Chiar după câteva zile de liniștire și revenire la normal a activității Alianței Nord Atlantice și a instituțiilor europene, precum și a orașului Bruxelles, blocat vreme de două zile de vizita lui Donald Trump, aliații încă nu știu dacă acea vizită a fost un succes sau dacă o tornadă a traversat instituțiile din Bruxelles.
Donald Trump a surprins de la bun început criticând dur și pe neașteptate statele membre ale NATO care încă nu au alocat sumele necesare pentru apărare. Trump a declarat așadar, joia trecută, în cadrul summitului NATO de la Bruxelles, că 23 dintre cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice nu au alocat sumele necesare pentru apărare şi nu acordă o atenţie deosebită ameninţărilor teroriste.
„Îngrijorările grave de securitate sunt motivele pentru care am fost direct cu statele membre NATO şi cu secretarul general Stoltenberg, atunci când am spus că membrii Alianţei trebuie să contribuie într-un final şi să-şi îndeplinească obligaţiile financiare. Dar 23 dintre cele 28 de state membre NATO încă nu plătesc atât cât ar trebui pentru apărare. Nu este corect pentru cetăţenii plătitori de taxe din Statele Unite”, a declarat Trump.
Trump a subliniat că SUA au alocat pentru apărare mai mulţi bani decât toate ţările din NATO la un loc.
„Multe dintre aceste ţări datorează sume imense de bani din anii precedenţi. În ultimii opt ani, SUA au cheltuit pentru apărare mai mult decât toate ţările din NATO la un loc. Dacă fiecare stat membru ar fi alocat doar 2% din PIB pentru industria de apărare în 2016, am fi avut 190 de miliarde de dolari pentru sistemul comun de apărare şi pentru finanţarea altor programe NATO. Având în vedere restanţele financiare şi ameninţările în creştere, chiar şi alocarea a 2% din PIB este insuficientă pentru a acoperi deficienţele şi pentru a moderniza forţele NATO. Avem mult de recuperat pentru acei ani pierduţi”, a mai spus Trump.
La insistența lui Trump că țările NATO nu cheltuiesc suficient pentru apărare, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a spus:
„Cealaltă mare temă astăzi va fi împărțirea justă a contribuțiilor financiare. În 2014, toți aliații au căzut de acord să cheltuiască mai mult și mai eficient pe apărare, mai ales căutând să atingă pragul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare în următorul deceniu. In 2015 au fost oprite reducerile cheltuielilor militare. Iar în 2016, de-a lungul și de-a latul Europei și în Canada cheltuielile militare au crescut cu miliarde de dolari. Dar nu e vorba aici numai de bani, ci și despre modernizarea competențelor. Este vorba și despre contribuții importante la misiunile NATO, la operațiuni și angajamente. Astăzi o să luăm măsuri pentru a menține acest ritm. Vom hotărî să punem la punct planuri naționale anuale. Toate acestea vor arăta cum intenționează aliații din NATO să își îndeplinească angajamentele.”
In sfârșit, NATO se va extinde iarăși, prin cooptarea Muntenegrului, exact în momentul în care Uniunea Europeană își pierde unul din membri prin ieșirea Marii Britanii. Jens Stoltenberg a spus despre asta:
„Mesajul nostru este unul de bun venit adresat Muntenegrului ca cel de-al 29-lea membru al Alianței. Aderarea este importantă și pentru Muntenegru și pentru Balcanii de Vest, dar și pentru NATO în întregime. Asta dovedește că ușa Alianței rămâne deschisă. Asta mai arată și că Muntenegru a aplicat într-adevăr reformele necesare care îi permit să intre în NATO. Sunt bucuros că mă întâlnesc astăzi cu premierul Duško Marković și că voi fi prezent atunci când documentul aderării Muntenegrului va fi depus la Wahington.”
NATO nu va participa așadar, ca organizație, la operațiunile militare din Siria și Irak, dar își va aduce tot sprijinul coaliției internaționale, lăsând participarea efectivă pe teren în sarcina statelor membre ale Alianței, care o vor face individual.
Mai surprinzător și stârnitor de decepții a fost însă faptul că Trump nu a menționat o singură dată măcar acel faimos articol 5 din Carta fondatoare, altfel zis nu a promis ferm sprijinul Statelor Unite în cazul unei agresiuni împotriva partenerilor europeni.
Trump este astfel primul președinte american din ultimii aproape 70 de ani care nu a promis explicit aplicarea Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, potrivit căruia aliații intervin militar în sprijinul oricărui stat membru NATO atacat din exterior.
