La această concluzie au ajuns experţi moldoveni şi ucraineni reuniţi la o dezbatere în format online. Una din constatările lor e că Moldova e mult mai expusă influenţei ruseşti care nu se reduce doar la cea informațională şi militară, dar se extinde şi la dependenţa energetică de Rusia. Iată ce cred experţii despre modul în care poate fi redusă influenţa rusească şi ce ar putea R. Moldova prelua din experienţa Ucrainei în acest sens.
Spre deosebire de Ucraina, care a interzis propaganda rusă, în Moldova acest demers a eşuat, iar presa și programele informaționale din Rusia rămân foarte influente. Comentatorul politic de la Chişinău Andrei Andrievschi consideră că în ultima perioada problema constă nu atât în programele ruseşti urmărite activ pe micile ecrane, cât în mass-media autohtonă, cea afiliată partidului pro-rus al fostului preşedinte Igor Dodon, care, spune comentatorul, a depăşit propaganda rusă în ceea cea priveşte agresivitatea şi minciuna. „Aceste media pe alocuri dublează narativele propagandei ruseşti, dar induc propriile teze, unele mai nocive şi mai agresive”, constată comentatorul.
O altă metodă folosită de Rusia pentru a-şi menţine influenţa în R. Moldova este coruperea politicienilor locali şi ai unor lideri de opinie care promovează activ ideile Kremlinului, spune un al comentator de la Chişinău Vitali Andrievschi care precizează că aceşti politicieni pro-ruşi şi activiştii afiliaţi lor sunt prezenţi masiv pe diverse platformei de comunicare propagând sistematic mesaje pro-moscovite. „În Moldova a fost creat un imperiu informaţional afiliat lui Igor Dodon, dar de facto Kremlinului, şi nu avem un sistem de contracarare a acestei influențe”, conchide Vitali Andrievschi.
Artiom Filipenco, directorul filialei din Odessa a Institutului Naţional de Cercetări Strategice din Ucraina, constată că influenţa Rusiei în Moldova nu se reduce doar la cea informaţională şi militară. Armata rusă care staţionează în regiunea transnistreană şi conflictul îngheţat de pe Nistru sunt factorii cheie prin care Moldova este ţinută în orbita rusească de influenţă. Nu trebuie însă neglijate implicațiile economice şi dependenţa energetică. Expertul aminteşte că compania Moldova Gaz e deţinută în proporţie de 50 la sută de Gazpromul rusesc, iar regiunea transnistreană controlată de Rusia rămâne principalul furnizor de curent electric pentru malul drept al Nistrului, adica pentru intreaga R Moldova.
Un alt expert de la Kiev Oleg Lisnoi directorul fundaţiei de caritate Accent spune că prezența militară rusească în regiunea transnistreană reprezintă un potenţial pericol nu doar pentru Moldova, ci şi pentru Ucraina. El nu exclude încercări pe viitor ale Rusiei de a destabiliza şi mai mult situaţia din Ucraina. „Trebuie în aceste condiţii să încercăm să nu supărăm Rusia? Să ne temem de agresiunea ei şi să ne schimbăm planurile? Răspunsul meu este nu. Ţările noastre trebuie să-şi continue calea integrării europene”.
Prin eforturi comune, R. Moldova şi Ucraina pot crea mari probleme Transnistriei, acestui teritoriu ocupat
Întrucât cele două state post sovietice se confruntă cu provocări similare din partea Rusiei, experţii de la Chişinău şi Kiev care au participat la dezbatere consideră, în marea lor parte, că e nevoie de strategii şi acorduri bilaterale prin care să fie conjugate eforturile în faţa „inamicului comun”. Iar precizarea expertului Mihail Samus, directorul organizaţiei New Geopolitics Research Network din Ucraina, este că Moldova şi Ucraina pot soluţiona un şir de probleme ocolind Rusia, inclusiv conflictul transnistrean. „Prin eforturi comune, R. Moldova şi Ucraina pot crea mari probleme Transnistriei, acestui teritoriu ocupat, şi nici Rusia n-o va putea ajuta, de exemplu probleme economice prin renunțarea la procurarea curentului electric sau prin combaterea contrabandei care ar pune în mare dificultate compania Sheriff şi alte entităţi ce menţin pe linia de plutire Transnistria care este folosită de Rusia pentru a menţine în special Moldova, dar şi Ucraina în orbita sa de influenţă”. Concluzia expertului este că Moldova şi Ucraina nu ar mai trebui să reacţioneze pasiv la agenda impusă de Moscova, ci să-şi promoveze propria agendă care ar pune în dificultate Kremlinul.
