Potrivit proiectului, plecarea din arestul la domiciliu va deveni o infracțiune penală la fel ca evadarea din penitenciare sau din izolatoarele de detenție. Astfel, dacă o persoană aflată în arest la domiciliu va părăsi locuința fără permisiune, autoritățile vor putea s-o declare imediat în căutare și să pornească urmărirea penală.
Codul Penal prevede pentru infracțiunea de evadare o pedeapsă cu închisoare de până la 3 ani, iar în circumstanțe agravante (de exemplu, dacă este însoțită de violență sau de aplicarea armei), poate ajunge la până la 6 ani de închisoare.
Consemn nu doar la frontieră, dar și în interiorul țării
De asemenea, proiectul introduce noțiunea de „consemn” în Codul de procedură penală. Este vorba de o înregistrare a unei persoane în sistemele informaționale ale statului, pentru ca autoritățile să fie alertate atunci când aceasta este identificată.
Vor fi două tipuri de consemn: informativ și la frontieră. Cel informativ va permite localizarea unei persoane în interiorul țării, pentru a-i înmâna citații sau alte acte procedurale. La modul practic, dacă persoana apare într-o instituție publică, funcționarul vede alerta și îi poate transmite citația.
Consemnul la frontieră există deja în legislație și permite ca persoana înregistrată în bazele de date ale statului să fie oprită în punctele de trecere a frontierei, de exemplu, dacă are obligația să nu părăsească țara sau se află în arest la domiciliu.
Condamnați în absență nemotivată, anunțați automat în căutare
Inculpații care lipsesc nejustificat de la pronunțarea sentinței vor fi anunțați în căutare imediat, din oficiu, și simultan va fi aplicat consemnul în privința lor.
În acest fel, autoritățile vor să elimine ceea ce numesc „fereastra de oportunitate” dintre momentul pronunțării sentinței de condamnare la închisoare și punerea ei în executare, un răstimp în care persoana poate să se ascundă sau să părăsească țara.
Ministerul Justiției mai propune ca toți banii depuși drept cauțiune să fie păstrați într-un cont unic, gestionat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în loc să fie administrați de procuratură sau de instanțe, ca în prezent.
Garanția depusă de o organizație pentru eliberarea din arest preventiv a unei persoane cercetate penal ar urma să fie majorată de aproximativ trei ori, până la 1.000–3.000 unități convenționale (50.000-150.000 de lei). Acum, persoanele juridice plătesc la fel ca cele fizice.
Apelul președintei Maia Sandu
La o conferință de presă ținută pe 30 decembrie 2025, președinta Maia Sandu a cerut Guvernului să vină cu măsuri care ar preveni fuga din țară a unor persoane condamnate la închisoare, în special prin regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile constituționale.
Șefa statului a sugerat atunci că, în acest scop, ar putea să fie simplificată procedura de dare în căutare a persoanei odată cu pronunțarea sentinței și cea a măsurii de arest în scopul executării sentinței.
Cu câteva zile mai devreme, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, fusese condamnat la 12 ani de închisoare pentru delapidarea averii străine. El nu s-a prezentat în instanță la pronunțarea sentinței și a fugit în regiunea transnistreană în ziua precedentă. Poliția a explicat că nu l-a putut opri pe Constantinov, deoarece el nu avea o altă măsură preventivă decât interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova.
Anterior, au dispărut înainte de a fi condamnați la închisoare și deputații Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Marina Tauber.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
