„Dacă ne întoarcem la perioada în care democrația a fost concepută pentru prima dată ca sistem politic, adică în Grecia antică, Aristotel spunea că alegerile sunt caracteristice oligarhiei, în timp ce în democrații oamenii sunt aleși prin tragere la sorți”, amintește Sowa într-un interviu publicat recent de revista cehă cu orientare stângist-progresistă A2.
„Când aud despre asta pentru prima dată, majoritatea oamenilor reacționează spunând că este cea mai mare prostie pe care au auzit-o vreodată, o absurditate totală”, recunoaște polonezul.
Sowa insistă însă că alegerea la întâmplare are avantaje, într-o perioadă în care elitele politice sunt „tot mai retrograde și mai puțin reprezentative”.
„Din științele sociale știm foarte bine că, dacă vrem să avem un eșantion reprezentativ, trebuie să randomizăm, să lăsăm totul la voia întâmplării. Toate sondajele de opinie publică și o mare parte din cercetările sociale se bazează pe randomizare, deoarece aceasta permite crearea unui eșantion care reprezintă descriptiv populația” - spune Sowa.
Nu înseamnă asta abolirea unuia din pilonii democrației, anume dreptul la vot al fiecărui cetățean?
„Există și dreptul pasiv de vot, dreptul de a fi ales. Și tocmai acesta era, în opinia mea, esențial pentru teoria antică a democrației. Democrația înseamnă că fiecare are șanse egale de a guverna, de a exercita puterea”, aminește filosoful. „Nu contează dacă ești bogat sau sărac, educat sau needucat, dacă ai mulți prieteni puternici sau nu, șansele tale de a fi ales sunt aceleași”.
Sfârșitul ideologiilor?
În opinia filosofului polonez, democrația răspândită cel mai mult în prezent, reprezentativă, nu este un vector eficient pentru voința alegătorilor. Între cel care își dă votul și puterea executivă se interpune un element perturbator numit ideologie.
„Problema caracterului nereprezentativ al parlamentarismului constă tocmai în distorsionarea ideologică care are loc în dezbaterea publică, prin intermediul mass-media și prin diverse manipulări ale discursului. Toate acestea sunt eliminate prin selecția aleatorie probabilistică”, spune Sowa.
Un guvern ales prin tragere la sorți, crede el, ar putea funcționa indiferent de dezbaterea publică cu care suntem obișnuiți - din presă, de pe rețele etc.
Ar fi vorba de „crearea unui mediu în care un eșantion reprezentativ descriptiv de oameni se poate întâlni și discuta într-un mod cât mai apropiat de o dezbatere generală. Nu o discuție mijlocită de mass-media, ci o discuție directă, care la scară generală nu este posibilă din cauza dimensiunilor societăților noastre, dar este posibilă într-un eșantion redus”.
Cetățenii, mai progresiști decât politicienii
Jan Sowa, un filosof cu vederi de stânga, crede că în perioada actuală de recrudescență a dreptei conservatoare, din SUA până în Polonia sa natală, o reformă a sistemului politic, cu promovarea „alegerii aleatorii”, ar încuraja curentul progresist din societate.
În chestiuni de progres social reprezentanții societății civile se arată mereu mai deschiși la nou decât politicienii, spune el. Un exemplu a fost aprobarea căsătoriilor cuplurilor de același sex în Irlanda, unde schimbarea a venit prin intermediul „panelelor” sau forumurilor de discuție cetățenești, pe care Sowa le numește „mini-societate”.
Sowa crede că o democrație reformată în această direcție ar trebui să fie mai ales obiectivul stângii politice, aflată în evidentă criză în prezent, inclusiv în țara sa, unde un fost boxer cu vederi ultraconservatoare, Karol Nawrocki, a fost învestit președinte la 6 august.
O opinie din țara lui... Las Vegas
Filosoful polonez Sowa nu este nici pe departe singurul care aduce în discuție o democrație bazată pe puterea unor eșantioane de cetățeni alese la întâmplare. În SUA, unde se vorbește tot mai des despre neajunsurile sistemului cu două partide, există numeroase asociații dedicate „inovațiilor” în acest domeniu.
Alexandra Cirone, profesoară de guvernare la prestigioasa Universitate Yale, a explicat în revista academică a acestei instituții cum vede ea „lotocrația”.
„Ideea este că, în loc să avem funcționari aleși care să fie loiali unor interese speciale și partide politice, poate că alegerea aleatorie a funcționarilor noștri ar reprezenta mai bine cetățenii, ar îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor și ar contribui la eliminarea corupției”, spune Cirone.
Ea amintește că deja au existat încercări de aplica acest principiu antic în epoca modernă, în Franța, Danemarca și Germania în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea - dar ele au eșuat în general.
Cirone crede că sistemul loteriei și cel al partidelor au șanse mici să conviețuiască la nivel central.
„Aceste sisteme bazate pe loterie au apărut atunci când partidele politice erau slabe. De îndată ce partidele politice au câștigat putere, au eliminat regulile instituționale care implicau loteriile”, amintește cercetătoarea.
În prezent, crede Cirone, sistemul loteriei poate funcționa cel mai bine la nivel local.
De exemplu, la Paris există o Adunare permanentă a cetățenilor, aleasă prin tragere la sorți și responsabilă de stabilirea agendei locale. Ostbelgien, Belgia, are, de asemenea, un consiliu local ales prin tragere la sorți.
În privința SUA, Cirone recunoaște că ideea participării cetățenești la decizii este ceva nou - chiar dacă există, desigur, experiența juraților în judiciar.
„Ar fi nevoie de ceva timp pentru a demonstra publicului că aceasta este o necesitate și o modalitate inovatoare și eficientă de a elabora politici. Cred că ar trebui implementată de jos în sus, începând la nivel local. Odată ce oamenii din diferite părți ale țării o vor considera o completare a alegerilor, o nouă modalitate de implicare a publicului, ea s-ar putea răspândi”, declară, optimistă, Cirone.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
