La Chișinău, „Săbiile sunt ascuțite și baionetele scoase. Urmează o luptă de anduranță între Președinție, pe de-o parte, și Parlament și Guvern pe de alta. Pierde cel care cedează și clipește primul până la următoarele alegeri anticipate sau cele în termen”, susține Nicolae Tîbrigan, rezumat de publicația online Universul.net.
Teza lui este că alegerile anticipate nu pot fi organizate mai devreme de șase luni. Ar exista două căi de scurtare, cât se poate, a intervalului, dar sunt inaplicabile, pentru că anticipatele nu sunt dorite de socialiști, de Partidul Șor și de transfugii la platforma ProMoldova.
Dacă Ion Chicu ar demisiona pe 24 decembrie, iar Parlamentul ar respinge două propuneri succesive de premier, Moldova ar putea avea alegeri pe 25 aprilie, de pildă. Al doilea scenariu, sugerat de deputatul PAS Sergiu Litvinenko, începe tot cu demisia lui Chicu, după care președintele ar întârzia să desemneze un premier, sau parlamentul nu ar adopta nicio lege timp de trei luni.
Or, deocamdată se vede tocmai adoptarea febrilă, în miez de noapte, a multor legi controversate, pe repede înainte, legi care privesc viitorul imediat al țării : buget, pandemie, statutul limbii ruse ș.a.m.d. Țîbrigan observă însă că dificultatea de a convoca alegeri anticipate are și unele avantaje pentru Maia Sandu, a cărei popularitate este la cote maxime și care „ar putea juca un rol indirect de locomotivă politică pentru forțele pro-europene și pro-democratice din R. Moldova”. E important să nu greșească și să-și convoace sprijinul puterilor externe, fiindcă în țară doar strada o susține.
Negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare la București s-au încheiat. Dan Tăpălagă scrie pe G4Media că, deși pot fi numite „târguială” sau „ciolaniadă”, ele sunt un proces absolut normal. În afară de liberali, toată lumea are motive să fie foarte mulțumită. Doar președintele liberalilor Ludovic Orban a obținut cât și-a dorit, șefia Camerei deputaților, dar, spune Tăpălagă, liberalii au plătit asta cam scump.
Analistul observă că miliardele așteptate de la Uniunea Europeană nu vor fi gestionate de ministerele conduse de liberali, ci de cele ce au revenit useriștilor și UDMR-ului. „Aproape toate le oferă noilor parteneri de guvernare vizibilitate maximă, putere reală și capacitatea de lua decizii cu impact major asupra vieții de zi cu zi. La fel de bine, problemele mari gestionate de aceste ministere le pot exploda în față”.
Ziare.com constată că din programul de guvernare semnat de cele trei partide care vor forma coaliția lipsește un punct cheie: alegerea primarilor în două tururi. Aflăm că s-au opus maghiarii din UDMR și că se intenționează semnarea unui acord separat pe această chestiune doar între liberali și USRPLUS.
Și Ion M. Ioniță, de la Adevărul, cercetează rezultatul negocierilor. Găsește puncte slabe și puncte tari ale viitoarei coaliții. E dezavantajată de rivalitățile care vor persista și vor îngreuna misiunea premierului Florin Cîțu, care nu este și șef de partid la PNL.
Între USR și PLUS încă nu există suficientă coeziune. Dar, per total, avantajul este că s-a născut o coaliție susținută de o majoritate, că președintele Klaus Iohannis are, în cel de-al șaselea an de mandat, șansa de a nu mai lucra cu un guvern ostil.
Apoi, noul guvern se va bucura de sprijinul a două mari familii politice europene – PPE și Renew Europe (unde președinte este chiar liderul PLUS Dacian Cioloș).
