, inclusiv soțul Mariei.
Maria Oală a ajuns într-un cătun din regiunea Tomsk, unde l-a cunoscut pe Vasile Ghieș, care provenea dintr-o familie de deportați, la fel, în iunie 1941, din satul Chirileni, raionul Sângerei.
Maria și Vasile Ghieș și-au făcut o casă și au avut trei copii, în timpul deportării.
În 1956, Maria cu feciorii s-au întors în Moldova. Tatăl i-a urmat abia peste un an. Datorită faptului că au avut un vecin fotograf, frații Ghieșu au păstrat aceste amintiri din copilăria lor din Siberia.
