Alegerile prezidențiale repetate din România reprezintă de această dată un test crucial pentru democrația românească, despre care agenția AP scrie că este privită tot mai sceptic la Bruxelles și la Washington, după anularea prezidențialelor de la sfârșitul anului 2024.
Anularea acelor alegeri printr-o decizie a Curții Constituționale a fost justificată de magistrați prin încălcări electorale și imixtiuni rusești în favoarea independentului Călin Georgescu, cel care a câștigat în mod surprinzător primul tur de scrutin.
Politician naționalist și anti-european, quasi-necunoscut până la prezidențialele de anul trecut, Georgescu a încercat să candideze și acum, dar candidatura sa fost respinsă de autoritățile electorale. În prezent, este cercetat într-un dosar penal în care este acuzat între altele de acțiuni împotriva ordinii constituționale și crime legate de fascism.
Printr-o decizie bizară săptămâna aceasta, ridiculizată deja de majoritatea politicienilor și experților, o instanță de apel de la Ploiești a dat curs unei cereri depusă de susținătorii lui Georgescu și a dispus suspendarea deciziei prin care alegerile de anul trecut au fost anulate, iar disputa continuă în instanțe cu zile numărate până la alegerile repetate.
Simion, înlocuitorul lui Georgescu
Ca și anul trecut, național-populistul George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor, este dat drept favorit să intre în turul doi de scrutin al prezidențialelor repetate. A candidat și la prezidențialele anulate, însă a obținut un rezultat sub așteptări, din cauza competiției cu Georgescu pentru același electorat.
Dar între timp cei doi au apărut de multe ori împreună, declarându-se ambii rivali ai „sistemului”, iar în actuala campanie electorală, Simion este văzut drept înlocuitorul lui Georgescu.
Simion, este cercetat și el în prezent, pentru incitare la violență, după ce a spus că judecătorii și funcționarii electorali care i-au interzis candidatura lui Georgescu „ar trebui jupuiți de vii”, afirmație de care s-a distanțat ulterior.
Liderul AUR are accesul interzis în R. Moldova și Ucraina (în Ucraina este acuzat de cooperare cu serviciile secrete rusești), se opune ajutorului acordat de România Ucrainei în război și spune că sprijină eforturile de pace ale președintelui SUA, Donald Trump.
Politicianul conduce detașat în sondajele de opinie, fiind creditat cu peste 30% din intențiile de vot.
Reuters a scris că o președinție a lui Simion ar putea amenințat unitatea Uniunii Europene într-un moment cheie al războiului și negocierilor de pace din Ucraina vecină.
Locul doi, disputat de Dan și Antonescu
Marea necunoscută a scrutinului, în acest moment, este cine din cei 10 candidați aflați în cursă va ajunge în turul doi de scrutin, după votul din 4 mai.
Cel mai recent sondaj de opinie, realizat de AtlasIntel cu 11 zile înainte de primul tur, arată o luptă umăr la umăr între independentul Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, și centristul Crin Antonescu.
Ultimul este susținut de coaliția de la guvernare formată din Partidul Social-Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR).
Potrivit sondajului, și Dan, și Antonescu ar avea în jur de 22% din intențiile de vot.
Lasconi, marea absentă?
Spre deosebire de anul trecut, când a ajuns în turul doi de scrutin alături de Georgescu, candidata Elena Lasconi este în prezent cotată cu 5% din intențiile de vot.
Mai mult, propria formațiune, Uniunea Salvați România (USR), pe care o și conduce, a renunțat să o mai sprijine și a anunțat că îl va susține pe independentul Dan. Acesta este unul din fondatorii USR, de care s-a despărțit formal în 2017.
Manevra USR a fost însă respinsă de justiția română, care a stabilit că partidele trebuie să-și sprijine proprii candidați, care au fost deja validați și participă în campania electorală.
Ce mai spun candidații despre R. Moldova
Principalii favoriți pentru turul doi de scrutin din 18 mai, anume Dan și Antonescu, au vizitat la finele lunii martie și începutul lunii aprilie Chișinăul, unde au avut mai multe întrevederi cu susținătorii lor din R. Moldova.
Alegătorii cu cetățenie română din R. Moldova au căpătat o importanță tot mai mare pentru candidații la prezidențialele românești, în special grație recordului de participare de la scrutinul anulat de anul trecut, când au votat peste 80 de mii.
- Citește și: Ce le promit moldovenilor principalii candidați la președinția României și cine-i susține la Chișinău
Atât Antonescu, sprijinit oficial de partidul de guvernământ PAS, cât și independentul Dan, dar și fostul premier Victor Ponta, care la fel candidează ca independent, au spus că aderarea R. Moldova la UE va fi o prioritate în mandatul lor de președinte, dacă sunt aleși.
Singura excepție este reprezentată de Simion, susținut la Chișinău de partidul extraparlamentar „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Național-populistul de la București a spus că ajutorul pentru R. Moldova trebuie să vină cu condiții, inclusiv condiția de a asigura României o prezență mai robustă în stânga Prutului.
Votul în primul tur al prezidențialelor românești începe în diaspora, inclusiv în R. Moldova, încă de vineri, 2 mai. În R. Moldova, alegătorii români își pot exercita dreptul la vot în 66 de secții de votare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
