Presa în această dimineață caută să analizeze sub toate cusăturile felul în care Vladimir Putin a vorbit luni seara, pentru prima oară de la rebeliunea militară de sâmbătă 24 iunie a grupului de mercenari Wagner și — spre surprinderea generală — Putin i-a numit pe mercenarii Wagner „patrioți” și, fără a-l identifica nominal pe Evgheni Prigojon, i-a lăudat pe acei „patrioți” care au evitat „vărsarea de sânge”.
Grupul Wagner, la rândul său, «va înceta să existe de la 1 iulie», a spus Evgheni Prigojin, căruia Le Monde i-a consacrat chiar un live blog pe site-ul său.
Grupul Wagner este „cea mai experimentată și mai pregătită unitate de luptă din Rusia, poate din lume. (…) Dar cu toate astea, ca urmare a unor decizii neîntemeiate, această unitate va înceta să existe de la 1 iulie ”, a spus Prigojin în mesajul său audio, făcut public cu puțin înainte de intervenția lui Putin.
În timp ce Ministerul rus al Apărării a cerut Grupului Wagner să semneze contracte cu statul, „nimeni n-a acceptat asta (...) pentru că toată lumea a înțeles că acest lucru ar duce la o pierdere a capacității de luptă și că luptătorii cu experiență vor servi drept carne de tun”, a explicat Prigojin.
În paralel, chiar și dușmanul absolut al lui Prigojin a reapărut luni, “oaia neagră”, ministrul apărării Serghei Șoigu. Libération descrie în detaliu cum Șoigu a fost văzut “inspectând” forțele rusești din Ucraina, prima sa apariție publică de după rebeliunea eșuată a grupului paramilitar Wagner. Potrivit unor fragmente difuzate de postul de televiziune guvernamental Rossia 24, Șoigu, ținta criticilor acerbe din partea șefului Wagner, Prigojin, s-a arătat la un post de comandă al forțelor ruse din Ucraina și „a avut o întâlnire cu responsabilii de acolo” din cadrul uneia dintre unitățile militare.
Absența sprijinului vecinilor pentru Putin
Ce este de remarcat e mai întâi faptul că, cu excepția notabilă a Iranului, mai toți vecinii s-au abținut de la a exprima vreun sprijin pentru Putin. Până și președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev, pe care Putin l-a ajutat, totuși, în ianuarie 2022, trimițând trupele rusești împotriva opoziției care se revoltase, a preferat să constate prudent, sâmbătă, că e vorba de o “afacere internă a Rusiei”.
Cu o excepție majoră: președintele turc Recep Tayyip Erdogan, deși e membru în NATO, n-a ezitat să-și anunțe “sprijinul total” pentru Putin, cum o subliniază cotidianul turc Cumhuriyet.
Gülen și Prigojin
Asta deoarece presa turcă pro-guvernamentală face multe paralele între cele întâmplate în Rusia și lovitura de stat eșuată împotriva lui Erdogan, comisă în noaptea de 15 spre 16 iulie 2016.
Prigojin e comparat de presa turcă cu acel Fethullah Gülen, care e pentru propaganda din Turcia ceea ce magnatul George Soros este în multe țări ale Europei de Est.
Gülen este un predicator religios, cel mai mare dușman al lui Erdoğan, refugiat în SUA, și pe care Erdoğan ar dori să-l vadă extrădat, deoarece îl acuză că ar fi fost la originea puciului eșuat împotriva sa.
Prigojin în Africa
Despre viitorul lui Prigojin în Africa scrie în detaliu și La Repubblica: dar, tot în Italia, și Il Fatto Quotidiano:
Potrivit presei din Belarus, șeful Wagner (încă sub inculpare oficială în Rusia) a fost depistat într-un hotel din capitala bielorusă Minsk. În după-amiaza de luni, el a postat acel fișier audio online, de 11 minute, oferind versiunea sa despre revoltă. Pe scurt: versiunea lui este că a fost un protest împotriva deciziei autorităților de a desființa armata sa de mercenari, protest care nu avea ca scop o lovitură de stat, ci doar semnalarea problemelor de securitate ale Rusiei. Potrivit serviciilor britanice, numărul mercenarilor implicați în revolta de sâmbătă și duminică n-a fost mai mare de 8.000, departe de cei 25.000 pretinși și anunțați.
A mai luat cuvântul și ministrul de externe Lavrov, care a afirmat că grupul de mercenari Wagner, departe de a fi desființat, va rămâne foarte activ în Mali și în Republica Centrafricană, unde se va stabili permanent ca o armată paralelă.
Macron vrea ca amenzile pentru consumul de droguri să fie plătite imediat
În sfârșit, la rubrica socială, presa franceză scrie despre cum Emmanuel Macron ar dori ca amenzile pentru consumul de droguri pe stradă “să poată fi plătite imediat, în numerar sau cu cardul de credit”.
Într-un interviu pentru cotidianul La Provence, preluat și de Libération, Macron a vorbit despre randamentul economic al unei asemenea măsuri foarte practice, subliniind că actualmente doar 35% din amenzile pentru consumul de droguri in stradă sunt plătite.
În Franța, o lege din 1970, considerată printre cele mai represive din Europa, prevede teoretic ca folosirea ilicită a stupefiantelor să fie pedepsită cu până la un an de închisoare și o amendă de 3.750 de euro.
Dar închisoarea pentru folosul personal rămâne excepțională, magistrații favorizând, înainte de stabilirea amenzii, „măsuri alternative urmăririi penale” precum munci publice sau obligativitatea de a învăța ce spune legea.
