Dar câți dintre copiii cu capacități mai mari decât semenii lor au posibilitatea să fie remarcați în R. Moldova, în condițiile în care în sate profesorii lipsesc sau sunt în mare parte pensionari, iar școlile nu le pot oferi condițiile necesare pentru a se dezvolta?
Alin Popescu vine dintr-o familie cu 10 copii, cu venituri modeste, din satul Gribova, raionul Drochia. Este pasionat de matematică din copilărie și studiază mult de sine stătător, în afara orelor. Asta l-a făcut premiant la olimpiadele naționale și i-a dat posibilitatea să-și facă studiile gratuit în unul dintre cele mai bune licee private din țară, unde taxa este de circa 4.000 de dolari pe an. Băiatul învață aici de un an și este acum în clasa a X-a.
„Din copilărie îmi plăceau cifrele. Aveam jucării cu numere acasă, mama îmi cumpăra și eu mereu mă jucăm, îmi plăcea. Aveam profesor de matematică la școală, dar materialul pentru olimpiadă e mai complicat. În clasele primare, mergeam la olimpiade, luam locul întâi la raionale și eram motivat să merg mai departe. În clasa a VIII-a, a venit pandemia de Covid și am început să mă pregătesc singur”, a povestit Alin Europei Libere.
Visează să ajungă la Harvard
Elevul susține că viața i s-a schimbat radical atunci când a venit la studii la Chișinău și a început să participe la olimpiadele internaționale. Are deja în palmares o medalie de bronz.
„Eu cred că oricine poate să ajungă la ceea ce își dorește, cu muncă și dedicație. Dacă nu eram remarcat aici, asta oricum era să se întâmple eventual, dar profesorii de aici m-au ajutat mult. Eu aș zice că mai important ca orice este mediul în care te afli, colegii. Dacă tu, de exemplu, te afli între olimpici internaționali, o să comunici cu ei și o să devii mult mai bun”, spune Alin.
El își dorește să obțină o medalie de aur la concursurile internaționale și nu-și vede viitorul în R. Moldova: „Încă nu știu în ce domeniu voi studia, dar îmi doresc să merg la studii în SUA, la Harvard, dar o să aplic la mai multe universități”.
Profesorul Marcel Teleucă, unul dintre antrenorii lotului național olimpic la matematică, este cel care l-a descoperit pe Alin și îi este mentor acum.
„Părintele unui fost elev de-al meu mi-a spus de el. L-am invitat la olimpiada liceului și apoi a fost olimpiada republicană, după care a devenit elev în liceul nostru, primește o bursă și este cazat în căminul liceului. În școala lui, nu ar fi avut așa posibilități”, povestește profesorul.
„Cu adevărat supradotați sunt foarte puțini”
Marcel Teleucă spune că olimpiadele naționale sunt practic singura modalitate de a descoperi copiii dotați, care, de multe ori, pot rămâne neobservați în școli și să nu aibă posibilități de dezvoltare.
„Noi și așa avem elevi puțini, dar dacă mai pierdem și elevii care nu au fost descoperiți și îndrumați la timpul cuvenit, e mare păcat. Pentru concursuri e nevoie de o pregătire aparte și de asta nu orice profesor se poate ocupa cu ei. În școli ar trebuie să fie mai multe ore și mai multe materiale didactice pentru pregătirea de concursuri, dar, deocamdată, nu este așa”, explică antrenorul olimpicilor la matematică.
- Te-ar putea interesa și: Antrenorul olimpicilor la matematică: „Dacă măcar 10% dintre ei s-ar întoarce de peste hotare, ar schimba mult această țară”
Profesorul spune că, pentru nu a pierde copiii deștepți, autoritățile din educație ar trebui să organizeze olimpiade pentru elevi chiar din clasele primare, ca să le dezvolte dragostea pentru matematică sau pentru un alt obiect.
„Din experiența mea, supradotați sunt foarte puțini. Am avut așa elevi, precum Iurie Boreico, care a obținut trei medalii de aur la olimpiadele internaționale, și Alexandru Zamorzaev, două de argint. Dacă nu sunt remarcați la timp, acești copii rămân cu nota 10, dar fără o pregătire mai bună. La Bacalaureat sunt mulți cu note mari, dar asta nu înseamnă că sunt supradotați”, susține Marcel Teleucă.
1.000 de lei pentru locul întâi la națională
Nu există statistici despre copiii dotați sau supradotați din R. Moldova. În trecut, se făceau teste suplimentare ca elevii din clasele primare cu capacități mai mari să poată sări clasa, însă această practică a fost anulată.
Șefa Direcției evaluări naționale și internaționale de la Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, Diana Cojocaru, spune că instituția are un proiect anual de susținere a elevilor capabili de performanțe înalte, în acest program fiind incluse 21 de olimpiade republicane la 24 de discipline școlare.
„Apoi, avem probele de selecție a loturilor olimpice, numite baraje, în care îi selectăm din rândurile tuturor premianților de la etapa republicană pe cei care urmează să reprezinte R. Moldova la olimpiadele regionale și internaționale la matematică, fizică, chimie, biologie, informatică știință, franceză și engleză. Anual, sunt organizate 12 tabere de pregătire a olimpicilor. Ulterior, acești copii participă la circa 20 de olimpiade regionale și internaționale”, precizează Diana Cojocaru.
Câștigătorii olimpiadelor republicane primesc o diplomă și un premiu bănesc, în funcție de locul obținut: 1.000 de lei - pentru locul întâi, 800 de lei - pentru locul doi și 600 de lei - pentru locul trei.
„Depunem eforturi pentru a majora aceste premii bănești, care sunt mult prea modeste. Cert este că elevii premianți la olimpiadele internaționale sunt remarcați de universitățile din alte țări și pot ușor să meargă la studii acolo unde își doresc”, mai spune funcționara.
„Ce șanse ar fi avut Elon Musk dacă se năștea într-un sat izolat din India?”
Marian Onică este fondatorul organizației „Mensa” în R. Moldova, scopul căreia este să depisteze și să pună în valoare oamenii superdotați. Ultima testare publică a fost făcută în 2018. Atunci, mai multe persoane au avut un rezultat mult peste media obișnuită, adică un coeficient de inteligență (IQ) mai mare de 132, și au fost incluse în comunitatea internațională a oamenilor cu un coeficient înalt de inteligență.
Testele IQ conțin întrebări din diverse domenii și durează circa 20 de minute în cazul copiilor și 40, pentru adulți.
„Testarea se făcea la dorință și putea participa oricine. În perioada când eram mai activi, organizam o dată, de două ori pe an testări, împreună cu organizația „Mensa” din România. De acolo veneau specialiști autorizați. Am organizat mai multe testări și am identificat mai multe persoane supradotate. De când a început pandemia, testele nu s-au mai făcut și multe persoane cu potențial, care făceau parte din organizație, au plecat peste hotare”, spune Marian, care are el însuși un IQ peste medie.
El susține că astfel de testări ar putea fi făcute și în școli, doar că, la modul practic, copiii superdotați își pot valorifica mai greu cunoștințele în R. Moldova, pentru că nu au la dispoziție resursele necesare.
„Nu știu dacă școlile noastre au capacitatea de ajuta acești elevi. Trebuie să avem cel puțin un mentor la câțiva copii supradotați, dar noi toți știm care este situația acum. Procentajul este cam unul în promoție. În total, ar fi zeci de copii, poate o sută, de unde să luăm atâția profesori pentru ei? Și din punct de vedere logistic, este complicat”, susține tânărul.
Marian Onică spune că autoritățile nu par să aibă un interes prea mare pentru a depista și a susține copiii supradotați, în special, din sate. Potrivit lui, problema este valabilă și pentru alte țări, mediul fiind crucial în aceste cazuri.
„De exemplu, ce șanse să aibă succes ar fi avut Elon Musk dacă se năștea într-un sat izolat din India? Contează foarte mult în ce țară te naști, în ce familie. Dacă te naști într-o familie problematică, intelectul nu te scutește de traumele psihologice, astfel suferă creativitatea, trebuie să te lupți mereu ca să fii remarcat”, spune fondatorul Mensa Moldova.
