Invadarea Ucrainei de către Rusia se dovedește și un bombardament informațional. Titlul mare în multe ziare care au prins știrea înainte să apară, precum Washington Post în această dimineață, este că focul a izbucnit la cea mai mare centrală nucleară din Ucraina (și din Europa), lovită de tirurile rusești, iar autoritățile au avertizat de iminentă unei catastrofe. Între timp, Serviciul de stat al Ucrainei pentru situații de urgență a anunțat că incendiul a fost stins.
Pentru moment, organismul de monitorizare atomică al Națiunilor Unite afirmă că focul nu a atins echipamentul „esențial”. Cu toate astea, notează Wall Street Journal, îngrijorarea experților și a comunității internaționale este mare. «Rusia practică teroarea nucleară», a avertizat Volodimir Zelenski.
Marele mediator Macron — candidat oficial
Joi seara, joi 3 martie, Emmanuel Macron și-a anunțat, în sfârșit, în mod oficial, candidatura pentru un al doilea mandat în alegerile prezidențiale care vor avea loc în Franța în luna aprilie.
Presa franceză comentează ceea ce prevăzuseră toți analiștii politici: felul în care Macron a combinat până acum președinția de final de mandat a Franței cu președinția rotativă, în curs, a UE, exercitată de Franța, a convins. Le Figaro, cotidian catolic-conservator și a priori nu foarte favorabil lui Macron, îl dă deja câștigător pentru încă cinci ani.
Macron reunește acum 28% din intențiile de vot, în prima rundă de scrutin, față de 17% pentru candidatul cotat imediat după el, Marine Le Pen, din partea extremiștilor naționaliști francezi, din dinastia Le Pen, dar care s-a compromis prin sprijinul ei pentru Putin și regimul acestuia.
Macron se arată astfel a fi nu doar cel mai tânăr candidat, dar și cel mai experimentat. Experimentat, pentru că în cei cinci ani ai precedentului mandat a arătat o rară pricepere de a traversa masive crize fără ca asta să se repercuteze asupra funcționării țării.
A avut astfel, arătând o mare competență: criza «vestelor galbene» («gilets jaunes»), apoi Covidul, iar acum războiul din Ucraina, la a cărui aplanare Macron intervine din perspectiva sa de om care în această primă jumătate a anului are în sarcină mecanismele și funcționarea UE.
Ceilalți candidați în Franța strigă că nu este drept, însă situația nu face decât să reproducă ceea ce s-a întâmplat deja la toate alegerile prezidențiale din istoria Franței (dar și din alte țări) unde președintele în funcțiune are un avantaj prin forța lucrurilor, cu condiția să funcționeze convingător și neostentativ.
Este ceea ce face Macron: joi, 3 martie, cum o detaliază întreaga presă franceză, el a vorbit din nou atât cu Vladimir Putin cât și cu Volodimir Zelenski, și chiar dacă Putin s-a arătat din nou inflexibil, Macron a putut arăta cât de mult se ocupă, în fruntea UE, în acest mandat temporar, de pacea Europei.
Discursul lui Macron despre Ucraina
Cum o scrie Courrier international, Macron rămâne de altfel favoritul presei străine.
Serviciile de presă ale președinției france au publicat un rezumat al convorbirii de joi 3 martie cu Putin: autocratul de la Kremlin a formulat din nou un ultimatum în chestiunea Ucrainei.
Cu o zi înainte, Macron vorbise din nou, într-un discurs adresat tuturor francezilor, despre «atacul brutal al președintelui Putin» împotriva Ucrainei. Discursul și poziția lui Macron erau importante, în măsura în care Franța deține în acest moment președinția rotativă a UE.
Nazism în Ucraina? „Minciuni”, a spus Macron, a pretinde că în Ucraina este nazism e o insultă adusă istoriei Rusiei și a Ucrainei. Ce face Putin, a spus el, este „fructul minții unui spirit revanșard”.
Dar, după discuția telefonică de joi cu Putin, Macron a fost nevoit să le spună atât francezilor, cât și tuturor europenilor, că «ce e mai rău trebuie încă să vină».
Parisul a cerut, de altfel, tuturor francezilor să părăsească Rusia (Rusia, iar nu Ucraina!).
Georgia și Moldova, candidate la Uniunea Europeană
Cele două țări au anunțat joi că au semnat oficial o cerere formală de aderare, la opt zile după începerea invaziei Rusiei în Ucraina. „Este foarte puțin probabil ca ambele țări să adere la UE în curând, dar candidaturile lor reflectă îngrijorarea lor profundă cu privire la războiul Moscovei împotriva Ucrainei și dorința lor de a se apropia tot mai mult de UE”, notează Politico.
Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut deja Bruxelles-ului să integreze Ucraina „fără întârziere”. Moscova se opune însă cu îndârjire extinderii Uniunii Europene și a NATO în Europa de Est.
Războiul real
The Daily Telegraph se ocupă de războiul real, cel al „răcanilor”, al tinerilor recruți înspăimântați care nu știau spre ce sunt duși și care scriu acasă lucruri precum: «Mamă, sunt în Ucraina. Aici e un război adevărat. Mi-e frică, tragem în oameni, chiar și în civili»
În tot acest timp, ultimul număr al săptămânalului Courrier International, cel care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, se ocupă de războiul neverosimil al lui Putin în Ucraina, dar remarcă în același timp că asta îi și oferă lui Zelenski, fostul actor, «rolul vieții sale».
Putin — un monarh izolat înconjurat de generali
Printre numeroasele articole ale stufosului dosar despre Putin și intervenția în Ucraina pe care îl preia Courrier International se remarcă unul din Deník N – „Cotidianul N” („N” pentru „nou”), lansat simbolic pe 28 octombrie 2018, la Praga, de ziua aniversării a 100 de ani de la fondarea statului cehoslovac, articol semnat de marea specialistă în afacerile Kremlinului Petra Procházková: Putin — un monarh izolat înconjurat de generali.
Aceasta descrie în special izolarea cumplită în care trăiește de mai mulți ani Vladimir Putin, cu egoul său nemăsurat și care se află în contact doar cu câțiva dintre cei mai apropiați consilieri, miniștri și oligarhi.
Mulți dintre angajații Kremlinului nu și-au văzut niciodată patronul. Detașat de realitate, el este convins că «Rusia Mare» va face față celor mai dure sancțiuni.
Scrie Petra Procházková: «Izolarea lui Putin este cu atât mai mare, cu cât el se ține departe de toate mijloacele moderne de comunicare. Putin nu folosește un computer; internetul și rețelele sociale îl lasă rece. Asta contribuie și la ruperea lui de realitate. Putin ar fi probabil incapabil să ia singur metroul în Moscova, să-și cumpere un bilet de avion sau să plătească o factură de electricitate.»
