Coaliția de guvernământ din Germania dezbate zilele acestea decizia de a permite sau nu preluarea în Germania a unui număr de migranți aflați la granița dintre Belarus și Polonia. Organizațiile neguvernamentale pentru azilanți fac presiuni ca Berlinul să ia o decizie pozitivă în acest sens înainte de Crăciun. Însă astfel, Germania nu ar sprijini eforturile Poloniei, care apără granița externă a UE, ci dimpotrivă, ar da un semnal Belarusului că poate crește presiunea, sunt de părere o serie de lideri germani din principalele partide aflate la guvernare.
La nivelul UE problema migranților din Belarus este abordată din mai multe perspective, arată într-un interviu cu Europa Liberă președinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European (AFET), europarlamentarul german David McAllister (PPE, Germania). „UE lucrează pe patru direcții: ajutor umanitar, legaturi diplomatice cu statele de origine ale migranților, sancțiuni țintite împotriva unor persoane și entități din Belarus și împotriva companiilor de turism care facilitează traficul de ființe umane și contrabanda. UE a oferit Letoniei, Lituaniei și Poloniei 42 milioane de euro pentru gestionarea graniței. Ca atare, UE este solidară cu aceste trei țări, dar are și o responsabilitate față de oamenii aflați captivi pe teritoriul Belarus, din cauza nesăbuinței regimului Lukașenka”, mai spune în interviu McAllister.
Europa Liberă: Se vechiculează în spațiul public informația că în Rusia se află sute de migranți așteptând semnalul să fie transportați la Minsk, pentru ca de acolo să fie direcționați la granița dintre Belarus și granița externă a UE. Cât de serioasă este o astfel de informație? Aveți date că ar putea fi adevărat?
David McAllister: „Nu am auzit de aceste cifre, de aceea nu le pot verifica. Ca atare, nu pot răspunde la această întrebare. Pot spune că de luni de zile UE se confruntă cu o amenințare hibridă, care se folosește de oameni necăjiți și care este instrumentalizată și sponsorizată de un anumit stat. Aceasta nu este o chestiune bilaterală între Belarus și Polonia, Lituania si Letonia, este o chestiune care interesează întreaga UE. UE este solidară cu Polonia și statele baltice. Ceea ce vedem este o încercare a unui regim autoritar, de destabilizare a vecinilor democratici. La Minsk se află un regim rezultat din alegeri fraudate, care își reprimă în mod violent cetățenii și pe care noi, UE, nu îl recunoaștem. UE acționează în patru direcții diferite: sprijin umanitar, contactul cu țările de origine ale migranților, sancțiuni împotriva indivizilor și entităților din Belarus și împotriva operatorilor de transport care facilitează traficul de ființe umane și contrabanda.”
Europa Liberă: Dar nici una dintre aceste sancțiuni nu este la adresa Rusiei, despre care se spune că s-ar afla în spatele întregii operațiuni. Colegi de-ai Dvs ne-au declarat că fără susținerea puternică a Rusiei, dl Lukașenka nu ar fi îndrăznit să meargă atât de departe.
Dl Lukașenka nu ar fi putut face toate acestea fără sprijinul Kremlinului
David McAllister: „Așa este. Dl Lukașenka nu ar fi putut face toate acestea fără sprijinul Kremlinului. Kremlinul dorește să țină Belarus în ceea ce numește „sfera sa de influență”. Belarus este foarte dependentă economic de Rusia. Până acum dl Putin nu a arătat nici o dorință să îl determine pe Dl Lukașenka să se abțină din acțiunile sale. Rusia se comportă problematic față de valorile și interesele UE, iar deciziile politice deliberate ale Kremlinului au condus în ultimii ani către o spirală negativă în relațiile noastre. Aș dori să mă opresc asupra eficienței politicii UE de sancțiuni împotriva Belarus. Până acum UE a aplicat patru pachete de sancțiuni. Din septembrie 2020 pînă în octombrie anul acesta au fost sancționate 166 de persoane si 50 de entitați, listă care a fost lărgită în noiembrie ca urmare a situației de la graniță. Acum sunt sancționate și agențiile de turism care oferă pachete all inclusive, cele care le ofera migranților vize, autobuze și taxiuri până la graniță. Comisia Europeană întocmește, în baza legislației internaționale, o listă cu toate mijloacele de transport care sunt folosite pentru transportul migranților. Cred că mai important decât sancționarea regimului Lukașenka este să arătăm solidaritate cu oamenii curajoși din Belarus, care se ridică împotriva acestui regim. De aceea, m-am bucurat că am putut să îi arătăm solidaritate doamnei Svetlana Țihanovskaia, când a vorbit in plenul Parlamentului European, în noiembrie. ”
Europa Liberă: Da, dar doamna Țihanovskaia a avut un discurs destul de amar la adresa UE, căreia i-a cerut să fie mai pro-activă în legătură cu opoziția, reproșând oarecum UE că acordă mai multă atenție așa-zișilor migranți decât opoziției din Belarus…
David McAllister: „Parlamentul European a fost una dintre primele instituții care a stabilit un dialog cu opoziția din Belarus. Era deja 22 august 2020, pe 25 august am invitat-o pe dna Țihanovskaia în Comisia de Afaceri Externe, iar de atunci a fost un invitată cu regularitate, pentru a putea identifica împreună modalitățile de a strânge relațiile dintre opoziție și UE și de a întări societatea civilă din Belarus. Dincolo de sancțiunile aplicate celor care sunt responsabili de represaliile la adresa societății civile, al doilea pilon al politicilor noastre în ceea ce privește Belarus este să susținem opoziția, să susținem societatea civilă, media independentă și pe cei din Belarus care sunt forțați să locuiască în exil. Și vă voi da câteva exemple, care arată cum UE a sancționat violarea sistematică a drepturilor omului în Belarus. UE a oferit o finanțare de 27 miloane de euro persoanelor afectate de violența structurilor de stat și sunt multe alte lucruri pe care suntem pregătiți să le facem. Pe de altă parte, Comisia Europeană face ce trebuie stopând pachetul economic și de investiții pentru Belarus în valoare de trei miliarde de euro. Banii rămân pentru Belarus, dar vor fi transferați acolo când țara va deveni democratică. Principalul obiectiv este să susținem măsuri care să conducă la un dialog național în Belarus și o tranziție pașnică și democratică. Acesta este un drum lung, care poate părea nerealist în această etapă. Dar aceste eforturi sunt importante, pentru că în final, oamenii din Belarus sunt aceia care țin soarta țării lor în mână, și ei trebuie să știe că nu sunt singuri: Statele Unite, Marea Britanie, Canada și toate celelalte state occidentale le sunt alături.”
Europa Liberă: Câteva state membre NATO au trimis trupe la granița dintre Belarus și Polonia: Marea Britanie, Cehia și Slovacia. Există un pericol de declanșare a unui conflict armat la graniță?
David McAllister: „Între Polonia și Belarus? UE lucrează pe patru direcții: ajutor umanitar, legaturi diplomatice cu statele de origine a migranților, sancțiuni țintite împotriva persoanelor și unor entități din Belarus și sancțiuni împotriva companiilor de turism care facilitează traficul de ființe umane și contrabanda. Un aspect important este gestionarea granițelor. De la începutul crizei, UE a oferit suport Letoniei, Lituaniei și Poloniei, mai exact 42 milioane de euro. Ca atare, UE este solidară cu aceste trei țări. Pe de altă parte, UE are și o responsabilitate față de oamenii aflați captivi pe teritoriul Belarus, din cauza nesăbuinței regimului Lukașenka. Acești oameni au nevoie de ajutor acum, vremea se înrăutățește. Comisia Europeană a luat legătura cu ONU și cu Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați și am alocat 700 000 Euro pentru asistență umanitară pentru refugiații vulnerabili blocați în Belarus. Multe state au ajutat trimitând corturi, paturi, instalații de încălzire sau generatoare de curent electric precum și mâncare. Asta arată solidaritatea noastră cu acești oameni, căci, haideți să nu uităm, că acest regim nesăbuit din Minsk instrumentalizează oameni aflați la nevoie în scopuri politice, iar asta arată din nou ce gândire are Alexandr Lukașenka, dictatorul din Minsk. Răspunsul decisiv și ferm al UE este că nu acceptăm încercarea lui Lukașenka de a-și destabiliza vecinii și apoi UE. De aceea, abordarea noastră este dată, de pildă, de sancțiunile țintite împotriva celor care îi transportă pe migranți. Trebuie să spun că acum ceva vreme nu mi-aș fi imaginat că așa ceva este posibil în Europa, ca un regim autoritar să instrumentalizeze ființe umane ca sa obțină câștiguri politice. Aceasta este ceva nou și ca atare suntem solidari cu cele trei state membre afectate.”
