Pe câmpul de luptă, impulsul pare să se fi schimbat în favoarea Rusiei, forțele sale presând puternic trupele ucrainene de-a lungul liniei frontului de 1.100 de kilometri. Între timp, Rusia lovește în infrastructura energetică a Ucrainei, încercând să condamne la întuneric și frig o populație epuizată.
În cancelariile occidentale, sentimentul s-a schimbat masiv în favoarea unui efort de soluționare a unui conflict care a ucis sau rănit peste 1 milion de oameni de ambele părți în decurs de 34 de luni.
Nicăieri nu se vede mai bine această schimbare decât în alegerea lui Donald Trump, care, chiar înainte de inaugurarea sa în ianuarie ca viitor președinte al SUA, a insistat că va găsi o modalitate de a pune capăt luptelor „în 24 de ore”.
„Se vorbește mult (...) că anumite negocieri de pace sunt iminente”, a declarat Rosa Balfour, director al Carnegie Europe, un think tank cu sediul la Bruxelles, la 12 decembrie. „Nu avem cu adevărat un plan. Nimeni nu pare să aibă încă un plan. Și, desigur, situația de pe teren nu este în favoarea Ucrainei în acest moment, deci este un moment foarte dificil.”
Iată ce știm (și ce nu știm!) despre ideile aflate în discuție, pentru o încetare a focului.
SOLDAȚI STRĂINI?
Oficialii europeni și americani au reluat săptămâna aceasta discuțiile active cu privire la posibilitatea ca unele contingente vestice să fie trimise în Ucraina ca forțe de menținere a păcii, odată ce ostilitățile vor înceta și va fi instituită o încetare a focului sau un armistițiu.
Președintele francez Emmanual Macron ar fi lansat, potrivit unor relatări, ideea trimiterii a 40.000 de soldați în Ucraina și a mers la Varșovia pentru a discuta această idee cu prim-ministrul polonez Donald Tusk, pe 12 decembrie.
La o conferință de presă organizată după întâlnire, Tusk a declarat reporterilor că Polonia nu intenționează să trimită trupe în Ucraina și a afirmat că Varșovia nu va fi forțată să facă acest lucru.
Propunerea privind forțele de menținere a păcii occidentale a apărut și cu cinci zile mai devreme, la Paris, când Macron a găzduit o întâlnire la care au participat Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Potrivit ziarului Wall Street Journal, Trump, care a afirmat în repetate rânduri că europenii ar trebui să joace un rol mai activ în sprijinirea și apărarea Ucrainei, a declarat că dorește soldați europeni pe teren pentru a monitoriza eventuala încetare a focului.
Trump nu dorește ca trupele americane să fie implicate, a scris ziarul american, deși susține un fel de sprijin din partea SUA pentru acest efort.
Conducerea Ucrainei, care a lansat un plan „de victorie” în 10 puncte în septembrie, sprijină forțele de menținere a păcii occidentale. Dar există puține stimulente pentru Moscova să fie de acord, ne-a declarat Oleksandr Hara, un fost diplomat ucrainean.
„Desigur, este bine că se vorbește despre acest lucru, dar... nu există nici o bază pentru începerea discuțiilor de pace”, a declarat Hara, acum expert la Centrul pentru Strategii de Apărare din Kiev, pentru Current Time.
El crede că Rusia este încurajată de discuția despre eventuale negocieri de pace, ca și de contextul internațional actual, ca să meargă și mai departe. „De ce să ne așezăm la masa negocierilor când este posibil să cucerim mai mult teritoriu ucrainean, să ucidem mai mulți ucraineni și, de fapt... să arătăm că nu are rost [să ne certăm] cu Rusia?”, a spus el.
ALIAȚII NORD-ATLANTICI
Unul dintre motivele inițiale ale Kremlinului în justificarea invaziei sale din februarie 2022 continuă să fie una dintre cererile centrale ale Kievului: aderarea la NATO.
Chiar la 9 decembrie, Zelenski a repetat insistent că aderarea este primordială.
Însă mulți membri NATO nu sunt de acord cu ideea. La un summit din 2008, de la București, liderii americani și europeni au ajuns la un compromis slab, care promitea o eventuală aderare, dar nu stabilea de fapt o foaie de parcurs. Unii oficiali și experți au susținut că aceasta a fost o greșeală care a condus la invazia Rusiei din 2022.
De la invazie, NATO s-a extins, admițând Suedia și Finlanda. Dar admiterea Ucrainei în prezent ar însemna admiterea unei țări rănite și epuizate, parțial ocupată de o putere străină, ceea ce ar fi problematic pentru mulți membri ai alianței.
Statele Unite sunt printre acei membri. În această săptămână, la Paris, Trump le-ar fi spus lui Macron și Zelenski că nu sprijină candidatura Kievului pentru aderare, potrivit Wall Street Journal.
Amânarea aderării este „o capitulare în fața cererilor Rusiei, iar aceasta va fi o victorie masivă pentru Putin”, a scris Mick Ryan, un general-maior australian în retragere, într-o postare pe blog. „Acest lucru va justifica în mintea lui Putin, și a autoritarilor ca el, faptul că agresiunea rusă împotriva Ucrainei a funcționat, deoarece menținerea Ucrainei în afara NATO a fost o cerere centrală a lui Putin înainte de război.
ZONE TAMPON
Dacă nu se întâmplă vreo minune, este aproape sigur că Ucraina va pierde teritorii în favoarea Rusiei, care ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, adică aproape toată regiunea estică Donbas, plus peninsula Crimeea de la Marea Neagră.
Pentru majoritatea observatorilor, va fi nevoie de înființarea unui fel de pământ al nimănui. Zona demilitarizată separă Coreea de Nord și Coreea de Sud de decenii este un model, pentru mulți.
Putin a lansat ideea în martie, după ce a fost reales.
„Nu exclud faptul că... vom fi forțați la un moment dat, atunci când vom considera oportun, să creăm o anumită „zonă sanitară” în teritoriile aflate astăzi sub regimul de la Kiev”, a declarat el.
Pentru Ucraina, partea complicată este unde va fi trasă acea linie - și cât de mult din baza sa economică se va „pierde”. O mare parte din industria minieră și grea a Ucrainei se află în Donbas, teritoriu ocupat de Rusia; aproximativ 8 milioane de hectare de terenuri agricole ucrainene sunt și ele ocupate, potrivit unor estimări.
Într-o mișcare îndrăzneață, Ucraina a invadat în premieră teritoriul rus în luna august, cucerind o parte din regiunea Kursk. Zelenski a declarat ulterior că scopul a fost de a crea o zonă tampon și de a îndepărta rachetele rusești de al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkov.
Din acel moment, însă, Rusia a presat mereu trupele ucrainene, recuperând aproape jumătate din teritoriul preluat inițial de Ucraina.
De asemenea, problema unei astfel de zone - tampon, sanitară, demilitarizată - este supravegherea și verificarea: ce ar avea voie să facă fiecare parte sau forțele de menținere a păcii, pentru a supraveghea. Evoluția accelerată a războiului cu drone ar putea complica acest lucru.
ELEFANTUL DIN ÎNCĂPERE
Cel mai mare semn de întrebare pentru viitoarele discuții ar putea fi cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei: Statele Unite și viitoarea administrație Trump.
Trump s-a plâns ani de zile de cantitatea de armament american trimisă de administrația președintelui Joe Biden și a sugerat că Zelenski a fost un escroc. El a afirmat, de asemenea, că abilitățile sale de om de afaceri și dezvoltator imobiliar îl fac un negociator capabil să ajungă la o înțelegere cu Putin.
Omul de legătură al lui Trump este Keith Kellogg, un locotenent-colonel pensionat al armatei americane, care l-a consiliat pe vicepreședintele lui Trump în timpul primului său mandat.
Într-o lucrare citată pe larg, la care a fost coautor înainte de alegerea lui Trump din noiembrie, Kellogg a prezentat un plan care include înghețarea liniilor de front și utilizarea atât a pedepselor, cât și a recompenselor („Bâte și morcovi”, cum se spune în engleză), pentru a determina Kievul și Moscova să negocieze.
Pentru Kiev, de exemplu, „bâtele” înseamnă oprirea armelor americane. Pentru Moscova, înseamnă lucruri precum inundarea piețelor globale cu petrol pentru a reduce prețurile la acest produs de bază, de care Moscova depinde în mare măsură pentru venituri.
Pentru Moscova, „morcovii” ar însemna ridicarea sancțiunilor occidentale sau întârzierea ambițiilor NATO ale Ucrainei. Pentru Kiev, ar fi continuarea ajutorului militar, finanțarea reconstrucției sau chiar nerecunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia - similar cu ceea ce a făcut Washingtonul timp de patru decenii cu privire la anexarea sovietică a celor trei state baltice.
„Le spunem ucrainenilor: „Trebuie să veniți la masa negocierilor, iar dacă nu veniți, sprijinul din partea Statelor Unite va înceta”, a declarat Kellogg pentru Reuters în iunie. „Iar lui Putin îi spunem: „Trebuie să vii la discuții, iar dacă nu vii, le vom oferi ucrainenilor tot ce au nevoie pentru a te ucide pe teren”.
Kremlinul însuși - cu o invazie care ar fi trebuit să se încheie în doar câteva zile și care i-a dat peste cap economia - a semnalat deschidere față de o nouă abordare Trump.
Dar există îndoieli.
„Nu credem că [Putin] este serios în ceea ce privește negocierile”, a declarat săptămâna trecută pentru RFE/RL un înalt oficial NATO, care a vorbit cu condiția să nu fie identificat public. „S-ar putea să fie dispus să discute, dar atâta timp cât el crede că câștigă, nu există nici un stimulent pentru negocieri. Și el continuă să creadă că timpul este în favoarea sa”.
Articol scris cu participarea editorului RFE/RL pentru Europa, Rikard Jozwiak.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
