Masivul priveghi anual din 4 iunie, care a deplâns victimele timp de patru decenii, a dispărut după adoptarea unei legi care a redus orice disidență.
În timp ce Beijingul a eliminat efectiv orice comemorare la scară largă în interiorul granițelor Chinei, evenimentele de comemorare din străinătate au devenit cel mai important cadru pentru a păstra amintirile despre represiunea din Tiananmen. În ultimii ani, un număr tot mai mare de discuții, mitinguri, expoziții și piese de teatru pe această temă au apărut în SUA, Regatul Unit, Canada, Australia sau Taiwan, scrie AP.
Aceste activități încurajează speranța și contracarează eforturile agresive ale regimului comunist chinez de a șterge amintirile represiunii, ce se marcau tradițional în Hong Kong. Unul din grupurile care organizau priveghiul în acest oraș, a votat în 2021, sub presiunea autorităților, dizolvarea organizației.
Ziarul Christian Times, care publica de obicei conținut legat de eveniment înainte de aniversare, și-a lăsat de această dată prima pagină aproape goală. Redactorii publicației au declarat că nu au putut „transforma cuvintele decât în pătrate goale și spațiu alb” pentru a răspunde cerințelor actuale ale autorităților, despre care mulți spun că sunt neclare.
În plus, marți, în Victoria Park, locul care obișnuia să găzduiască priveghiul victimelor din 4 iunie 1989, a fost rezervat pentru un carnaval organizat de grupuri pro-Beijing.
China preîntâmpină orice comemorări
Organizația Human Rights Watch a declarat la 3 iunie că guvernul chinez continuă să suprime orice discuție și comemorare a masacrului de la Tiananmen din 1989. În preajma celei de-a 35-a aniversări a evenimentului, autoritățile au „preîntâmpinat” din nou orice evenimente.
Astfel, la 3 aprilie, Xu Guang, lider studențesc din 1989, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru „ceartă și provocare de probleme”, după ce a cerut ca guvernul chinez să recunoască masacrul din Tiananmen și a ținut o pancartă prin care cerea despăgubiri la o secție locală de poliție în mai 2022. Xu ar fi fost torturat, încătușat și maltratat în timpul detenției.
Săptămâna trecută, în baza unei noi legi a securității naționale, poliția din Hong Kong a arestat șapte persoane sub suspiciunea de răzvrătire, după ce au postat pe rețelele sociale conținut legat de represiunea din Piața Tiananmen, transmite AP.
Muzeul ce păstrează memoria
Pentru a păstra vii amintirile legate de aceste evenimente, un muzeu dedicat represiunii din Tiananmen a fost deschis la New York în iunie anul trecut. Expoziția cuprinde obiecte precum tricouri pătate de sânge și un cort utilizat de studenții protestatari.
Un muzeu similar a funcționat până nu demult și în Hong Kong, fiind închis în 2021.
La începutul lunii mai, președintele consiliului de administrație al muzeului, Wang Dan, de asemenea un fost lider studențesc important al protestelor din Tiananmen, a estimat că muzeul din New York a atras aproximativ 1.000 de persoane, inclusiv imigranți chinezi, cetățeni americani și locuitori din Hong Kong. Pentru a-și extinde audiența, Wang a declarat că intenționează să organizeze expoziții temporare în campusurile universitare din SUA și, eventual, pe termen lung, în alte țări.
El a spus că evenimentele comemorative de peste hotare sunt cruciale, deoarece chinezii din China continentală și locuitorii din Hong Kong pot vedea online activitățile comemorative de peste hotare.
„Poate avea un efect în China continentală, deoarece toți tinerii de acolo știu cum să folosească VPN-uri pentru a ocoli cenzura pe internet”, a spus el.
În plus, la Londra, a fost pusă în scenă piesa „Al 35-lea mai”, care face o referire subtilă a represiunea din 4 iunie. Piesa a fost produsă de Lit Ming-wai, parte a diasporei din Hong Kong, formată în mare parte din emigranți care au plecat din oraș după adoptarea legii securității din 2020.
Piesa spune povestea unui cuplu de bătrâni care își doresc o înmormântare demnă pentru fiul lor decedat în 1989.
Ce s-a întâmplat la 4 iunie 1989
Masacrul de la Tiananmen a fost precedat de o serie de adunări pașnice ale studenților, muncitorilor și ale altor persoane din Piața Tinanamen din Beijing și alte orașe chineze în aprilie 1989. Ei cereau libertate de exprimare, dialog cu autoritățile și încetarea corupției.
Un mare protest a avut loc în Piața Tiananmen din Beijing, acolo unde, la finele lunii mai 1989, guvernul a răspuns prin declararea legii marțiale. Pe 3 și 4 iunie, soldații Armatei Populare de Eliberare, au tras asupra unui număr necunoscut de protestatari pașnici și trecători, ucigând un număr mare de persoane.
Amnesty International a estimat numărul victimelor între câteva sute și până la 1.000 de persoane. Organizația Mamele din Tiananmen a detaliat cazurile a 202 persoane care au fost ucise în timpul reprimării mișcării din Beijing și din alte orașe.
În urma represiunii, guvernul chinez a desfășurat o campanie de represiune la nivel național și a arestat mii de persoane pentru „contrarevoluție” și alte acuzații penale, printre care incendii și perturbarea ordinii sociale.
China nu și-a asumat niciodată responsabilitatea pentru masacru și nici nu a tras la răspundere vreun oficial pentru aceste crime. Autoritățile comuniste nu au fost dispuse să investigheze evenimentele sau să publice date despre persoanele ucise, rănite, dispărute cu forța sau încarcerate.
Mențiunile despre aniversare sunt în mare parte imposibile pe internetul și în mass-media strict controlate din China. Chiar și referințele obscure în fotografii, cuvinte și date sunt adesea blocate în postările din social media, scrie The Guardian.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
