Învestirea viitorului președinte al SUA, Donald Trump, este de natură să anunțe o schimbare importantă în politica Washingtonului privind Ucraina – o presiune declarată pentru un acord de pace sau de încetare a focului și o dorință clară de dezangajare a SUA.
Acest lucru i-a determinat pe liderii europeni să discute idei de neconceput până acum cu privire la modul de garantare a securității postbelice a Ucrainei, fără implicarea SUA.
În fruntea listei e sugestia președintelui francez, Emmanuel Macron, de a desfășura forțe militare europene în Ucraina dacă se ajunge la un acord.
Propusă pentru prima dată în urmă cu aproape un an, această idee a prins din nou după victoria lui Trump în alegeri. Luna trecută, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că Roma ar fi dispusă să se alăture unei potențiale misiuni, iar omologul său german, Boris Pistorius, a declarat că Berlinul se „pregătește” și „aibă în vedere scenarii”.
Numai că aceste două exemple evidențiază obstacolele enorme din calea unei astfel de misiuni.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat că astfel de discuții sunt premature.
Având în vedere invazia de către Germania nazistă a Uniunii Sovietice – inclusiv a Ucrainei – în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este, de asemenea, greu de imaginat desfășurarea unor forțe germane în țară.
Șefa afacerilor externe ale Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că, atâta timp cât Rusia bombardează Ucraina, „nu avem despre ce să vorbim”.
Desigur, ea se referea la contexul public. Dar comentariul său subliniază un alt factor care ar putea face ca un rol militar european să nu fie o opțiune: președintele rus Vladimir Putin.
„Cred că nu există absolut niciun indiciu că, în acest moment, Putin este interesat de negocieri”, a declarat Ian Bond, director adjunct al think tankului Centrul pentru Reforma Europeană. „Știți, Putin crede că este câștigător”.
O „sarcină dificilă”
Bond nu este singurul care face această apreciere. Însă Trump pare să nu fie de acord – el a declarat la conferința de presă de la Mar-a-Lago, de pe 7 ianuarie, că crede că ar putea ajunge la un acord în termen de șase luni. Dar chiar și atunci, nu există niciun semn că Putin ar fi de acord cu o forță europeană.
Nicu Popescu, de la European Council on Foreign Relations, vede o altă dificultate. Ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Moscova poate bloca orice misiune de menținere a păcii.
„Problema cu misiunile tradiționale de menținere a păcii este că acestea sunt legate de deciziile ONU, ceea ce înseamnă că Rusia ar putea apela la veto sau ar putea încheia misiunea în orice moment. De asemenea, o astfel de misiune nu ar fi limitată la țările occidentale, ci ar avea și trupe din alte părți ale lumii”, a spus el.
Popescu, care a fost ministrul de Externe al Republicii Moldova în perioada 2021-2024, a declarat că discuția dintre liderii europeni nu se referă la forțele de menținere a păcii.
„Ceea ce se discută este o prezență militară pentru a preveni un alt război. Aceasta înseamnă trupe, nu forțe de menținere a păcii ușor înarmate, ci echipate cu capacități de luptă antiaeriană, antielectronică, pentru a apăra orașe precum Odesa și Kiev.”
Popescu admite că este o „sarcină grea” pentru armatele europene.
Marea Britanie și Franța au cele mai puternice armate din Europa, dar sunt suprasolicitate.
În Marea Britanie, armata s-a concentrat în mare măsură pe operațiunile antiteroriste și de contrainsurgență de la atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.
În ultimul deceniu, a trecut prin reduceri, iar un raport parlamentar recent arată că Marea Britanie este „insuficient pregătită” pentru a contracara amenințarea rusă.
În iulie, premierul Keir Starmer a anunțat o revizuire a strategiei de apărare, declarând că forțele armate britanice au fost „golite de conținut”.
Armata franceză are un număr mai mare de militari decât cea britanică, dar a fost, de asemenea, solicitată de desfășurările de luptă de ani de zile în Africa.
Experții francezi au exprimat îndoieli cu privire la capacitatea sa de a face față unui conflict de intensitate mai mare, precum cel din Ucraina.
„Mai avem doar șase lansatoare de rachete cu rază lungă de acțiune, nu avem niciun mijloc real de combatere a dronelor”, remarca în noiembrie Leo Peria Peigne de la Institutul Francez de Relații Internaționale.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că garanțiile de securitate pentru Kiev în măsură să pună capăt războiului, ar fi eficiente numai dacă sunt garantate de Statele Unite.
Unii susținători ai unei prezențe militare europene spun că aceasta ar fi posibilă numai cu ajutorul Statelor Unite în domenii precum planificarea, logistica și informațiile.
Constrângeri politice
La aceste constrângeri militare se adaugă cele politice. Ar fi guvernele europene într-adevăr dispuse să desfășoare forțe semnificative în Ucraina împotriva voinței Rusiei și fără implicarea Statelor Unite pe teren?
Ideea ar putea fi profund nepopulară în rândul opiniei publice. Sondajele din Europa de Vest au arătat în mod constant niveluri scăzute de sprijin pentru trimiterea de trupe în Ucraina.
Riscurile trimiterii unui astfel de contingent, chiar și într-un rol noncombat, ar fi enorme. Ar trebui stabilite reguli de angajare privind modul de reacție în cazul în care forțele ruse ar trage asupra lor, iar consecințele politice ale victimelor ar putea fi uriașe.
Macron este deja cu spatele la zid după ce și-a pierdut majoritatea în Adunarea Națională a Franței. Starmer abia și-a readus Partidul Laburist la guvernare, după 14 ani în opoziție. Ambii lideri au multe de pierdut în urma unei crize sângeroase care implică soldații lor în Ucraina.
Mulți ar sublinia, de asemenea, pericolul escaladării. Acesta pare să fie unul dintre motivele pentru care administrația președintelui american Joe Biden a exclus orice prezență militară în Ucraina.
Totuși, unii analiști susțin că situația pe câmpul de luptă ar putea deveni atât de gravă încât liderii europeni să se simtă obligați să acționeze.
„Dacă ați fi Polonia, perspectiva prăbușirii Ucrainei, cu milioane de refugiați care v-ar trece granițele și cu forțe rusești care se apropie de granița, este mult, mult mai rea decât perspectiva de a trebui să faci mai mult pentru a consolida liniile de front actuale ale Ucrainei”, a declarat Ian Bond, de la Centrul pentru Reforma Europeană.
Dar, a adăugat el, „suntem foarte, foarte departe de asta”.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
