Fostul jurnalist devenit politician și președinte al parlamentului kârgâz, Nurlanbek Turgunbekovici Șakiev, este o figură cunoscută în Kârgâzstan de peste două decenii. Recent, s-a aflat că și-a schimbat oficial numele de familie în Turgunbek uulu, renunțând la patronimic și la numele de familie rusificat.
„Nu am luat această decizie peste noapte. A fost un vechi vis de-al meu”, a scris Nurlanbek Turgunbek uulu într-o postare pe Facebook, în care a subliniat importanța identității naționale, a limbii, religiei și tradițiilor.
Legea adoptată pe 6 februarie de parlamentul de la Bishkek încurajează kârgâzii să urmeze acest exemplu, autorii acesteia explicând că „extinde opțiunile privind numele de familie în conformitate cu obiceiurile și caracteristicile culturale kârgâze”.
Ortografia schimbărilor la kârgâzi
Revenirea la numele de familie tradiționale a fost în vogă în Kârgâzstan și în alte țări din Asia Centrală după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. Adâncirea regiunii în sărăcie a oprit tendința - milioane de oameni au emigrat în Rusia în căutarea unui loc de muncă, iar numele de familie rusificate i-au ajutat să se integreze mai ușor.
Acum, însă, această tendință reapare, iar unii experți o asociază cu schimbările de atitudine față de Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei, invazie pe care mulți locuitori ai regiunii o dezaprobă.
Zeci de mii de kârgâzi și-au schimbat deja numele de familie, eliminând sufixele rusești -ov/-ev pentru bărbați și -ova/-eva pentru femei și înlocuindu-le cu terminațiile kârgâze -uulu și -kîzî.
Noua lege oferă mai multe opțiuni pentru patronimice și nume de familie în stil național, inclusiv sufixul -tegi, care este neutru ca gen, sau -din și -den pentru bărbați și respectiv femei.
Legea mai prevede că cetățenii kârgâzi sunt liberi să își păstreze numele de familie rusificate, dacă doresc, iar etniilor minoritare li se permite să-și stilizeze numele conform propriilor tradiții.
„Puritate” onomastică în Tadjikistan, diversitate în rest
Dintre toate țările Asiei Centrale, Tadjikistanul este singura care a interzis numele de familie rusificate, încă din 2016.
Președintele tadjic, Emomali Rahmon, își schimbase în 2007 numele de familie rusificat, devenind singurul șef de stat din Asia Centrală care a făcut acest lucru.
De asemenea, autoritățile de la Dushanbe au impus reguli stricte privind prenumele pentru copii, cerându-le cetățenilor să le dea nume tadjice „pure”.
Guvernul a publicat și un catalog de prenume recomandate, dar aceste măsuri au fost percepute mai degrabă ca având scopul de a combate popularitatea crescândă a numelor arabe și islamice.
Prin contrast, Turkmenistanul a păstrat în proporție mare numele de familie rusificate.
Iar Uzbekistanul și Kazahstanul au introdus încă la mijlocul anilor 1990 legi asemănătoare cu cea kârgâză de astăzi, care le permiteau cetățenilor să-și adapteze numele de familie la stilul național. Efectele au fost diferite: în timp ce majoritatea uzbecilor și-au păstrat numele de familie rusificate, în Kazahstan numele tradiționale au căpătat popularitate, mai ales în rândul elitei culturale și al tinerilor.
De-rusificare în familie, de-sovietizare în stradă
Dar unele țări ale Asiei Centrale renunță tot mai mult și la denumiri de localități, străzi, școli moștenite din perioada sovietică.
Cel mai ambițios este în această privință Kazahstanul, care a adoptat un „plan de acțiune” pentru perioada 2022-2025, care cere eliminarea denumirilor „învechite din punct de vedere ideologic”.
Asemene inițiative nu sunt privite cu ochi buni la Moscova, care încă exercită o influență semnificativă asupra regiunii.
În noiembrie 2022, politicienii ruși au condamnat ferm o inițiativă din Kârgâzstan de a redenumi cele patru raioane ale capitalei Bishkek, care păstrează încă denumiri din comunism: Pervomaisk, Sverdlovsk, Octiabrsk și Leninsk.
Politicienii și presa din Rusia au spus că se încearcă „de-rusificarea Bishkekului” și au cerut ca inițiativa să fie înăbușită în fașă.
Păreri împărțite
Alișer Ilhomov, expert al organizației cu sediul la Londra „Central Asia Due Diligence”, crede că „revenirea la numele originale” în Asia Centrală a fost accelerată de invazia Rusiei în Ucraina.
Pentru jurnalista kazahă Ghaziza Uzaq (care a renunțat la sufixul -ova), schimbarea numelor rusificate arată „dorința noastră profundă de a ne reafirma identitatea națională”.
Dar alții au o atitudine mai pragmatică. Parvona, o studentă tadjică din orașul Kazan din Rusia, spune că reglementările lingvistice din Tadjikistan fac ca prenumele ei să fie ortografiat în pașaport cu terminația -i, adică Parvonai, iar asta îi complică viața.
„Decât să le explic într-una profesorilor de aici că nu trebuie să rostească și i-ul de la final, că mă cheamă pur și simplu Parvona, mai bine îmi schimb numele”, a spus studenta.
Printre kârgâzi, această tendință, pe contrasens, este și mai pronunțată.
Datele statistice arată că, în 2024, 323 de kârgâzi au renunțat la numele de familie rusificat, alegând unul național, însă numărul celor care și-au rusificat numele a fost de zece ori mai mare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
