Când are loc un eveniment major, cum e Campionatul mondial care începe astazi, numarul de carti despre fotbal ce intra în librariile franceze este impresionant. Un cunoscut scriitor si jurnalist, Eric Naullau, crede de altfel ca, peste câtiva ani, «cartea despre fotbal va constitui un gen literar de sine statator ».
Naullau semneaza acum volumul Când cupa se revarsa (Quand la coupe déborde, Stock) unde trece în revista, cu umor si eruditie, cele mai importante momente ale fiecarei editii din campionatul mondial, cum ar fi finala de neuitat RFG-Ungaria dn 1956 sau « mâna lui Maradona », pe care argentinianul a pus-o sub semnul interventiei divine.
În ultimul numar din Journal du dimanche, Bernard Pivot, mare iubitor al fotbalului, recenzeaza o carte colectiva, Eroi uitati ai cupei mondiale (So foot). Printre ei, un anume Eduard Streltov, jucator – pare-se – genial care, în loc sa joace la campionatul din 1958, putrezea în Gulag, întrucât ceruse respectarea drepturilor omului. Despre Bernard Pivot aflam ca multa vreme a furnizat jucatorilor nationalei franceze carti pe care sa le citeasca în cantonamente. Fundasul Patrick Battiston, cel lovit cu salbaticie, într-o secventa de groaza, de portarul german Schumacher, era un cititor pasionat. Obiceiul s-a pierdut, fotbalistii aflati în cantonament nu mai citesc; dar parca numai ei …
Unul dintre eroii Frantei de acum 20 de ani, când a câstigat Cupa mondiala, Bixente Lizarazu, publica o carte intitulata Prelungirile mele (Mes prolongations, Le Seuil) ; e a doua aparitie editoriala a fotbalistului, care a devenit între timp un apreciat comentator. Un jurnalist cu imaginatie, Vincent Duluc, a conceput o carte - Eloge des coiffeurs, Marabout – depre cei care, de-a lungul anilor, au ramas – cum se spune – sa lustruiasca banca de rezerve. Cam în acelasi spirit e gândit volumul Noaptea celor blestemati (Fayard) de Karim Nedjari, în care îi urmarim pe cei sase jucatori care, în mai 1998, au fost îndepartati din lotul definitiv al Frantei, ce avea sa câstige competitia.
Fotbalul poate face casa buna si cu istoria sau cu filosofia. Mickaël Correia ne propune O istorie populara a fotbalului (La Découverte), documentata si scrisa alert. Bernard Chambaz ne surprinde cu o Mica filosofie a balonului rotund (Champs), în care sunt citati Socrate, Aristotel, Hegel, Camus s.a.m.d.
Din pacate, lumea sportului nu este cea mai buna dintre lumile posibile. Sta marturie în acest sens volumul lui Jean-Christophe Colin Cartea neagra a sportului rus (Stock) , în care ni se vorbeste despre oligarhi, dopaj, folosirea sportului ca instrument de propaganda si modalitate de a pune presiune politica etc. Sa speram ca aceasta Cupa mondiala ne va face sa uitam, macar pentru o luna, astfel de sumbre realitati.
