Pe 10 iunie 2021, Inițiativa Internațională pentru Integritate (III), condusă de judecătorul federal american Mark Wolf, a anunțat „că peste o sută de lideri mondiali din peste patruzeci de țări au semnat o Declarație prin care solicită crearea unei Curți Internaționale Anticorupție.
Declarația pledează pentru o nouă instanță internațională care să abordeze problema globală a marii corupții - abuzul unei funcții publice în scop privat de către liderii unei națiuni (cleptocrați) – fenomen care „prosperă în multe țări și are consecințe devastatoare pentru drepturile omului, sănătatea umană și pacea și securitatea internațională”.
În martie 2023, președinta Maia Sandu a semnat inițiativa, R. Moldova devenind a cincea țară - în ultimul an și jumătate - care sprijină crearea unei Curți Internaționale Anticorupție, după Canada, Ecuator, Olanda și Nigeria.
De la idee la campanie:
- În 2014, judecătorul federal Mark Wolf lansa prima dată ideea unei Curți Internaționale Anticorupție la Forumul Mondial pentru Guvernare de la Praga.
- Ideea a fost dezvoltată în articolul „Pledoarie pentru o Curte Internațională Anticorupție”.
- A câștigat sprijinul procurorului Richard Goldstone, primul procuror șef al tribunalelor penale internaționale ONU pentru fosta Iugoslavie și Rwanda.
- În 2016, Columbia a devenit prima țară care a anunțat că sprijină înființarea unei Curți Internaționale Anticorupție.
- În iunie 2021, organizația neguvernamentală Inițiativa Internațională pentru Integritate a lansat declarația în sprijinul înființării Curți Internaționale Anticorupție.
- De atunci, declarația a fost semnată de aproape 300 de persoane, între care 46 actuali și foști șefi de stat și de guvern, 30 laureați ai Premiului Nobel și peste 200 de actuali și foști oficiali guvernamentali, organizații interguvernamentale și lideri ai societății civile, ai lumii academice și de afaceri, ai diverselor confesiuni religioase.
- În decembrie 2021, ministrul de externe al Canadei a fost mandatat să lucreze cu parteneri internaționali pentru a ajuta la înființarea unei Curți Internaționale Anticorupție.
- În aprilie 2022, Olanda a înscris înființarea Curtea Internațională Anticorupție în programul său de politică externă.
- În iulie 2023, partidul laburist din Marea Britanie, principala forță de opoziție, a anunțat că va sprijini crearea Curții Internaționale Anticorupție , când vine la putere.
Europa Liberă a discutat cu judecătorul federal american Mark Wolf despre inițiativa președintei Maia Sandu de a înființa, în Moldova, o Curte Anticorpuție – rebotezată între timp, în proiectul de lege înaintat recent în parlament „Judecătoria Anticorupție” – pe care Wolf o crede „vitală pentru Moldova, așa cum a fost și pentru Ucraina”. Ar fi și motivul, în opinia lui Mark Wolf, pentru care președinta Maia Sandu sprijină activ înființarea Curții Internaționale Anticorupție, pe care o vede ca o „asigurare” că lupta cu marea corupție va putea fi continuată în R. Moldova indiferent de cine este la putere.
Europa Liberă: În ce stadiu se află campania pentru înființarea Curții Internaționale Anticorupție?
Mark Wolf: „În ultimii doi ani, Curtea Internațională Anticorupție a evoluat de la un proiect la o campanie care prinde viteză. Curtea este gândită pentru țări care nu pot sau nu vor să judece marea corupție, este vorba de actele de corupție ale înalților demnitari și ale celor care lucrează cu ei, fie că este vorba de cei care-i mituiesc sau pe care ei, înalții demnitari, îi mituiesc, sau cei pe care-i ajută să spele bani.
Pentru moment, exemplul cel mai bun de țară care nu vrea să-și judece cleptocrația este Rusia lui Putin.
Aproape 190 de țări și structuri internaționale au semnat Convenția ONU împotriva corupției. Toate au legi care pedepsesc mita, spălarea de bani și furtul din bunul public, toate sunt obligate prin tratate internaționale să judece aceste acte de corupție, chiar dacă sunt comise la nivelul cel mai înalt. În practică însă, acești demnitari sunt imuni, pentru că ei controlează poliția, procuratura și judecătorii.
R. Moldova în acest moment este o țară care ar vrea dar nu are instrumentele necesare să judece marea corupție.
În 2022, la Conferința Internațională pentru Securitate de la München, președinta Maia Sandu mi-a povestit cum predecesorii ei au furat miliarde și le-au scos din țară dar Moldova nu poate recupera banii, nu poate întocmii dosarele și nu-i poate judeca pe cei vinovați.
Dacă Moldova se alătură Curții Internationale Anticorupție, care va funcționa în baza principiului complementarității - ceea înseamnă că va judeca numai oficiali din țări care nu vor sau nu pot să judece astfel de cazuri - atunci Moldova va putea trimite aceste dosare la Curtea Internațională Anticorupție, care va investiga, va judeca și după un proces corect va condamna, dacă este cazul, persoanele acuzate.
Principiul complementarității
Principiul complementarității este un concept din domeniul dreptului internațional și al justiției penală, care se referă la modalitatea în care funcționează Curtea Penală Internațională (CPI). Acest principiu afirmă că CPI are competență să investigheze și să judece cazurile referitoare la crimele grave, cum ar fi genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, doar atunci când instanțele naționale nu sunt capabile sau nu sunt dispuse să facă acest lucru.
Astfel, CPI intervine atunci când statul în cauză nu are sau nu dorește să își exercite jurisdicția asupra celor care au comis astfel de infracțiuni grave. Cu alte cuvinte, CPI completează acțiunile juridice la nivel național atunci când justiția națională nu poate sau nu vrea să asigure tragerea la răspundere a celor responsabili pentru aceste crime deosebit de grave.
În acest moment, declarația privind înființarea Curții Internaționale Anticorupție este semnată de peste 300 de lideri mondiali, între care 50 de foști președinți și premieri. Recent, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru crearea acestei Curți Internaționale. Înființarea Curții este parte din politica externă oficială a Olandei și Canadei, este sprijinită de președinții din Columbia, Ecuador, Nigeria, și recent Moldova.
Multe țări africane sprijină puternic această inițiativă, deși nu există încă luări de poziție oficiale.
Partidul laburist din Marea Britanie a inclus înființarea Curții Internaționale Anticorupție în programul său electoral pentru alegerile de anul viitor.
Este de așteptat să câștige iar viitorul lor premier va împinge Marea Britanie să joace un rol central în efortul de înființare a Curții.
În acest moment, un grup de 44 de de experți internaționali lucrează la Statutul Curții Internaționale Anticorupție. Președinte este Richard Goldstone, vicepreședintele al Inițiativei Internaționale pentru Integritate, fost judecător la Curtea Constituțională din Africa de Sud și primul procuror șef al Tribunalului ONU pentru crimele de război din fosta Iugoslavie și Rwanda. Printre membri se mai numără Hans Corell, fostul secretar general adjunct ONU pentru afaceri juridice; Fatou Bensouda, fosta procuroare șefă a CPI; mulți alți experți juridici de excepție dintr-o serie de țări, de la Statele Unite la Cehia și chiar Rusia (deși acesta a fost obligat să fugă din Rusia).”
Europa Liberă: Și care este poziția Statelor Unite?
Mark Wolf: „Din păcate, în acest moment, Statele Unite nu sprijină inițiativa pentru că o asimilează - greșit - cu Curtea Penală Internațională, pe care nu au sprijinit-o vreodată, și aici cred că greșesc.
Statele Unite nu au de ce să se teamă, pentru că Curtea Internațională Anticorupție va funcționa în baza complementarității, așa că numai statele care nu pot sau nu vor să judece marea corupție riscă să fie aduse în fața acestei Curți.
Din experiența mea: la începutul carierei mele am fost consilierul special al ministrului Justiției după scandalul Watergate, am Procurorul șef anticorupție al statului Massachusetts; după ce am câștigat la rând 45 procese de corupție împotriva unor înalte oficialități, am fost numit judecător federal – ce vreau să spun este că în Statele Unite, cazurile de mare corupție sunt judecate.
Judecam senatori, membri ai Congresului, acum este anchetat fostul președinte Donald Trump - încă nu a fost judecat dar s-ar putea să vină și asta - așa că Statele Unite nu au motiv să se teamă. Tradițional se opun însă Curților internaționale, deși cred că nu au examinat cu atenție specificitatea acestei Curți Anticorupție
Proiectul nostru este însă sprijinit de membri ai Congresului, și sper că se va schimba și poziția oficialilor de rangul doi din Departamentul de Stat, pentru că cei din conducere au acum alte priorități.
Președintele Joe Biden a declarat lupta cu corupția la nivel internațional drept una din prioritățile strategiei de securitate națională a Statelor Unite. Și el, și Samanth Power, șefa USAID înțeleg că punctul vulnerabil al cleptocraților din lumea întreagă este corupția.
Toți acești lideri, care din păcate se înmulțesc - iar [Viktor] Orban, premierul Ungariei, este personificarea - subminează democrațiile din propriile lor țări. Majoritatea sunt considerați corupți, și asta pe bună dreptate.
Dacă nu ar controla justiția în propriile țări, ar exista șansa să fie judecați, găsiți vinovați și condamnați la închisoare. În consecință ar fi îndepărtați de la putere, și s-ar crea , din nou, șansa ca prin alegeri democratice să fie înlocuiți cu lideri care vor servi interesul cetățenilor, în loc de a-și servi propriile interese.”
