La comemorarea din acest an, apelurile la unitate în fața agresiunii ruse împotriva Ucrainei sunt așteptate să domine ceremoniile de comemorare, notează AP.
La 80 de ani de la evenimentele istorice, Europa este din nou în fața unui război, de această dată cel din Ucraina, intrat în al treilea an și fără șanse de a se încheia prea curând. O tentativă de a discuta pacea va avea loc la un summit organizat pe acest subiect în Elveția, pe 15 și 16 iunie.
Franța, alături de Marea Britanie și SUA, comemorează debarcarea în Normandia prin ceremonii grandioase. Parte a acestora o reprezintă și revenirea veteranilor care au participat la cea mai mare invazie din istorie, pe plajele unde a început ofensiva care avea să ducă în mai puțin de un an, la înfrângerea Germaniei hitleriste.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a adus un omagiu și victimelor franceze ale ocupației naziste, inclusiv celor 70 de membri ai Mișcării de Rezistență Franceză executați de germani la închisoarea Caen chiar în Ziua Z. Șeful statului francez avea pe agendă și un discurs la Bayeux, primul oraș francez eliberat de aliați.
Biden și Zelenski, prezenți în Franța
Peste 25 de șefi de stat și guvern sunt așteptați să participe la evenimentele de comemorare. Cea mai importantă parte a ceremoniilor va fi cea de la Omaha Beach, peste 12.000 de polițiști și jandarmi fiind mobilizați în această zonă, relatează RFI.
La ceremonie va fi prezent, în mod tradițional, președintele SUA, Joe Biden, aflat în prima sa vizită de stat în Franța, urmat și de regele Charles al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Palatul Elysee spune că aceasta va oferi un prilej pentru o „coordonare strânsă” între Franța și SUA cu privire la crizele mondiale înaintea unor evenimente internaționale importante, cum ar fi întâlnirea liderilor grupului G7 din Italia și summitul NATO de la Washington din iulie.
AFP scrie că la ceremonie vor participa și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și președintele Italiei, Sergio Mattarella, prezența lor fiind menită să afișeze reconcilierea postbelică dintre cele două țări și adversarii lor din vremea războiului.
Biden va avea discuții cu președintele francez, Emmanuel Macron și se va întâlni și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre ajutorul SUA, în condițiile în care războiul intrat în al treilea an a scos la iveală îngrijorări privind continuitatea sprijinului american, blocat mai multe luni în Congresul SUA.
Vineri, 7 iunie, Biden este așteptat să țină un discurs important în Normandia, la Point du Hoc, un promontoriu atacat de trupele americane în timpul debarcării - o alocuțiune anunțată ca axată pe apărarea libertății și democrației.
Reuters anticipează că Biden va folosi vizita în Franța și pentru a sublinia contrastul dintre respectul său pentru aliații europeni și izolaționismul rivalului său de la alegerile americane din toamnă, Donald Trump.
Rusia va fi reprezentată la un nivel inferior, președintele Vladimir Putin nefiind invitat.
Absența Rusiei este în același timp, scrie AFP, un indiciu al statutului ei internațional de „paria”, deși unii reprezentanți ai opoziției ruse, precum Iulia Navalnaia, au avut întâlniri cu oficialii francezi înaintea ceremoniilor. Parisul a ținut să menționeze că URSS a avut o „contribuție decisivă” la victorie și că va fi menționată în timpul ceremoniei de la Omaha, care va avea loc și la cimitirul unde se află rămășițele soldaților sovietici.
Ziua cea mai lungă
La 6 iunie 1944, aproape 160.000 de soldați americani și din alte câteva țări, cum ar fi Regatul Unit sau Canada, au debarcat pe plajele din nord-vestul Franței, declanșând o ofensivă ce a luat Germania nazistă pe nepregătite. Aproximativ 10.000 au murit în cursul operațiunii care a schimbat cursul celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce pierderile germane sunt estimate între 4.000 și 9.000 de soldați.
Ziua Z (D Day, în engleză) sau Operațiunea Overlord s-a remarcat și prin cooperarea fără precedent între forțele armate internaționale. Au participat și trupe din Australia, Belgia, Cehoslovacia, Franța, Grecia, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Zimbabwe și Polonia.
Generalul american, Dwight Eisenhower, care a devenit ulterior președinte al SUA - în calitate de comandant aliat suprem în Europa, a descris invazia ca fiind începutul „marii cruciade” de eliberare a continentului european de sub dominația nazistă.
Pentru Kremlin, notează AFP, operațiunea Overlord, așa cum e mai cunoscută debarcarea aliată pe plajele Normandiei, a fost mereu o sursă de tensiuni cu Vestul, din cauză că Moscova mereu a acuzat SUA și statele participante în operațiune, că le-a luat prea mult pentru a deschide al doilea front în Europa.
Putin însuși a ținut să puncteze acest fapt în discursul său din 9 mai, când a afirmat că „primii trei ani lungi și dificili de luptă ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei” au fost anii „în care am luptat unu la unu”.
Putin a participat la a 60-a aniversare din 2004, alături de președintele francez, Jacques Chirac, și la cea din 2014, care a avut loc la scurt timp după anexarea Crimeii de către Rusia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
