Mandatul actualei componențe a Adunării Populare expiră pe 12 noiembrie, dar, pentru că în 2023 a dizolvat autoritatea electorală a autonomiei, alta în loc nefiind creată, Găgăuzia s-a pomenit – așa cum recunosc autoritățile de la Comrat – într-un „vid constituțional”.
Dizolvarea vechii componențe a Consiliului Electoral Central de la Comrat a fost contestată în instanță de Oficiul Comrat al Cancelariei de Stat, disputa urmând să se încheie la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) abia la sfârșitul lunii noiembrie.
În lipsa autorității electorale, nu a fost aleasă o nouă componență a Consiliului Electoral Central de la Comrat, și, respectiv, nu a fost stabilită de către Adunarea Populară nici data când ar urma să fie organizate alegerile. Cert este că scrutinul nu va mai fi organizat în acest an, dar, cel mai probabil, în prima jumătate a anului viitor.
Ce prevede inițiativa legislativă a Comratului
Autorul inițiativei legislative, vicespchierul găgăuz Gheorghi Leiciu, a explicat în discuția cu Europa Liberă că proiectul propune desemnarea unei componențe temporare a Consiliului Electoral Central de la Comrat, din nouă membri. Trei vor fi propuși de Adunarea Populară, trei – de executivul local și alți trei - din partea instanței de la Comrat.
Leiciu spune că autoritatea electorală temporară ar urma să aibă mandat doar pentru organizarea alegerilor noi în Adunarea Populară, iar „legea temporară” își va pierde efectul juridic imediat ce vor fi clarificate toate disputele în instanțele naționale.
„Acest proiect ar putea debloca situația de acum”, consideră Leiciu.
Inițiativa legislativă ar urma să fie supusă consultărilor publice, însă nu se știe când va ajunge să fie supusă votului în Adunarea Populară.
Observatorii locali spun însă că până la alegerea unui legislativ local nou, cel actual – cu mandat prelungit – va avea „atribuții limitate”.
Postică: „O soluție foarte nepotrivită”
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, a spus, solicitat de Europa Liberă, că autoritatea electorală centrală așteaptă soluționarea litigiului la CSJ pe 28 noiembrie.
„În funcție de soluția CSJ, ne vom putea expune pe marginea acestui caz și vom putea face anumite prognoze”, a precizat Postică.
Întrebat dacă, totuși, proiectul de lege de la Comrat ar putea ajuta la depășirea blocajului electoral, Pavel Postică a opinat că, la momentul de față, aceasta este „o soluție foarte nepotrivită” și că singura oportună este decizia pe care urmează să o ia CSJ.
Factorul SIS?
Coincidență sau nu, dar respectivul proiect de lege a fost publicat pe 24 octombrie, la o zi după ce șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a făcut o vizită inopinată la Comrat, unde s-a întâlnit cu câțiva reprezentanți ai administrației autonomiei găgăuze.
Deși SIS nu a oferit detalii despre vizită, Comratul a comunicat că Musteață s-a interesat despre formarea autorității electorale a autonomiei, situația din Găgăuzia și activitatea companiei publice locale de radio și televiziune – Gagauziya Radio Televizionu (GRT).
Din seria „coincidențelor” face parte și anunțul Comratului – imediat după vizita șefului SIS – de a crea un grup de lucru pentru „asigurarea funcționalității autonomiei” și cooperarea dintre Adunarea Populară și Parlamentul R. Moldova.
Alegeri în martie 2026
Alegerile pentru Adunarea Populară ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în martie 2026 a anunțat recent spicherul găgăuz Dmitri Constantinov.
Vicespicherul Gheorghi Leiciu admite că scrutinul ar putea fi organizat chiar mai devreme decât în martie, dacă se va avansa în ceea ce privește ajustarea prevederilor legale și eliminarea lacunelor de ordin juridic.
Adunarea Populară de la Comrat numără 35 de deputați cu mandate de patru ani. Alegerile se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții electorale uninominale. Legea prevede că organul legislativ găgăuz se constituie pe coraportul: un deputat la 5 mii de alegători, condiția fiind ca fiecare localitate din autonomie să aibă cel puțin un deputat.
Puținele voci de opoziție din Adunarea Populară susțin că, determinați de interese de grup, actualii decidenți de la Comrat au tergiversat premeditat, cât de mult au putut, procesul de clarificare a situației privind desfășurarea alegerilor legislative locale.
Din punct de vedere politic, organizarea scrutinului în această toamnă nu ar conveni majorității din legislativul local - controlată de oligarhul Ilan Șor, a declarat anterior Europei Libere deputatul găgăuz Alexandr Tarnavski.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
