Produsul intern brut (PIB) al Japoniei în 2023 a fost de 4,2 trilioane de dolari, arată datele oficiale, mai mic decât al Germaniei, estimat la 4,5 trilioane de dolari.
Guvernul de la Tokio a informat că economia s-a contractat cu o rată anuală de 0,4% în perioada octombrie-decembrie 2023, după ce se contractase deja, tot anul trecut, cu 2,9% în iulie-septembrie. Două trimestre consecutive de contracție sunt considerate un indicator al unei economii într-o recesiune tehnică.
În fiscalitate, un trimestru este o perioadă de 3 luni din calendarul financiar al unei companii. Trimestrial, companiile realizează rapoarte financiare și plătesc dividend. (sursă: cursdeguvernare)
Economia Japoniei a fost a doua ca mărime până în 2010, când a fost depășită de cea a Chinei, precizează Reuters.
Un yen japonez mai slab a fost un factor cheie în căderea pe locul al patrulea, deoarece comparațiile dintre PIB-urile naționale sunt exprimate în dolari.
Moneda națională japoneză a scăzut cu peste 18% față de dolar în 2022 și 2023. Aceasta include o depreciere de 7% anul trecut, parțial pentru că banca centrală a Japoniei (Bank of Japan) a menținut ratele negative ale dobânzii.
În aceeași perioadă, moneda europeană, folosit în Germania, a fost mai mult sau mai puțin stabilă în raport cu dolarul.
Factorul imigrație
Slăbiciunea economică relativă a Japoniei este cauzată în parte de scăderea constantă a populației, fenomen care aduce cu sine o scădere a productivității și competitivității, spun economiștii.
Japonia este o țară insulară cu relativ puțini rezidenți străini, remarcă Reuters, iar populația ei se micșorează și îmbătrânește, de mulți ani de zile.
Pe de altă parte, populația Germaniei a crescut în ultimii ani, ajungând la aproape 85 de milioane, deoarece imigrația a contribuit la compensarea ratei scăzute a natalității.
Numai în 2015, când cancelara de atunci a Germaniei, Angela Merkel a deschis granițele țării pentru valul de migranți care împânzise Europa cu faimosul „Wir schaffen das!” (O să reușim!), în țară au intrat aproape un milion de oameni.
Motivele „declinului” nipon nu sunt însă doar demografice.
„Cu câțiva ani în urmă, Japonia se lăuda cu un sector auto puternic, de exemplu. Dar odată cu apariția vehiculelor electrice, chiar și acest avantaj dispare”, a spus pentru Reuters, Tetsuji Okazaki, profesor de economie la Universitatea din Tokio. „(...) când ne uităm la următoarele două decenii, perspectivele pentru Japonia sunt slabe”.
Ce e de făcut?
Imigrația pare soluția cea mai la îndemână pentru rezolvarea problemei penuriei de forță de muncă, dar Japonia nu este deloc primitoare pentru străini, cu excepția angajaților temporari.
În același timp, întreprinderile japoneze investesc tot mai mult în străinătate, neglijând uneori piața locală, cu o clientelă care se micșorează și îmbătrânește.
La aceasta se adaugă stagnarea salariilor, care a diminuat constant capacitatea japonezilor de a consuma.
Consumul privat a scăzut timp de trei trimestre consecutive anul trecut. „Creșterea ar urma să rămână lentă în acest an, deoarece rata de economisire a gospodăriilor a devenit negativă”, a spus Marcel Thieliant de la Capital Economics, pentru Reuters.
„Prognoza noastră este că creșterea PIB-ului va încetini de la 1,9% în 2023 la aproximativ 0,5% în acest an”.
Robotica ar putea fi și ea o soluție, dar este introdusă treptat și nu suficient de rapid pentru a compensa pe deplin lipsa de muncitori, notează Reuters.
Germania și Japonia, două „miracole economice” postbelice
Japonia a fost prezentată istoric drept „un miracol economic”, renăscând din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial pentru a deveni a doua cea mai mare economie, după Statele Unite.
În ultimii 30 de ani, economia niponă a crescut însă numai moderat, rămânând în starea de blocaj provocată de criza financiară locală de la începutul anilor 1990.
Atât economia japoneză, cât și cea germană sunt alimentate de întreprinderi mici și mijlocii puternice, cu o productivitate solidă.
La fel ca Japonia în anii 1960-1980, în cea mai mare parte a acestui secol Germania a progresat, dominând piețele globale cu produse de ultimă generație, cum ar fi mașini de lux și mașini industriale.
Exportul a fost și rămâne motorul economiei germane.
Numai că și economia germană s-a contractat în ultimul trimestru al anului 2023, cu 0,3%.
Ofensiva economiilor emergente
Diferența dintre țările dezvoltate și țările emergente se micșorează, remarcă Reuters. În câțiva ani, India ar putea depăși Japonia în PIB-ul nominal.
Statele Unite rămân de departe cea mai mare economie a lumii, cu un PIB de 27,94 trilioane de dolari în 2023, în timp ce cel al Chinei a fost de 17,5 trilioane de dolari.
Produsul Intern Brut al Indiei este de aproximativ 3,7 trilioane de dolari, dar crește cu o rată uimitoare de aproximativ 7% pe an.
