Majoritatea demnitarilor de rang înalt și-au depus declarațiile de avere și interese personale pe anul 2021 în ultime două zile din luna martie, când a expirat termenul legal. Jurnaliștii de investigație au început să analizeze declarațiile pentru a vedea dacă reflectă realitatea, dar și dacă autorii au ținut cont de amendamentele legislative adoptate toamna trecută, care cer între altele declararea valorii de piață a proprietăților, nu a valorii lor nominale, mult mai mici. Europa Liberă a sintetizat într-un infografic declarațiile celor mai înalți demnitari și ale liderilor opoziției, vorbind și cu cei care le cercetează.
Declarațiile principalilor demnitari
Președinta Maia Sandu a declarat pe anul 2021 venituri de 231.638 de lei din salariul de șefa a statului și diurnă, ceea ce înseamnă 19.303 de lei pe lună. Președinta declară aceleași proprietăți ca și anul precedent: un apartament de aproape 75 de metri pătrați în capitală, un autoturism Toyota Rav 4, din 2007. Mai declară bani în conturi: 2.384 dolari și 18.893 lei.
Al doilea demnitar din ierarhia puterii, președintele parlamentului, Igor Grosu, a declarat pe 2021 venituri de 403.766 de lei și 1.000 de euro (fără veniturile soției). Grosu nu are conturi, dar are 8 loturi de teren (în total 2,5 hectare) și mai multe imobile: 2 case (de 121,7 mp și 82,3 mp), 1 apartament (47,2 mp), 1 spațiu comercial (cca 40 mp) și alte 3 încăperi în suprafață totală 77,5 mp.
Dintre principalii demnitari, cel mai mare venit pe anul trecut pare să-l fi declarat șefa executivului Natalia Gavrilița. Ea arată că a primit 352.154 de lei, iar partea cea mai mare o reprezintă onorariul de la Fundația germană Konrad Adenauer. Prim-ministra declară că deține un apartament de 52 metri pătrați, o mașină Lexus RX 350 din 2009, are economii de peste 9 mii de lire sterline și de peste 100 de mii de lei.
Milionarii din guvern
Cel puțin șase miniștri au declarat anul trecut venituri de peste un milion sau foarte aproape de un milion de lei:
|
Jurnalista de investigație Natalia Zaharescu de la „Ziarul de Gardă” a analizat declarațiile de avere și interese personale ale membrilor guvernului. Vorbind despre veniturile miniștrilor, ea spune că mulți au ajuns în posturi publice, venind din societatea civilă și mediul de afaceri, vizibil de la salarii mai mari la salarii mai mici.
Despre doi miniștri se poate spune că sunt latifundiari, mai remarcă Natalia Zaharescu. Ministrul agriculturii Viorel Gherciu are în proprietate peste 70 de hectare, dar și o gospodărie țărănească în raionul Orhei. Iar ministrul economiei Sergiu Gaibu deține, împreună cu soția, peste 30 de hectare de teren agricol.
Impactul cadrului legal nou
Declarațiile de avere și interese personale pe 2021 au fost influențate de amendamente legislative adoptate de parlament în luna octombrie a acelui an. Amendamentele prevăd:
|
Primul amendament se aplică în cazul bunurilor procurate după 2018, fapt care a făcut că în declarațiile pe 2021 să poate fi observat un fenomen curios: sunt trecute estimări foarte diferite pentru proprietăți comparabile, spune jurnalista Natalia Zaharescu.
Astfel s-ar explica de ce o mașină Volvo din 2011 valorează numai 25 de mii de lei (în declarația lui Iurie Țurcanu, vicepremierul pentru digitalizare), sau un apartament de aproape 100 de metri pătrați valorează circa 10 mii de euro (în declarația ministrului culturii Sergiu Prodan). În ambele cazuri s-a declarat valoarea nominală, nu cea de piață, bunurile fiind obținute înainte de data prevăzută de amendament.
Există și unii demnitari care și-au declarat valoarea de piață a proprietăților, chiar dacă nu erau obligați să o facă, spune jurnalista „Ziarului de Gardă”, dând exemplul vicepremierului Andrei Spânu. „Dacă anterior indica valoarea casei de 125 metri pătrați la 1,5 milioane de lei, în prezent s-a conformat noii legislații și indică faptul că această casă costă 4,7 milioane de lei”, spune Natalia Zaharescu.
Cel de-al doilea amendament, care cere dezvăluirea unor cheltuieli care depășesc 10 salarii medii pe economie, este o noutate absolută în cadrul exercițiului anual al declarării veniturilor și intereselor personale de către demnitari. Pe 2021, au declarat asemenea tranzacții mai mulți funcționari de rang înalt. „Ziarul de Gardă” a numărat câțiva. Andrei Spânu a indicat servicii de turism și servicii educaționale, ministrul justiției Sergiu Litvinenco a declarat plata pentru un liceu privat, iar vicepremierul Țurcanu a declarat cheltuieli de aproape jumătate de milion de lei pe servicii de reparație în casa părintească.
„În abitație” la mama sau la fiică
Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că locuiește în casa părinților, înregistrată pe numele mamei sale, cu mențiunea „abitație”. O altă membră a guvernului, ministra sănătății Ala Nemerenco stă în apartamentul fiicei sale, trecând și ea cuvântul „abitație” în declarația pe 2021. Tot cu părinții, dar în baza unui contract de posesie și folosință, locuiește președinta comisiei parlamentare juridice, deputata Olesea Stamate. O formulare similară a folosit și vicepreședinta Partidului Șor, deputata Marina Tauber, fără a specifica însă cine este proprietarul imobilului în care locuiește.
În declarația pe anul precedent, prim-ministra Gavrilița nu menționase casa în care locuiește, dar a recunoscut că stă la părinți abia după ce „Ziarul de Gardă” a dezvăluit acest lucru. Jurnalista Natalia Zaharescu spune că demnitarii de rangul ei trebuie să declare unde locuiesc, să fie transparenți, chiar dacă legea nu este foarte clară în această privință, pentru că publicul trebuie să poată să judece dacă faptul că demnitarul locuiește în casa cuiva îi poate influența deciziile. „Transparența este un prim indicator al eficienței unei guvernări”, spune Zaharescu.
Tertipuri vechi și noi din declarații
O altă jurnalistă de investigație, Olga Ceaglei de la proiectul Cu Sens, a urmărit schimbările intervenite de la un an al altul în declarațiile de avere și interese personale depuse de deputați și a ajuns al concluzia că obligația de a declara valoarea de piață a bunurilor introdusă toamna trecută produce efecte amestecate.
Ceaglei aduce exemplul președintelui legislativului, Igor Grosu. În declarația pe 2021, acesta și-a evaluat casa la aproape 2 milioane de lei, o valoare de opt ori mai mare decât cea declarată în anul precedent. Dar în cazul altor bunuri Grosu a lăsat valorile vechi. În unele cazuri, când primise bunuri prin donație, a indicat o valoare de 0 lei.
„Intenția amendamentelor a fost bună, pentru că în declarații există foarte multe. Aproape în oricare poți găsi lucruri care în mod evident nu reflectă realitatea. Dar în loc să aducă mai multă claritate, aceste amendamente creează un nou teren pentru interpretări”, spune Olga Ceaglei.
Declarațiile pe 2021 au fost afectate și de alte tertipuri vechi, între care înregistrarea mașinii demnitarului pe numele unei firme a acestuia, sau înregistrarea proprietăților pe numele unor rude.
Cei care ar recurge la aceste tertipuri, mai spune jurnalista, o fac pentru că nu ar putea justifica proveniența averilor, iar acest lucru este valabil mai ales în cazul celor care au lucrat vreme îndelungată în sistemul public. O recentă investigație a proiectului Cu Sens arată că, dintre actualii deputați, 66 ar fi milionari în lei.
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) are anchete în derulare în privința a nouă deputați, iar două dosare sunt în instanță. Această autoritate centralizează anual câteva zeci de mii de declarații de avere și interese personale de la toți funcționarii publici, persoane cu demnitate publică, magistrați, procurori etc. Dar ANI ea nu are un mecanism foarte clar de verificare și de ierarhizare a controlului, consideră mai mulți experți anticorupție.
„În cazul multor demnitari, lucrurile arată perfect pe hârtie, dar noi, jurnaliștii mergem să facem verificări pe teren și vedem că demnitarul iese dimineața dintr-o altă casă decât cea pe care o declară sau conduce o altă mașină decât cea din Declarație. Ei știu că probabilitatea să fie verificați de ANI este e destul de mică”, spune jurnalista Olga Ceaglei.
De fapt, în cazul celor nouă deputați cercetați de ANI, controlul a fost demarat doar ca urmare a unor anchete jurnalistice.
