Datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) arată că preţul mediu de import al gazelor naturale ruseşti a fost de la începutul acestui an de aproape 160 de dolari pentru mia de metri cubi, cu 30 la sută mai puțin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, constată mai mulți economiști, tarifele pentru consumatori au scăzut cu doar 3,6%. De ce Republica Moldova importă gaze la preţ mai mic, însă acest lucru nu se resimte în buzunarele oamenilor?
La modul practic, orice scădere a prețului de import al gazelor naturale ar trebui să se reflecte și în tariful pe care îl plătesc consumatorii, este concluzia economiștilor cu care am stat de vorbă. Desigur, furnizorii de gaze pot invoca cheltuieli de întreținere sau de tranzit al metanului, însă acestea nu pot depăși câteva procente din tariful final.
Comentatorul pe teme economice, Victor Ciobanu, se opreşte la câteva motive care frânează scăderea tarifului. Printre acestea – devalorizarea leului urmare a furtului din sistemul bancar. În 2012, prețul pentru o mie de metri cubi de gaze naturale ajungea la aproape 400 de dolari, în prezent, inclusiv datorită conjuncturii internaționale, prețul a ajuns la 160 de dolari, însă din cauza slăbirii leului s-a compensat parțial diferența de tarif. Chiar şi așa, continuă Victor Ciobanu, prețul pe care îl plătesc consumatorii este pe departe unul echitabil şi transparent:
„La noi se întâmplă lucruri ciudate atunci când în schemele de import apar tot felul de intermediari, asta am văzut-o foarte bine la energia electrică în care o parte din tarif se duce undeva în zone obscure, de off-shore. La gaze schema este mai sofisticată, dar persistă şi acolo multe costuri nejustificate. Am făcut un studiu cu vreo cinci ani în urmă, apropo, bazat pe aceleași rapoarte ANRE, în care se demonstra că Moldova-Gaz, de exemplu, face lucrări de construcţie a reţelelor în care procură ţevi la preţuri de 5, 10 ori mai scumpe decât ele sunt în realitatea. Sunt tot felul de scheme obscure care, iarăşi, la majorarea acestui tarif care se pune pe seama consumatorului.”
De-a lungul anilor, dezbaterile din jurul formării tarifului pentru gazele naturale au fost lipsite de transparență şi politizate, continuă comentatorul Victor Ciobanu. Bunăoară, cu o zi înainte de a fi investit în funcţia de prim-ministru, Pavel Filip promitea, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţi ai societăţii civile şi ai partenerilor externi, că printre primele acţiuni ale sale va fi revizuirea tarifelor la gaze. Promisiunea premierului a fost privită cu scepticism atunci, ANRE ar trebui să fie un regulator energetic independent, nesupus politic, prin urmare, autorităţile nu ar avea pârghii de influenţare a deciziile luate de această instituţie.
La modul practic, însă, lucrurile stau altfel, constată expertul în energetică Ruslan Surugiu, în mod tradiţional, discuţiile despre tarifele la gazele naturale şi energie electrică se precipită mai ales în ajunul campaniilor electorale. Iată de ce Ruslan Surugiu anticipează o reducere a tarifului la gaze în ajunul parlamentarelor din anul viitor:
„ANRE-ul fiind, iarăşi, politic angajată deocamdată, cu părere de rău, are sarcina de a păstra această bombonică frumoasă şi dulce pentru consumatori pentru o perioadă mai târzie, când va fi campania electorală pentru 2018. Deci, chiar dacă eu m-aş aştepta la o reducere de tarife la sfârşit de an, eu nu cred că va fi reducerea în totalitate, cum a mai demonstrat-o ANRE şi mai înainte, doar parţial şi lăsând o rezervă interesantă şi bună pentru electorală.”
Într-un răspuns oferit postului nostru de radio, responsabili de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică au menţionat că „în cazul în care evoluția prețului de import a gazelor naturale în semestrul II va crea premizele necesare pentru revizuirea tarifelor, ANRE va opera în termene proxime modificările corespunzătoare în structura tarifelor aprobate”.
La următoarea revizuire a tarifelor urmează să se ţină cont de datoriile acumulate de Moldova-Gaz din cauza „deprecierii monedei naţionale”, au mai precizat responsabilii de la regulatorul energetic.
Experţii cu care am stat de vorbă nu pun la îndoială necesitatea compensării acestor pierderi, însă spun că ar fi necesare audite independente, pentru a vedea dacă nu se exagerează cu pagubele financiare pricinuite de deprecierea leului.
