La Dezbaterea de la Maastricht, grupările de partide europene, mai mari sau mai mici, trimit candidatul de top, supranumit Spitzenkandidat - acest candidat ar fi nominalizarea partidului pentru postul de președinte al Comisiei Europene, dacă ar câștiga alegerile. Au participat, în total, opt candidați.
Cel mai cunoscut personaj a fost actuala președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, reprezentanta Partidului Popular European (EPP), cel mai mare grup politic din Parlament. Din partea Socialiștilor a participat francezul Nicolas Schmidt, în timp ce Verzii au fost reprezentați de olandezul Bas Eickhout.
Singurul care nu și-a trimis un reprezentant a fost Partidul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR), gruparea de extremă dreapta condusă de premierul italian, Giorgia Meloni. Partidul nu urmărește sistemul de Spitzenkandidat.
A participat, în schimb, cealaltă grupare extremistă, partidul Identitate și Democrație (de care țin Lega Nord din Italia, Front National din Franța, portughezii de la Chega - și cu care sunt afiliați Alternativa pentru Germania, AfD).
Marele necunoscut de la Răsărit
În mod vizibil, cel mai puțin cunoscut participant la dezbatere a fost trimisul partidului Mișcarea Politică Creștină Europeană (ECPM), președintele Valeriu Ghilețchi. El conduce gruparea din 2021.
Reacția generală la prezența lui Ghilețchi în Dezbaterea de la Maastricht a fost confuzia. Nici măcar moderatoarele dezbaterii nu i-au pronunțat corect numele.
Dintre colegii de dezbatere, nimeni nu i-a pronunțat numele lui Ghilețchi, pentru că niciunul nu a interacționat mai îndelung cu el. În timp ce alții își aruncau întrebări și replici ori ascultau cu atenție ce spuneau oponenții lor, Ghilețchi stătea, stingher, în colțul scenei. În timp ce el vorbea, candidații cei mai înfocați luau o pauză, așteptând să poată interacționa din nou.
În blogul live ținut de organizatorii media ai dezbaterii, Politico, Ghilețchi nu figurează aproape deloc.
Despre rădăcinile creștine ale UE
Ghilețchi, stând în marginea cea mai din stânga a scenei Teatrului din Vrijthof, în Maastricht, a avut primul și ultimul cuvânt în această dezbatere. El a deschis cu o referință la părinții fondatori ai Uniunii Europene și la valorile lor creștine, despre care spune că partidul său le continuă.
El făcea astfel referire la bărbații care au gândit prima formă de uniune economică, politică sau simbolică în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, ca Jean Monnet, Robert Schuman, Konrad Adenauer sau Alcide de Gasperi.
Schuman era, într-adevăr, un catolic devotat și este acum în curs de beatificare. Și Monnet, Adenauer și de Gasperi erau catolici. Alți părinți fondatori ai Uniunii Europene nu erau, însă, creștini (sau măcar nu practicanți): Altiero Spinelli era comunist și apoi federalist european, iar prima femeie președintă a Parlamentului European, Simone Veil, era evreică.
Natură, Dumnezeu, COVID
Intervențiile lui Ghilețchi în dezbaterea de la Maastricht au fost mai degrabă sumare.
Pe subiectul încărcat al protecției mediului, alți candidați au discutat tensiunea dintre protecția mediului și promovarea industriei, între susținerea fermierilor și impunerea unor limite ecologice. Ghilețchi a spus că „natura a fost creată de Dumnezeu” așa că trebuie să o protejăm, dar că și politicile pentru protecția mediului ar fi dăunătoare pentru oameni. Formatul scurt al dezbaterii nu i-a permis să intre în detalii.
Al doilea mare subiect al dezbaterii a fost politica externă și apărarea. Ghilețchi a spus că e nevoie de mai multă cooperare în apărare, în timp ce, în jurul lui, alți candidați o presau pe von der Leyen pentru a afla care ar fi linia roșie a Uniunii Europene în ceea ce privește atacurile Israelului asupra civililor palestinieni.
Apoi a urmat subiectul ordinii interne a Uniunii. „Am văzut statul de drept atacat în Polonia, în Ungaria, și acum amenințat în Slovacia. Cum își poate proteja UE statul de drept?”, întreabă moderatoarea.
Ghilețchi a răspuns că justiția trebuie să constate cine respectă sau nu statul de drept.
Fiți transparentă, von der Leyen!
Ghilețchi s-a mai făcut remarcat la dezbatere întrebând-o pe von der Leyen dacă în cazul că primește un nou mandat va fi „transparentă” - adică neamestecată în scandaluri de corupție.
Moldoveanul a vorbit despre „dosarele” în care ar fi cercetată von der Leyen. De fapt, este vorba de un singur caz, anume de cel legat de cumpărarea vaccinelor anti-COVID în timpul pandemiei, supranumit Pfizergate, iar ținta lui nu este von der Leyen personal, ci o întreagă echipă a Comisiei Europene.
„Eu sunt transparentă, iar judiciarul este chemat să verifice asta”, i-a răspuns șefa CE.
Când i-a venit rândul la ultima intervenție, de un minut, Ghilețchi a vorbit despre faptul că s-a născut în Moldova, pe vremea Uniunii Sovietice și că acum este tată și bunic. El nu a repetat niciuna dintre propunerile electorale ale partidului său.
„Nici în visele mele nu mi-aș fi închipuit că un fost soldat sovietic ar sta în fața voastră în Maastricht, în această dezbatere liberă”, a încheiat Ghilețchi, adăugând că se roagă ca „Dumnezeu să binecuvânteze Europa”.
Cine este Valeriu Ghilețchi?
În vârstă de 63 de ani, originar din Pânzăreni, Fălești, Ghilețchi este un veteran al politicii din R. Moldova și preot baptist, cunoscut pentru vederile sale social-conservatoare, pe care le-a promovat și pe plan internațional.
În R. Moldova, funcția cea mai importantă pe care deținut-o a fost de vicepreședinte al Parlamentului, în perioada 22 decembrie 2017 - 24 februarie 2019. A ocupat și o funcție de răspundere în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Ghilețchi s-a pronunțat pentru interzicerea avorturilor, invocând „dreptul la viață, dreptul suprem”, ca și a fenomenului mamelor-surogat. A fost unul din politicienii care au votat împotriva legii antidiscriminare, din 2011, iar în 2013 a promovat un proiect de lege împotriva „propagandei homosexuale”, după model rusesc.
În 2015, vrea să ajungă ambasadorul R. Moldova la Washington, dar tentativa i-a fost zădărnicită de protestele societății civile, care au obiectat mai ales față de inițiativele sale anti-LGBT.
Ghilețchi a negat mereu că ar fi homofob.
În 2021 a devenit șeful unui partid european de mică anvergură și importanță care își propune exclusiv să promoveze valorile creștine în politică.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
