Și nu este vorba doar despre cazurile locuitorilor din Crimeea pe care le audiază în prezent judecătorii controlați de Moscova.
De când Rusia a invadat pe scară largă Ucraina, în februarie 2022, penitenciarele din Crimeea au găzduit zeci de ucraineni din alte părți ale țării aflate sub ocupație rusă, care au îndrăznit să critice Kremlinul.
RFE/RL analizează câteva dintre cele mai importante procese care au avut loc în peninsula Mării Negre anul trecut.
Condamnat după ce s-a opus simbolului „Z”
În august 2023 , Dilaver Salimov, care locuia în Crimeea, s-a arătat indignat când, la o stație de benzină din micul oraș Starîi Krîm, a văzut un angajat purtând o șapcă cu simbolul „Z”, care promovează și justifică agresiunea militară rusă.
Salimov a cerut ca angajatul să-și scoată șapca și ar fi amenințat că va plăti pe cineva să-l „ardă de viu”.
Imagini cu incidentul au fost postate pe un canal de Telegram presupus a avea legături cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Curând, au apărut relatări despre reținerea lui Salimov.
Inițial, bărbatul a fost amendat pentru „discreditarea armatei ruse”.
Conform Grupului pentru Drepturile Omului din Crimeea, amenințările cu moartea împotriva lui Salimov au fost formulate doar după ce acesta a refuzat, în timp ce se afla în arest, să înregistreze un videoclip în care să-și ceară scuze pentru comportamentul său.
Procesul a început în februarie 2024 și nu a fost public.
Avocații lui Salimov au criticat o expertiză a magistraților care conținea numeroase erori de ortografie, punctuație și logică elementară.
Judecătorul Georgi Țerțvadze a ignorat apelurile și l-a condamnat pe inculpat la un an într-o colonie penală cu regim strict.
Salimov este un tătar din Crimeea, vorbitor de turcă, membru al unui grup etnic predominant musulman.
Într-un raport care marchează zece ani de ocupație rusă a peninsulei, publicat anul trecut, organizația Amnesty International a acuzat Rusia că a „[încercat] să schimbe compoziția etnică a Crimeii, suprimând identitățile non-ruse”.
Moscova ar fi făcut acest lucru prin „limitarea educației în limbile ucraineană și tătară crimeeană, prin atacarea minorităților religioase, suprimarea mass-mediei și culturii, precum și subminarea instituțiilor reprezentative și abuzarea sistemului de justiție penală”, a declarat Amnesty, citând „dovezi potrivit cărora Rusia și-a transferat propria populație în Crimeea, încălcând legislația internațională.”
O peninsulă pentru prizonieri
Potrivit Irade, un grup civic preocupat de respectarea drepturilor minorităților etnice în Crimeea, amenințările cu violență împotriva locuitorilor Crimeei, cunoscuți pentru sprijinul lor față de Ucraina, au fost frecvente de-a lungul ocupației.
Urmărirea penală oficială, ca în cazul lui Salimov, este mai rară.
Însă, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, au fost mediatizate mai multe cazuri în care locuitori din alte regiuni ucrainene ocupate au fost transferați forțat în peninsulă pentru a fi supuși unor judecăți aparent arbitrare.
Activistul și scriitorul ucrainean Serhi Țihîpa a fost răpit de forțele ruse din orașul său natal, Nova Kahovka, în regiunea Herson din Ucraina, în martie 2022, după ce orașul a căzut sub control rusesc.
La acea vreme, el distribuia ca voluntar alimente și medicamente vârstnicilor din teritoriile ocupate.
Țihîpa a fost reținut timp de nouă luni fără să i se aducă la cunoștință acuzațiile, fără dreptul de a avea un avocat și fără să aibă contact cu familia sa. Ulterior, a fost acuzat de spionaj și a fost forțat să mărturisească.
În octombrie 2023, „Curtea Supremă a Republicii Crimeea,” numită de Rusia, l-a condamnat pe Țihîpa la 13 ani de închisoare pentru spionaj.
În februarie 2024, decizia a fost menținută.
Țihîpa își execută acum pedeapsa departe atât de Nova Kahovka –orașul său natal - cât și de Crimeea, într-o colonie penală de maximă securitate din regiunea Riazan, Rusia.
Oleksandr Tarasov, un alt activist ucrainean, s-a aflat în arest preventiv împreună cu Țihîpa în Simferopol, Crimeea.
Tarasov, care a fost eliberat în 2023 și a primit permisiunea de a se alătura familiei sale în Germania, a declarat că Țihîpa a fost maltratat din cauza trecutului său în cadrul forțelor armate și serviciilor de securitate ale Ucrainei.
Irina Horobțova
Despre procesul Irinei Horobțova, o specialistă IT și apărătoare a drepturilor omului, care s-a opus public ocupației ruse a orașului Herson și care a dispărut în mai 2022, se cunosc mult mai puține detalii.
Inițial, autoritățile ruse au negat orice implicare în dispariția sa. În august 2024 au confirmat, însă, că a fost condamnată la 10 ani și jumătate de închisoare sub acuzația de spionaj. Procurorii au spus că Horobțova „a adunat și a transmis [serviciilor de informații ucrainene] date despre locațiile, orele, rutele și mișcările unităților militare ruse din regiunea sa natală”.
Procurorii au susținut că acest lucru s-ar fi întâmplat „din februarie 2022 până în martie 2023”, însă organizațiile internaționale și ucrainene pentru drepturile omului deja vorbeau în această perioadă, cu îngrijorare, despre răpirea Irinei Horobțova și aparenta ei transferare în Crimeea.
Dmitro Șainoga
Dmitro Șainoga, un locuitor al regiunii Zaporojie din Ucraina, care este parțial ocupată de forțele ruse, a dispărut în octombrie 2022 și a fost localizat ulterior, de către organizația clandestină pentru drepturile omului, Tribunal, într-un centru de detenție provizorie din Crimeea.
În octombrie 2024, Parchetul General al Rusiei a anunțat că a fost condamnat la 12 ani de închisoare, fiind acuzat că a furnizat serviciilor de informații ucrainene geolocații pentru a fi folosite în diverse operațiuni. Nu se știe cum a pledat și dacă a avut acces la un avocat. Verdictul a fost atribuit unei instanțe din Zaporojie.
Răzbunare pentru incidentul cu „Nord"?
În martie 2018, autoritățile ucrainene au reținut în Marea Azov o navă de pescuit înregistrată în Rusia, numită Nord, sub acuzația de încălcare a legislației ucrainene prin plecarea ilegală din portul ocupat Kerci, din Crimeea.
Incidentul a atras atenția propagandei ruse, care l-a exploatat semnificativ.
În mai 2022, doi grăniceri ucraineni implicați în acea operațiune, Ivan Tereshchenko și Vasil Dmitriuk, au fost capturați de forțele ruse în timpul asediului de către Moscova asupra uzinei Azovstal din Mariupol.
Acuzați de deturnarea navei și răpirea echipajului acesteia, cei doi bărbați au susținut că sunt nevinovați în timpul procesului lor la Simferopol, argumentând că au acționat conform unor ordine oficiale pentru a proteja granițele Ucrainei.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te