Pe 3 decembrie 2023, într-o zi de duminică, o ambulanță din Drochia îl aducea la spitalul din oraș pe învățătorul Viorel Flocea. În vârstă de 56 de ani, el avea toate semnele unui accident vascular cerebral (AVC). Dar Spitalul Raional Drochia putea face foarte puțin pentru a-l salva, mai ales duminică, atunci când mulți medici au zi liberă.
Cunoscut și ca atac sau infarct cerebral, accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o anumită parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ, de exemplu, de un cheag care blochează o arteră. Pacientul poate pierde brusc funcția sau senzația într-o parte a corpului, poate avea dificultăți de vorbire, probleme de echilibru și coordonare sau dureri de cap severe.
Pentru a minimiza daunele aduse creierului, este nevoie de o intervenție medicală specializată, în primele șase ore de la atac. Dar un cumul de factori a făcut ca, în cazul profesorului de geografie din Drochia, sistemul să clacheze.
De la spitalul raional, la centrul AVC
În primul rând, era zi de odihnă. La Spitalul Raional Drochia era prezent medicul de gardă, nu și neurologul, atunci când a fost adus Viorel Flocea, în jurul orei 15:00.
„Medicul de gardă i-a făcut primirea, l-a internat în secția neurologie și atât”, a declarat Europei Libere soția pacientului, Vera Flocea.
Ea spune că se afla într-o deplasare de serviciu în momentul accidentului și a reușit să ajungă la spital la ora 17:00. Între timp, a sunat acasă doctorița specializată pentru a o ruga să meargă să-i examineze soțul: „Eram foarte stresată. Am început să sun la toți cei pe care îi cunosc la spital pentru a interveni”.
Vera Flocea spune că, disperată, a cerut ca soțul ei să fie transferat la cel mai apropiat centru primar AVC, la Bălți.
În afară de Chișinău, în R. Moldova există două centre primare AVC, la Bălți și la Căușeni. Deschise în octombrie 2023, printr-un ordin al Ministerului Sănătății, ele pot acorda tratament specializat, cu excepția intervențiilor chirurgicale.
Directorul Spitalului Raional Drochia, Iurie Babin, a spus Europei Libere că decizia de a-l transfera pe Viorel Flocea la Bălți a fost luată conform unui protocol de weekend de către medicul de gardă, prin consultare cu medicii reanimatolog și neurolog, veniți la spital de acasă: „În asemenea cazuri, se efectuează un tratament de urgență, dar pentru a-i face pacientului re-vascularizare este nevoie să fie internat într-un centru primar AVC”.
- Te-ar putea interesa și: Un an de la reforma spitalelor raionale: între „avem cu ce ne lăuda” și „nu s-a schimbat nimic”
Iurie Babin a mai spus că pacientul s-a aflat la spitalul din Drochia mai puțin decât spune soția pacientului și anume, între orele 15:25 și 16:35. Se putea câștiga și mai mult timp dacă ambulanța l-ar fi dus pe Viorel Flocea direct la centrul primar AVC de la Bălți. Dar Babin sugerează că mecanismul încă nu s-a rodat pentru că centrul specializat este nou: „Există ordinul de creare a acestui centru, la Bălți (...). Acum, urmează ca serviciul de urgență să se organizeze ca să transfere pacientul direct într-un centru primar”.
Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească (serviciul de urgență) a spus Europei Libere că ambulanțele vor fi obligate să transporte pacienții cu suspecție sau diagnostic de AVC către un centru primar de AVC abia de la 1 februarie 2024.
Viorel Flocea a suferit, așadar, accidentul vascular cerebral nu numai în zi de odihnă, când mulți medici rămân acasă, dar și într-o perioadă de schimbări, când o parte a sistemului acționa după reguli vechi.
De la centrul AVC din Bălți, la un spital din Chișinău
După ocolul pe la Spitalul Raional Drochia, ambulanța cu Viorel Flocea a ajuns la centrul AVC de la Spitalul Clinic Bălți în jurul orei 18:00, potrivit soției pacientului. Diagnosticul a fost confirmat după examenul tomografic, iar bărbatul, deja în comă, a fost internat în secția de reanimare.
După câteva ore fără vești, familia a insistat ca el să fie transferat mai departe, la Chișinău, la centrul multidisciplinar de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, unde putea fi inclusiv operat.
Vera Flocea spune că, și în cazul acestui transfer, decizia s-ar fi luat cu întârziere, iar ea a trebuit să semneze că își asumă riscurile transportării soțului său la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie din capitală.
Așa încât, pacientului i s-a efectuat prima operație de extracție a cheagului de sânge abia la 10 ore de la atacul cerebral. A fost nevoie și de o a doua intervenție, câteva zile mai târziu. După o perioadă de aparentă îmbunătățire, a urmat un alt atac cerebral, iar Viorel Flocea a decedat la 22 decembrie 2023, la aproape trei săptămâni de la primul AVC.
Soția sa a rămas cu mai multe nedumeriri în legătură cu promptitudinea intervenției. „Nu știu de ce ambulanța duce un pacient cu AVC într-un spital care nu are nicio posibilitate de a-i acorda ajutor și de ce a fost ținut aproape cinci ore la Bălți, dacă cei de la Chișinău le spuneau să-l aducă la ei”, se întreabă Vera Flocea.
Ce spune conducerea spitalului din Bălți
Spitalul Clinic Bălți găzduiește un centru primar de AVC începând din luna octombrie a anului trecut, după ce a primit un tomograf computerizat și unitatea de primiri urgente a fost renovată.
Directorul spitalului, Gheorghe Brânza, a spus Europei Libere că pacienții cu AVC sunt examinați de medicul neurolog dacă ajung la spital în orele de lucru ale acestuia. „Dacă pacientul vine în afara programului acestui specialist, îl vede medicul din unitatea primiri urgente”, a explicat Brânza.
Așa s-a întâmplat și în cazul lui Viorel Flocea, ajuns la spital în afara orelor de lucru ale neurologului. Dar directorul Brânza a evitat să dea alte detalii în legătură cu acest caz, spunând că el este responsabil la spital strict de „partea administrativă”.
În urma unei solicitări în scris, administrația Spitalului Clinic Bălți a mai spus Europei Libere că, în cazul pacientului Viorel Flocea, s-a acționat conform protocolului: „Pacientul a fost evaluat, a fost diagnosticat prin CT scan cerebral, a fost internat în secția anestezie și terapie intensivă pentru stabilizare și i s-a efectuat tratamentul intensiv”.
În răspunsul primit de Europa Liberă se mai spune că la Bălți există suficiente resurse umane și dispozitive medicale performante, cu ajutorul cărora se intervine zilnic în cazul pacienților cu atac cerebral, iar administrația spitalului nu s-a opus transferului lui Flocea la Chișinău.
De ce au fost create și cum funcționează centrele AVC
Anual, 12.000 de moldoveni suportă un atac cerebral, iar acest număr plasează R. Moldova în primele zece locuri în lume privind incidența AVC, arată datele Ministerului Sănătății. Atacul cerebral este și cauza principală de handicap a populației adulte din R. Moldova, 33% dintre pacienții cu AVC sunt de vârstă pre-pensionară.
Alte date arată că, din cauza AVC, în R. Moldova mor de trei ori mai mulți oameni decât în Uniunea Europeană, raportat la mărimea populației.
Tocmai numărul mare de cazuri a dus la deschiderea celor două centre primare AVC la Bălți și la Căușeni, în toamna lui 2023, alte 11 urmând să fie deschise de acum încolo.
Potrivit comunicatelor Ministerului Sănătății, doar la Spitalul Raional din Căușeni au fost tratați cu succes doi pacienți cu AVC, cărora li s-a aplicat metoda de tromboliză intravenoasă, constând în injectarea unei substanțe capabile să dizolve un cheag sangvin.
La modul practic, un pacient cu semne de atac cerebral trebuie transportat la centrul AVC, unde este diagnosticat și i se acordă tratamentul necesar.
- Te-ar putea interesa și: Mor în așteptarea unui transplant
Personalul medical este ghidat de la distanță de echipa centrului comprehensiv de AVC de la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău. Dacă pacientul nu răspunde tratamentului, este transportat pentru operație la acest institut. Este, de fapt, schema pe care ar trebui să o urmeze orice spital raional la care ajunge un pacient cu semne de atac cerebral, indiferent dacă spitalul dispune de centru AVC sau nu.
80% din cazurile de AVC sunt provocate de un cheag de sânge care blochează un vas din creier. Celulele cerebrale încep să moară rapid, de aceea este vital să se acționeze rapid. Cheagul poate fi dizolvat cu ajutorul unui medicament sau poate fi eliminat chirurgical.
Potrivit Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, pentru anul 2024 au fost planificate peste 20 de milioane de lei pentru intervențiile în cazurile de AVC acordate în primele șase ore de la debutul simptomelor. Costul tratamentului unui pacient depășește 120.000 de lei.
