„Nu este o criză energetică, pentru că există rute alternative de livrare a gazelor. Însă, Gazprom nu a vrut să-și onoreze obligațiile contractuale”, a declarat șefa statului, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), din 14 ianuarie.

Singurul scop urmărit de Rusia prin sistarea livrărilor de gaze către regiunea transnistreană este „să provoace nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că nu este prima tentativă a Moscovei de a destabiliza situația din Republica Moldova.

Rugată să comenteze plecarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, marți, la Moscova, șefa statului a spus că „aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții”.

„Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. (...) Noi ne dorim, cât mai repede, ca oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng al Nistrului, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă. Și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve”, a spus șefa statului.

Potrivit lui Maia Sandu, însă, în spatele „refuzului categoric” al administrației de la Tiraspol de a accepta sprijinul Chișinăului și al partenerilor internaționali ai acestuia se află, de fapt, Kremlinul.

• Te-ar putea interesa și: Moldovagaz propune să cumpere gaz pentru regiunea transnistreană. Care sunt condițiile

Despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană, șefa statului a spus că R. Moldova nu împiedică tranzitul de gaze rusești prin teritoriul său. Chișinăul a propus din timp soluții pentru a nu se ajunge la criză, a punctat Sandu, reafirmând că Chișinăul nu are datorii, așa cum insinuează partea rusă, lipsa datoriilor fiind confirmată și de auditul internațional realizat în 2023.

Referindu-se la cele 12 localități din Zona de Securitate de la Nistru, subordonate Chișinăului dar conectate la sistemul energetic transnistrean, Maia Sandu a declarat că se depun eforturi pentru conectarea acestora la rețelele de gaze și electricitate de pe malul drept.

• Citește și: Mai multe lemne și generatoare electrice. Sandu și Recean au vizitat sate din Zona de Securitate

Totodată, șefa statului a spus că guvernul ia măsuri pentru compensarea tarifelor majorate la energie atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru întreprinderile care se bazează pe energie electrică.

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.

Autoritățile separatiste de la Tiraspol spun că regiunea transnistreană se confruntă cu o criză umanitară după sistarea livrărilor rusești și că ar mai avea rezerve de gaze până la sfârșitul lunii ianuarie. Pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, administrația recurge la deconectări în evantai pentru mai multe ore pe zi. Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

Componența CSS, revizuită în ajun

În ajun, Maia Sandu a revizuit componența CSS, pentru a o face mai „flexibilă, capabilă să faciliteze organizarea rapidă a reuniunilor și să răspundă mai eficient necesităților și provocărilor actuale”, potrivit Președinției.

Astfel, în noul CSS nu se regăsesc ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, precum și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.

Este prima modificare a componenței CSS în actualul mandat al Maiei Sandu și după remanierile guvernamentale din noiembrie 2024. Componența CSS a mai fost revizuită în precedentul mandat al șefei statului.

CSS este un organ consultativ care prezintă președintelui țării recomandări în chestiuni de politică internă și externă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procesul de negocieri este sprijinit intens de Polonia, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a spus șeful diplomației moldovene.

„Primele clustere urmează să fie deschise cât de curând, în următoarele săptămâni, efectiv. Președinția poloneză are toată deschiderea. Doamna președintă (Maia Sandu – n.r.) are o relație extrem de apropiată cu prim-ministrul Donald Tusk, care a fost președintele Partidului Popular European”, a afirmat Mihai Popșoi.

Ministrul de Externe a mai spus că relațiile strânse cu Danemarca, țara care va prelua viitoarea președinție a Consiliului UE, și sprijinul continuu al altor țări membre vor fi esențiale în etapele următoare ale procesului de integrare.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova vrea accelerarea negocierilor de aderare odată cu preluarea președinției Consiliului UE de către Polonia

„Vom munci (...) pentru a păstra aceste relații extrem de apropiate și strânse cu toate țările, fără excepție, din Uniunea Europeană, așa încât să putem avansa într-un mod credibil, într-un mod care să crească încrederea partenerilor noștri că noi suntem nu doar de bună-credință, dar livrăm rezultate în contextul angajamentelor pe care ni le-am luat”, a declarat Mihai Popșoi.

Potrivit noii metodologii de extindere a UE, capitolele de negocieri sunt grupate în clustere tematice, fiecare abordând sectoare specifice. Primul cluster include principii fundamentale precum statul de drept, justiția, probleme economice și criterii politice, notează sursa citată.

Deschiderea unui cluster implică evaluarea și alinierea legislației și practicilor naționale la standardele și normele UE în domeniile respective.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe agenda discuțiilor s-a aflat asistența americană pentru modernizarea economiei moldovene, securitatea energetică a R. Moldova și consolidarea democrației, a spus Președinția de la Chișinău.

Șefa statului a evidențiat în cadrul discuțiilor cu asistentul secretarului de stat al SUA importanța continuării parteneriatului solid cu Washingtonul, inclusiv „în contextul tranziției către o nouă administrație americană” și reafirmând angajamentul de a întări cooperarea bilaterală pentru un „viitor mai sigur și mai prosper”.

Anterior întrevederii cu Maia Sandu, James O’Brien a avut o întrevedere și cu vicepremierul Mihail Popșoi, discutând despre viitorul parteneriat strategic dintre R. Moldova și SUA, precum și despre deschiderea din acest an a două noi consulate moldovene la Chicago și Sacramento.

O’Brien a participat și la o reuniune dedicată coridoarelor strategice din zona Dunării, unde a spus că parteneriatul dintre R. Moldova, România și Ucraina a contribuit la măsuri precum control comun la frontiere și creșterea capacității de transport, în ciuda unor „încercări de destabilizare din partea Rusiei”.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va deschide un consulat la Chicago, în 2025

Mai mulți înalți oficiali americani au vizitat Chișinăul în ultimii ani, în condițiile în care actuala guvernare PAS s-a bucurat de relații foarte bune cu administrația Biden, care din 2022 a oferit R. Moldova aproape un miliard de dolari sub formă de sprijin și asistență financiară pentru o serie de proiecte, în special din domeniul energetic.

La finele anului trecut, în R. Moldova s-a aflat senatorul american Chris Coons, membru al Comitetelor pentru Relații Externe și Credite a Senatului american. În luna decembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu și șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, au întreprins o vizită de o săptămână în SUA, unde au avut mai multe întrevederi cu o serie de oficiali americani.

Din 2022, la Chișinău s-a aflat de două ori și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters relatează că alianța va lua aceste măsuri, denumite „Sentinela baltică”, ca răspuns la o serie de incidente în care cabluri electrice, legături de telecomunicații și conducte de gaze au fost deteriorate în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Decizia supravegherii mai atente a regiunii a fost anunțată la un summit nordic-baltic ținut la Helsinki, marți, cu participarea a opt țări și a conducerii NATO.

Luna trecută, poliția finlandeză a confiscat un petrolier, Eagle S, care transporta petrol rusesc și a declarat că suspectează nava de a fi deteriorat linia electrică finlandezo-estoniană Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații trăgând ancora pe fundul mării.

Marți, televiziunea de stat poloneză TVP World a relatat că o navă a „flotei fantomă” rusești (aceea care ajută la eludarea sancțiunilor) a fost văzută navigând în cercuri în jurul conductei submarine Baltic Pipe, care livrează gaze din Norvegia în Polonia, deși nu au existat semne imediate de deteriorare a gazoductului. Armata poloneză a spus că gazoductul funcționează normal și că nu are cunoștință de vreun incident deosebit.

Acțiunile Finlandei împotriva petrolierului Eagle S au arătat că navele care provoacă daune pot fi reținute de forțele de ordine, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă după o reuniune a opt țări din alianță, la Helsinki.

„Amenințările potențiale la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibila îmbarcare, sechestrare și arestare”, a mai declarat Rutte.

Membrii NATO analizează posibilitatea de a viza flota fantomă a Rusiei din zonă cu sancțiuni, ca parte a eforturilor de a proteja instalațiile critice submarine, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz după reuniune.

„Vom continua să luăm măsuri împotriva flotei fantomă ruse, inclusiv prin sancțiunile care au fost deja introduse și altele care ar putea urma, inclusiv împotriva anumitor nave și companii de transport maritim care reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu”, a mai declarat Scholz reporterilor.

Aproximativ 2.000 de nave traversează Marea Baltică în fiecare zi, ceea ce face dificilă monitorizarea tuturor, a declarat președintele leton Edgars Rinkevics.

„Să recunoaștem, nu putem asigura o protecție de 100%, dar dacă trimitem un semnal ferm, atunci cred că astfel de incidente vor fi mai rare sau chiar vor dispărea”, le-a mai spus Rinkevics reporterilor.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus la rândul lui că trebuie efectuate studii juridice suplimentare pentru a evalua ce măsuri pot fi luate împotriva navelor suspectate de a fi ajuta la încălcarea sancțiunilor, respectând în același timp normele privind libertatea de navigație.

NATO a declarat încă de la sfârșitul lunii decembrie că își va spori prezența în regiune în urma suspiciunii de sabotare a cablurilor dintre Finlanda și Estonia, dar nu a anunțat atunci o operațiune oficială.

• Te-ar putea interesa și: Petrolier rusesc, anchetat pentru tăierea intenționată a cablurilor de electricitate dintre Finlanda și Estonia

Rutte a declarat membrilor Parlamentului European la 13 ianuarie că „astfel de acțiuni ostile” nu vor rămâne fără răspuns, promițând să consolideze prezența militară a NATO în regiune.

Finlanda a declarat săptămâna trecută că NATO va contribui cu două nave la o misiune de monitorizare în Marea Baltică, în timp ce Forța expediționară comună (JEF) condusă de Marea Britanie, care include statele nordice și baltice, precum și Olanda, a declarat de asemenea că își va spori supravegherea.

Suedia va trimite până la trei nave de război și un avion de supraveghere.

Primul incident major de sabotaj al infrastructurii a avut loc în septembrie 2022, când un șir de explozii subacvatice au distrus conductele Nord Stream construite pentru a transporta gaz rusesc către Europa. Cauza nu a fost încă stabilită.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un discurs la Departamentul de Stat din 13 ianuarie, pregătindu-se să părăsească funcția la sfârșitul acestei luni, Joe Biden a spus că Statele Unite și-au mărit avansul față de rivali precum Rusia și China.

„Adversarii noștri sunt mai slabi decât erau când am preluat această funcție în urmă cu patru ani. Să luăm în considerare Rusia. Putin a invadat Ucraina. A crezut că va cuceri Kievul în câteva zile. Dar adevărul este că, de când a început acel război, eu sunt singurul care a fost în centrul Kievului, nu el”, a spus Biden, referindu-se la vizita sa în Ucraina, de anul trecut.

Când Biden a preluat funcția în 2021, a încercat să repare relațiile cu aliații europeni deteriorate sub predecesorul său, Donald Trump, și să se concentreze pe concurența cu China, pe care Statele Unite o consideră principalul său rival global - notează agențiile de presă, relatând despre ultimul său discurs.

Cu toate acestea, prioritățile sale de politică externă au fost deturnate puternic de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, și de atacul Hamas asupra Israelului, în 2023, care a declanșat un război sângeros în Orientul Mijlociu.

Invazia Rusiei în Ucraina l-a ajutat pe Biden să-și atingă obiectivul de a consolida NATO, iar țările membre au sprijinit Kievul cu sute de miliarde de dolari. Suedia și Finlanda, țări tradițional neutre, au aderat la NATO după atacul Rusiei asupra Ucrainei.

Referitor la războiul din Fâșia Gaza, alt conflict care a izbucnit în timpul președinției sale, Joe Biden a afirmat că un acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor ținuți pe teritoriul palestinian este „pe punctul de a fi încheiat”.

În timpul mandatului lui Biden, adversarii SUA, inclusiv Rusia, China, Coreea de Nord și Iran, și-au extins cooperarea, crescând amenințarea la adresa Occidentului.

Beijingul, Teheranul și Phenianul au trimis ajutoare tehnologice și militare Rusiei, în timp ce Moscova a sporit aprovizionarea cu energie și tehnologii militare către aceste țări. Biden a spus despre cooperarea dintre aceste state că a fost determinată de „slăbiciune”, nu de putere.

• Vezi și: Biden impune sancțiuni fără precedent sectorului energetic rusesc. Dar Trump le-ar putea anula

Biden a mai declarat că administrația sa a repornit baza industrială de apărare din SUA, investind aproape 1,3 trilioane de dolari în achiziții, cercetare și dezvoltare în timpul mandatului său.

Joe Biden a mai spus că, sub administrația lui, economia SUA a crescut, adăugând că Statele Unite vor continua să rămână cea mai mare economie din lume în următoarele decenii.

„Administrația mea lasă următoarea administrație cu o carte foarte puternică de jucat”, a spus Biden. „America este din nou lider”, a afirmat Biden.

Președintele Biden i-a cerut lui Donald Trump, care urmează să fie învestit pe 20 ianuarie, să se asigure că Statele Unite rămân lider în inteligența artificială, care are puterea de a remodela economiile, guvernele și securitatea națională.

Biden l-a îndemnat, de asemenea, pe Trump să ia în serios tranziția către energia curată, numind schimbările climatice „cea mai mare amenințare existențială pentru umanitate”.

El a avertizat, de asemenea, că Beijingul intenționează să devină lider în domeniul energiei curate și că există pericolul ca, în acest domeniu SUA să depindă de China.

„Statele Unite trebuie să câștige această competiție”, a spus Joe Biden.

Joe Biden și-a încheiat discursul subliniind că, în mandatul său, SUA și-a folosit „puterea” pentru „a uni țările, pentru a ne crește securitatea și prosperitatea comună, pentru a ne opune agresiunii, pentru a rezolva problemele prin diplomație cât mai mult cu putință și pentru a apăra neîncetat democrația, drepturile civice și ale omului”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Buzu, pentru ultima lună a anului 2024 compensații au primit peste 680.000 de familii, iar plățile au variat între 500 și 1.000 de lei, mărimea medie a compensației fiind de circa 700 de lei.

Ministrul a reiterat că valoarea compensațiilor va fi ajustată în funcție de tarife, astfel încât moldovenii „să nu plătească mai mult decât anul trecut”.

Compensațiile pentru decembrie au fost mai mari decât cele din noiembrie din cauza creșterii tarifului la gaze, care a ajuns la 16,74 lei/metru cub începând cu 1 decembrie.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul promite compensații unor întreprinderi după scumpirea curentului

Începând cu luna ianuarie 2025, persoane care primesc compensații pentru gaze, vor primi și compensații pentru 110 kWh de electricitate consumată lunar. Autoritățile au afirmat că vor oferi compensații și pentru gospodăriile a căror principală sursă de încălzire este agentul termic, care de asemenea s-a scumpit de la începutul anului.

Pentru a beneficia de compensații, cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, dacă nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Pe parcursul serii și nopții de ieri, au fost identificate alte capacități neutilizate la hotarul Ucrainei cu UE și transferate pe hotarul dintre România și Republica Moldova”, a transmis Energocom, care a anunțat că a procurat necesarul de energie.

Știrea originală

În premieră de la declanșarea crizei energetice pe 1 ianuarie, R. Moldova nu are rezervată suficientă energie electrică pentru a acoperi deficitul din orele de seară. Ministrul Energiei va apela la „energie de urgență”, mai scumpă decât cea de piață, pentru a acoperi consumul din 14 ianuarie.

„Din cauza limitei de capacitate a interconexiunii cu România nu a fost posibilă rezervarea integrală a capacității”, a transmis Ministerul Energiei care a îndemnat cetățenii să reducă consumul de energia electrică „pentru a putea micșora presiunea pe întreg sistemul”.

Autoritățile spun că, pe 14 ianuarie, în intervalul 16:00-19:00, pentru a-și acoperi prognozele de consum, Republica Moldova va apela la „energie de urgență”, iar deficitul total prognozat de autorității este de 484 MWh.

Restul electricității necesare pe data de 14 ianuarie va fi livrată de centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de centralele de energie regenerabilă, dar și energia de import (în baza contractelor bilaterale și a procurărilor de pe bursă).

„Pentru a nu avea deconectări de energie, operatorul de transport Moldelectrica va solicita de la operatorul de transport din România Transelectrica energie ca să poată să fie acoperit necesarul de consum. Deconectări nu vom avea”, a precizat pentru IPN consilierul directorului Energocom, Victor Bînzari.

• Citește și: Chișinăul va cumpăra curent de la OMV Petrom România, pentru a reduce achizițiile de pe bursă

Începând cu 1 ianuarie, Gazprom a sistat unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, care nu mai poate produce energie la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o livra malului drept al Nistrului la un preț mai mic decât cel al pieței. Pentru a-și suplini deficitul, R. Moldova cumpără energie de pe bursa română OPCOMM, la tarife mai mari.

Spre exemplu, pentru a acoperi necesarul de consum pentru 9 ianuarie, Chișinăul a importat energie la un preț de 114-118 euro/MWh, aproape dublu față de costul de 66 USD/MWh (aproximativ 63 de euro) plătit anterior către MGRES. Tariful este mai mare și decât prețul de circa 80 de euro, plafonat de Guvernul de la București și aplicat pentru energia importată în baza contractelor cu centralele din România, precum cea de la Cernavodă.

România nu-și dorește ca, în urma crizei energetice actuale, R. Moldova să mai revină vreodată la achiziții de energie electrică produsă în stânga Nistrului cu gaze rusești, a declarat Europei Libere Moldova Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul Sebastian Burduja: România nu-și dorește ca R. Moldova să mai revină vreodată la gazul și curentul rusești

Dar capacitatea de import a energiei procurate de R. Moldova depinde de capacitatea de interconexiune a rețelelor a energiei electrice cu România. Într-o tentativă de a crește această capacitate, autoritățile de la Chișinău implementează „proiectul strategic” de construcție a unei linii electrice aeriene de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană).

Potrivit autorităților, linia urmează să fie gata până în anul 2025 și va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secretara de Stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că pe 20 ianuarie va avea loc o nouă ședință la care se va discuta dacă lecțiile online sunt posibile, în cazul în care energia electrică se deconectează în „evantai” în stânga Nistrului.

„Unele școli vor continua să învețe online atât cât va fi posibil, unele învață atât cu prezență fizică cât și online. Săptămâna viitoare urmează să mai avem o ședință și o să vedem care va fi situația, dacă vor fi schimbări”, a spus Valentina Olaru.

• Te-ar putea interesa și: „Tragem frig, dar să vedem rezultat”. Cum fac ore online școlile cu predare în română din stânga Nistrului

Dintre cele 18 instituții de învățământ din localitățile afectate, inclusiv 10 din Zona de Securitate, în prezent: 8 instituții funcționează în regim online, iar alte 10 instituții care dispun de generatoare desfășoară lecții cu prezență fizică. Instituțiile de învățământ au adoptat regimuri diferite de activitate, în funcție de condițiile energetice și infrastructura locală.

Respectiv, cu prezență fizică desfășoară lecțiile: Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Coșnița, Dubăsari; Gimnaziul din Pârâta, Dubăsari; Liceul Teoretic din Varnița, Anenii Noi, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol (Doroțcaia); Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Hîrbovăț unde au fost unite școala primară cu gimnaziul.

Alte cinci școli activează tot cu prezență fizică, dar au rezerve de resurse energetice până la 20 ianuarie curent. Acestea sunt: Liceul Teoretic din Doroțcaia, Dubăsari; Gimnaziul „Ioan Vodă” din Hagimus, Căușeni; Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Fîrlădeni, Căușeni; Gimnaziul „Prometeu” și Gimnaziul„Vasile Alecsandri” din Copanca, Căușeni.

Doar liceele din satele Varnița și Hârbovăț (raionul Anenii Noi), au cazane pe bază de biomasă și elevii de aici fac ore cu prezență fizică.

În școlile din regiunea transnistreană subordonate autorităților de la Tiraspol, vacanța de iarnă a elevilor a fost prelungită până pe 20 ianuarie, în contextul crizei energetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În primele zece zile ale anului 2025, importurile regiunii au scăzut cu 43%, adică cu circa 7 milioane de dolari, iar exporturile cu 60% sau 3,3 milioane de dolari în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, arată datele așa-numitului guvern de la Tiraspol, prezentate pe 13 ianuarie.

„Cea mai mare reducere a operațiunilor de export a avut loc în cazul metalelor și produselor din metal, produselor pentru construcția de mașini, bunurilor din industria chimică. Exportul de ciment a fost complet suspendat”, a spus Aleksandr Rozenberg, așa-numitul premier al regiunii separatiste.

Vezi și reportajul despre locuitori din regiunea transnistreană care trec podul dinspre Râbnița spre Rezina pentru a cumpăra produse de primă necesitate și a primi ajutoare.

Embed Răspândește

Trec Nistrul după cumpărături și ajutoare umanitare

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:35 0:00

Tiraspolul a rămas și fără banii veniți de la Chișinău în schimbul energiei electrice pe care malul drept o procura de la centrala de la Cuciurgan (MGRES).

Potrivit lui Rozenberg, indicii au scăzut din cauza sistării livrărilor de gaze naturale, ceea ce a condus la încetarea activității întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului.

Autoritățile separatiste au oprit activitatea tuturor întreprinderilor, cu excepția celor alimentare, într-o tentativă de a economisi energia electrică care, după 1 ianuarie, este insuficientă pentru a acoperi necesitățile regiunii.

Odată cu sistarea livrării gazelor, regiunea transnistreană, care depinde în totalitate de gazul rusesc, a rămas fără agent termic și apă caldă, iar centrala electrică de la Cuciurgan a trecut la producția curentului în bază de cărbuni, care însă s-a dovedit insuficient pentru necesitățile regiunii, deși anterior așa-zisele autorități dădeau asigurări că populația va avea lumină pentru circa 50 de zile.

• Te-ar putea interesa și: Deconectările de energie electrică, în evantai, din regiunea transnistreană continuă

Autoritățile de la Chișinău susțin că rezervele de cărbune din regiunea transnistreană sunt suficiente pentru funcționarea centralei de la Cuciurgan (MGRES) până la sfârșitul lunii ianuarie. Estimarea diferă de cea a administrației separatiste de la Tiraspol, care declara că are stocuri pentru aproximativ 50 de zile, cam până la sfârșitul lunii februarie. Și asta pentru că, tipul de cărbune cu care funcționează centrala se găsește doar în Donbasul ocupat de Rusia, de unde nu poate fi adus.

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz le-au propus autorităților de la Tiraspol „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

Ieri, șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban a scris pe pagina sa de Facebook că Moldovagaz este gata să cumpere gaze naturale la prețurile de piață pentru Tiraspoltransgaz, cu condiția achitării livrărilor în lei moldovenești.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„La 11 ianuarie, regimul de la Kiev, pentru a întrerupe aprovizionarea cu gaze a țărilor europene, a încercat un atac cu nouă drone" asupra unei stații de comprimare a gazelor din sudul Rusiei, care alimentează gazoductul TurkStream, a declarat Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat preluat de AFP.

Ucraina nu a comentat de îndată acuzația.

Armata rusă susține că toate dronele au fost doborâte, iar resturile căzute au provocat „pagube minore" unei clădiri și echipamentelor de la o stație de măsurare a gazelor.

Obiectivul pe care l-ar fi vizat ucrainenii este situat în satul Gai-Kodzor, în apropierea coastei de sud a Rusiei, la Marea Neagră și peste strâmtoare de peninsula anexată Crimeea.

Ministerul rus al Apărării a declarat luni că instalația continuă să funcționeze în „mod normal" și că nu au existat întreruperi ale aprovizionării.

TurkStream, care trece din Rusia pe sub Marea Neagră până în Turcia și apoi prin Balcani, este ultimul gazoduct activ care transportă gaz rusesc către Europa.

Acesta trece pe o distanță de 930 de kilometri pe sub Marea Neagră și are o capacitate anuală de 31,5 miliarde de metri cubi.

Săptămâna trecută, președinta R. Moldova, Maia Sandu, aflată într-o vizită la Varnița, a spus că Rusia ar putea livra transnistrenilor gaze prin conducta TurkStream, prin Turcia, Bulgaria și România, în locul rutei anterioare, prin Ucraina.

Ucraina a întrerupt tranzitul de gaz rusesc la 1 ianuarie, care a fost timp de zeci de ani principala rută de transport pentru aprovizionarea Rusiei către Europa.

În vizita ei la Nistru, dedicată crizei energetice transnistrene, președinta Maia Sandu a insistat însă, potrivit Reuters, că pentru problemele locuitorilor din stânga Nistrului de vină nu este Ucraina - căci dacă ar vrea, Gazprom le-ar putea trimite gaze prin TurkStream.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile prețuri, mai mari cu 6% din 8 ianuarie, au crescut după ce Trezoreria SUA a impus vineri sancțiuni mai ample asupra exporturilor de petrol rusesc. Noile măsuri vizează producătorii Gazprom Neft și Surgutneftegas, precum și 183 de nave care au transportat petrol rusesc, vizând astfel Moscova de veniturile necesare pentru a-și finanța războiul cu Ucraina, scrie Reuters.

Urmare a acestor acțiuni ale Washingtonului, se așteaptă ca exporturile de petrol rusesc să fie grav afectate de noile sancțiuni, împingând astfel China și India, primul și respectiv al treilea mare importator de petrol din lume, să se aprovizioneze cu mai mult țiței din Orientul Mijlociu, Africa și America, ceea ce va crește prețurile și costurile de transport, spun comercianții și analiștii.

„Anunțul de vineri confirmă părerea noastră că, pe termen scurt, prețul petrolului Brent are șanse mai mari să depășească intervalul estimat de 70 – 85 de dolari”, au spus analiștii de la Goldman Sachs într-un raport.

„Estimăm că navele vizate de noile sancțiuni au transportat în 2024 un sfert din exporturile Rusiei, marea majoritate fiind țiței.”

Oferta redusă de petrol pe piață a făcut ca diferențele de preț dintre livrările prezente și cele viitoare (pentru Brent și WTI) să atingă cel mai mare nivel din vara anului trecut. Într-o astfel de situație, cunoscută și sub numele de backwardation, prețurile pentru livrările imediate sunt mai mari decât cele pentru livrările viitoare, ceea ce arată că există mai puțin petrol disponibil imediat pe piață.

Analiștii RBC Capital Markets au declarat că dublarea numărului de petroliere sancționate pentru transportul de barili ruși ar putea constitui un obstacol logistic major pentru fluxurile de țiței.

• Te-ar putea interesa și: Petrolier rusesc, anchetat pentru tăierea intenționată a cablurilor de electricitate dintre Finlanda și Estonia

Multe dintre petrolierele menționate în ultimele sancțiuni au fost utilizate pentru a transporta petrol către India și China, deoarece sancțiunile occidentale anterioare și plafonarea prețurilor impuse de G7 în 2022 au deplasat comerțul cu petrol rusesc din Europa în Asia. Unele dintre nave au transportat, de asemenea, petrol din Iran, care se află, de asemenea, sub sancțiuni.

„Ultima rundă de sancțiuni OFAC (U.S. Office of Foreign Assets Control) care vizează companiile petroliere rusești și un număr foarte mare de petroliere va avea consecințe în special pentru India”, a declarat Harry Tchilinguirian, director de cercetare la Onyx Capital Group.

Analiștii JPMorgan au declarat că Rusia are o oarecare marjă de manevră în ciuda noilor sancțiuni, dar în cele din urmă va trebui să achiziționeze petroliere care nu au fost sancționate sau să ofere țiței la sau sub 60 de dolari pe baril pentru a utiliza asigurarea occidentală în conformitate cu plafonul de preț al Occidentului.

Efectele sancțiunilor americane ar urma să fie resimțite și în R. Moldova, care în ultimele două săptămâni a înregistrat o majorare cu circa 3-4% a prețurilor la pompă. Agenția pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat luni că vor duce la majorarea prețurilor la pompă. Pentru ziua de marți, 14 ianuarie, instituția a stabilit prețuri mai mari cu 22 bani la benzina 95, care va costa 24,12 lei și cu 20 de bani la motorina standard, care se va vinde cu 20,88 lei la litru.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zoran Milanović a obținut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, care a obținut aproape 26%, potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.

Zoran Milanović este un critic al sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar al guvernului croat, condus de premierul conservator, Andrej Plenković.

După publicarea rezultatelor, Zoran Milanović a declarat că victoria sa e un semnal de aprobare și încredere din partea alegătorilor, dar și parte a unui semnal mai cuprinzător.

„Le cer (celor din guvern) să audă", a spus Milanovic. „Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”, a spus președintele.

Milanović, 58 de ani, este cel mai popular politician din Croația și este uneori comparat cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pentru stilul său combativ de comunicare cu adversarii politici.

Triumful său pregătește terenul pentru o confruntare politică constantă cu premierul Plenković, cu care s-a contrazis în timpul primului său mandat.

Alegerile au avut loc în contextul în care Croația, cu o populație de 3,8 milioane de locuitori, se confruntă cu o inflație galopantă, scandaluri de corupție și un deficit de forță de muncă.

• Te-ar putea interesa și: Alegeri prezidențiale în Croația, cu „Trumpul Balcanilor” în rol de favorit

La votul de duminică, Milanović a criticat din nou UE ca fiind „în multe privințe nedemocratică” și condusă de oficiali nealeși.

Poziția UE conform căreia „dacă nu gândești la fel ca mine, atunci ești dușmanul” echivalează cu „violența mentală”, a declarat Milanović.

„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc și să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de președinte al unei națiuni mici”.

Milanović a fost prim-ministru în trecut, cu un bilanț mixt. El îi acuză în mod regulat pe premierul Andrej Plenković și partidul său conservator (HDZ) de corupție sistemică. La rândul lui, Plenković l-a catalogat pe Milanović drept „pro-rus” și o amenințare la adresa statutului internațional al Croației.

Deși funcția prezidențială este în mare parte una fără puteri executive în Croația, un președinte ales deține autoritate politică și este comandant militar suprem.

Milanović a negat că ar fi pro-rus. Anul trecut el a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la o misiune NATO din Germania constituită în sprijinul Ucrainei.

De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldați croați ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina.

Candidatul conservator, Dragan Primorac, 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, când a fost ministru al științei și educației în guvernul condus de HDZ. A candidat fără succes la președinție în 2009, iar ulterior s-a concentrat în principal asupra carierei sale academice.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anatol Țăranu este de părere că relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului vor depinde, în mare măsură, de evenimentele din Ucraina și de felul în care va fi negociat un viitor tratat de pace pentru Ucraina.

Transnistria, spune Anatol Țăranu, va fi, cu siguranță, un element al acelui tratat de pace.

„Astăzi nimeni nu poate să spună dacă Transnistria va fi în coșul de cedări pe care le va face Occidentul sau, invers, în coșul de cedări pe care le va face Rusia”, menționează Anatol Țăranu.

Invitatul podcastului „În esență...” crede că „pentru a garanta un nivel de sustenabilitate” a păcii în Ucraina, rușii vor cere ca influența și prezența lor militară în Transnistria să fie păstrate.

Anatol Țăranul susține că, deși este un jucător mic în asemenea scenarii, R. Moldova trebuie să aibă „o poziție clară” atunci când marii decidenți vor încerca să ajungă la o înțelegere „pe contul nostru”. Această poziție a Chișinăului trebuie anunțată din timp, însă, deocamdată, „poziția noastră [în acest sens] este una pasivă, dar nu activă.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Luptele din 10 ianuarie au avut loc la o zi după reuniunea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG) de la Ramstein, Germania, în cadrul căreia aliații Kievului au promis că nu vor renunța la ajutorul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, în contextul atacurilor neîncetate ale Moscovei în estul țării, inclusiv atacuri asupra siturilor civile și de infrastructură.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a călătorit la Roma după reuniunea de la Ramstein, a lăudat, de asemenea, noile acțiuni ale Statelor Unite și ale Marii Britanii de a sancționa producătorii de petrol din Rusia, un proiect major de gaze naturale lichefiate și peste 100 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei, în timp ce Occidentul încearcă să priveze Moscova de fondurile necesare pentru a-și continua războiul.

• Vezi și: Biden impune sancțiuni fără precedent sectorului energetic rusesc. Dar Trump le-ar putea anula

Agenția rusă de știri de stat RIA a declarat că anchetatorii analizează atacul asupra supermarketului la începutul zilei de 10 ianuarie, susținând că o rachetă HIMARS furnizată de SUA a lovit supermarketul, omorând două persoane

Înregistrarea video de pe rețelele sociale, care a fost verificată de Europa Liberă, pare să arate o explozie masivă într-o zonă în care se află o mică piață.

Oficialii ucraineni nu au comentat acuzația Rusiei.

În replică, forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a atacat Ucraina cu 72 de drone de tip Shahed, printre altele, și în regiunile Poltava, Sumi, Harkiv, Kiev, Dnipropetrovsk, Zaporojie și Kherson.

La Kiev, au fost observate explozii când sistemele de apărare au interceptat mai multe drone pe cer. Nu au fost raportate decese, deși au fost observate unele daune provocate de resturi la o clădire rezidențială înaltă, au declarat oficialii militari.

Statul Major ucrainean a declarat că mai multe orașe mici la est de Pokrovsk și o autostradă importantă la câțiva kilometri sud de zonă au fost locul unor lupte intense pe 10 ianuarie.

Pokrovsk a fost ținta luptei brutale și sângeroase a Rusiei în ultimele luni, distrugând în principal orașul cu o populație de aproximativ 64 000 de persoane înainte de război.

• Te-ar putea interesa și: Rusia înaintează, Ucraina se apără, însă războiul devine tot mai sumbru pentru Kiev

În timp ce atacurile și luptele intense de pe linia frontului continuă, eforturile diplomatice de a opri conflictul par să prindă avânt.

Ministerul ucrainean de Externe a declarat la 10 ianuarie că se așteaptă ca Kievul să aibă discuții la nivel înalt cu Casa Albă după ce președintele ales Donald Trump își va prelua mandatul în 10 zile.

„Așteptăm o întâlnire între președinții noștri, deoarece pentru noi principalul lucru este să lucrăm împreună cu America... ne pregătim pentru contacte la cel mai înalt și înalt nivel imediat după inaugurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Heorhiy Tykhiy.

Kremlinul a declarat că rămâne dispus să se întâlnească cu Trump și că au existat progrese în stabilirea unei întâlniri după învestirea noului președinte, pe 20 ianuarie.

„Nu sunt necesare condiții pentru acest lucru, sunt necesare doar dorința reciprocă și voința politică de a purta un dialog și de a rezolva problemele existente prin dialog”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor la Moscova, la o zi după ce Trump a declarat că se pregătește o întâlnire între el și președintele Vladimir Putin, deși nu a stabilit niciun termen.

„Vedem că domnul Trump își declară, de asemenea, disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog, salutăm acest lucru”, a spus el.

Membrii grupului de contact au declarat că reuniunea din 9 ianuarie ar putea fi ultima, deoarece soarta acestuia rămâne neclară sub conducerea lui Trump, ai cărui consilieri au prezentat mai multe propuneri pentru a pune capăt războiului, care ar ceda efectiv mari părți ale țării Rusiei pentru viitorul apropiat.

La Ramstein, au fost promise sute de milioane de dolari în ajutor militar - inclusiv 500 de milioane de dolari de la Washington, ca parte a obiectivului președintelui demisionar Joe Biden de a trimite cât mai mult sprijin posibil înainte ca Trump să revină la putere.

• Citește și: SUA oferă un nou sprijin militar Ucrainei de 500 milioane de dolari

În același timp, Zelenski a mulțumit Washingtonului și Londrei pentru „acțiunea lor sincronizată” de sancționare a companiilor energetice rusești și a navelor care operează așa-numita „flotă fantomă” a Kremlinului de nave care încalcă sancțiunile în Marea Baltică - care sunt, de asemenea, suspectate de sabotarea comunicațiilor și a cablurilor electrice din acest corp de apă.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cataloagele electronice includ date despre evidența zilnică a reușitei și frecvenței elevilor (evaluări/note, comentarii, absențe), dar și despre temele predate la ore, temele de acasă, link-uri de conectare pentru lecțiile la distanță.

Totodată, potrivit ministerului Educației, agendele electronice sunt utilizate de aproape 86.000 de părinți. Aceștia au acces în timp real la informații despre performanțele școlare ale copiilor lor.

Printre instituțiile de învățământ general care implementează Sistemul Informațional Catalog Electronic (SICE) în anul de studii 2024-2025 se numără Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexandr Puşkin” din Anenii Noi, Instituția Publică Gimnaziul „Cobusca Veche”, Instituția Publică Complexul Educațional Gimnaziul Grădiniță „Luceafărul”, Instituție de Învățământ Liceul Teoretic „Emil Nicula”, Instituția Publică Gimnaziul „Ion Creangă” din Țînțăreni, Liceul Teoretic „D. Cantemir” din Bălți, Instituția Publică Gimnaziul „Ştefan cel Mare” din Cantemir, Liceul „Mircea Eliade”, dar și Liceul „Gheorghe Asachi”.

• Te-ar putea interesa și: Aproape jumătate din școlile din R. Moldova vor utiliza catalogul electronic în anul de studii 2024-2025

Directorul Liceului „Andrei Straista” din Anenii Noi, Eugeniu Margine, a spus Europei Libere că foloseau concomitent ambele cataloage, atât cel clasic, cât și cel electronic, dar au renunțat în acest an la el.

„O să trecem exclusiv la cel electronic, începând cu anul viitor, când va deveni obligatoriu pentru toate instituțiile de învățământ. Am renunțat în acest an la el, pentru că era muncă dublă”, a spus Eugeniu Margine.

Instituțiile de învățământ care încă nu implementează catalogul electronic pot solicita integrarea acestuia pentru următorul an de studii printr-o cerere oficială către Ministerul Educației.

Pentru a instrui profesorii să utilizeze Sistemul Informațional Catalogul Electronic, Ministerul Educației a organizat mai multe seminare în format online, cât și fizic.

În cadrul acestor instruiri au fost formați peste 500 de administratori de rețea și 10.000 de cadre didactice. Inițiativa face parte din planul de digitalizare a educației.

În Estonia, care servește drept model pentru reformarea educației, cataloagele electronice sunt folosite deja de 20 de ani, în timp ce în Moldova, școlile abia au început să le adopte. În R. Moldova sunt circa 1200 de școli.

Embed Răspândește

Cum a reușit Estonia să aibă unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:11:25 0:00

Associated Press notează că este un nou efort de a pedepsi Moscova pentru războiul său de aproape 3 ani în Ucraina, tocmai când președintele ales Donald Trump se pregătește să revină în funcție la 20 ianuarie după ce a promis în campanie să pună capăt rapid conflictului.

Administrația democrată la sfârșit de mandat a prezentat noile sancțiuni ca fiind cele mai importante de până acum împotriva sectoarelor petrolului și gazelor naturale lichefiate ale Moscovei - motorul economiei Rusiei. Oficialii de la Washington au declarat că sancțiunile, care pedepsesc entitățile care fac afaceri cu rușii, au potențialul de a costa economia rusă miliarde de dolari în fiecare lună.

Peste 180 de nave care transportă petrol și care sunt suspectate că fac parte dintr-o „flotă fantomă” utilizată de Kremlin pentru a se sustrage sancțiunilor petroliere, precum și comercianți, firme de servicii petroliere și funcționari ruși din domeniul energiei sunt, de asemenea, vizați de noile sancțiuni. Potrivit Departamentului Trezoreriei, mai multe dintre navele vizate sunt, de asemenea, suspectate că transportă petrol iranian sancționat.

În același timp, și oficialii britanici au anunțat vineri sancțiuni „complementare” împotriva sectorului energetic al Rusiei. Ambele țări vizează doi dintre principalii producători de petrol din Rusia, Gazprom Neft și Surgutneftegas, precum și zeci de filiale ale acestor companii.

„Statele Unite iau măsuri radicale împotriva principalei surse de venit a Rusiei pentru finanțarea războiului său brutal și ilegal împotriva Ucrainei”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen. „Prin acțiunile de astăzi, mărim efectul sancțiunilor asociate cu comerțul cu petrol al Rusiei, inclusiv transportul maritim și finanțarea exporturilor de petrol ale Rusiei”.

Pericolul unei noi prietenii Trump-Putin

Oficialii administrației Biden au declarat, pe de altă parte, că va depinde în cele din urmă de administrația Trump dacă va păstra sau va elimina noile sancțiuni.

Echipa de tranziție a lui Trump nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii cu privire la sancțiuni, scrie AP. Dar Trump a declarat joi reporterilor că președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească cu el, iar Kremlinul a confirmat că liderul de la Moscova ar fi gata de așa ceva.

Relația caldă a lui Trump cu Putin de-a lungul anilor a revine în aceste zile în centrul atenției. Merită notat și că președintele republican ales s-a opus, de asemenea, ajutorării costisitoarea a Kievului, promițând să acționeze rapid pentru a pune capăt conflictului după întoarcerea sa în funcție pe 20 ianuarie.

• Te-ar putea interesa și: Trump spune că întâlnirea sa cu Putin este în curs de pregătire

Trump a adăugat un nou nivel de incertitudine cu privire la viitorul sprijin american la începutul acestei săptămâni, când a părut să simpatizeze cu poziția lui Putin conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO. Președintele ales a criticat administrația Biden pentru că și-a exprimat sprijinul pentru eventuala aderare a Kievului la alianța militară transatlantică.

Kremlinul a respins vineri noile sancțiuni, înainte de anunțul care era anticipat.

„Suntem conștienți că administrația va încerca să lase o moștenire cât mai dificilă în relațiile bilaterale pentru Trump și echipa sa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În cazul în care administrația Trump ar lua măsuri pentru a reduce sancțiunile, notează AP, ar trebui mai întâi să informeze Congresul.

Administrația Biden a prezentat joi, în ajunul anunțării noilor sancțiuni împotriva Rusiei, un nou pachet de ajutor militar în valoare de 500 de milioane de dolari pentru Kiev, în timp ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

• Vezi și: Zelenski spune că garanțiile de securitate ale SUA sunt un imperativ și că vrea o nouă întâlnire cu Trump

Zelenski ar fi trebuit să se întâlnească vineri cu Biden în Italia, dar Biden a renunțat la planurile sale de a călători în străinătate pentru a ajuta la supravegherea răspunsului federal la incendiile de vegetație care fac ravagii în Los Angeles.

La începutul acestei săptămâni, Trump și-a exprimat îngrijorarea cu privire la pierderile de vieți omenești din timpul conflictului din Ucraina, susținând în același timp că „acest război nu ar fi avut loc niciodată” dacă el ar fi fost președinte.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Merchan a declarat că a impus sentința care îl scutește pe Trump de închisoare, amendă sau probațiune, deoarece Constituția SUA îi protejează pe președinți de urmărirea penală. Dar el a spus că protecțiile acordate funcției „nu reduc gravitatea unei infracțiuni și nu justifică în niciun fel comiterea acesteia”.

„Protecția juridică considerabilă, chiar extraordinară, oferită de funcția de șef al executivului este un factor care prevalează asupra tuturor celorlalte”, a declarat Merchan. „În ciuda amplorii extraordinare a acestor protecții, o putere pe care acestea nu o oferă este puterea de a șterge verdictele juriului.”

Statutul juridic al statului New York stabilește că atunci când instanța impune o pedeapsă de eliberare condiționată - cum e cazul sentinței de vineri a Curții Supreme împotriva lui Trump – inculpatul va fi eliberat în procesul în care a fost condamnat fără închisoare, amendă sau supraveghere a probațiunii. O sentință de eliberare condiționată este, însă, o hotărâre definitivă de condamnare.

În iulie, Curtea Supremă a SUA a hotărât că foștii președinți au dreptul la un anumit grad de imunitate față de urmărirea penală.

După aflarea sentinței, Trump a pledat nevinovat și a promis că va face apel la verdictul de vinovăție.

El a apărut cu avocatul său pe ecranele televizoarelor, îndreptate către sala de judecată, cu două steaguri americane în fundal și o cravată în culorile steagului SUA.

„A fost o vânătoare de vrăjitoare politică”, a spus Trump înainte de pronunțarea sentinței.

„A fost făcută pentru a-mi deteriora reputația, astfel încât să pierd alegerile și evident că nu a funcționat”, a spus el citat de Reuters.

„Sunt total nevinovat, nu am făcut nimic rău”, a spus Trump, care nu a depus mărturie în timpul procesului de anul trecut.

Acum că a fost condamnat, cu zece zile înainte de preluarea mandatului, el este liber să depună apelul, un proces care ar putea dura ani de zile și se poate desfășura în timp ce el se află la Casa Albă ca președinte al Statelor Unite.

Trump s-a luptat din răsputeri ca să evite spectacolul de a fi obligat să se prezinte în fața unui judecător cu doar zece zile înainte de momentul depunerii jurământului de învestire ca președinte al SUA. Curtea Supremă a SUA respins apelul președintelui ales de amânare a sentinței până după 20 ianuarie, când va fi învestit la Casa Albă.

Donald Trump a fost condamnat în mai 2024 de un tribunal din statul New York pentru falsificarea unor documente contabile care dovedeau plăți către o actriță de filme pentru adulți, prin care îi cumpăra tăcerea legată de o aventură extraconjugală.

Donald Trump a fost acuzat în aprilie 2023 de procurorul districtului Manhattan pentru 34 de infracțiuni penale de stat, inclusiv de falsificarea de facturi, bonuri și cecuri pentru a masca o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels, vedetă de filme pentru adulți.

Banii au fost plătiți pentru a-i cumpăra tăcerea în legătură cu presupusa lor întâlnire sexuală din 2006.

Stormy Daniels a încercat să facă publică presupusa relație cu Trump cu o lună înainte de alegerile din 2016, ceea ce ar fi putut afecta candidatura candidatului republican la președinție.

Avocatul personal al lui Trump de atunci, Michael Cohen, a declarat în fața instanței că i-a virat avocatului lui Daniels 130.000 de dolari cu câteva zile înainte de alegeri, la cererea lui Trump.

Donald Trump a câștigat alegerile din 2016 și din 2024. El s-a folosit de acest proces și de celelalte pentru a-și mobiliza electoratul fidel, susținând că ar fi vorba de o conspirație pentru a-l împiedica să ajungă la președinție. Campania sa a înregistrat o creștere bruscă a donațiilor în urma inculpării sale care a avut loc în 2023.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice de la ministerul Educației, Ivan Duminică, a spus că este important ca elevii ucraineni să fie integrați în sistemul educațional din R. Moldova.

„Din datele pe care le are acum ministerul Educației, în aceste două instituții studiază cel mai mare număr de elevi refugiați din Ucraina”, a precizat Ivan Duminică.

În septembrie 2024, la gimnaziul „Taras Șevcenco” au fost inaugurate primele patru clase (clasele I, IV, V și VI) cu predare în limba ucraineană. În aceste clase studiază 95 de copii refugiați din Ucraina. Aceștia învață după curriculumul național, iar studierea limbii române este obligatorie.

• Te-ar putea interesa și: Copiii refugiați din Ucraina vor învăța în limba maternă, la Bălți

În școlile și grădinițele din municipiul Chișinău sunt integrați circa 1870 de copii refugiați din Ucraina. Potrivit autorităților municipale, 1429 de elevi ucraineni sunt înscriși în 50 de școli, iar 441 de copii - în 64 de grădinițe.

Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu Primăria Chișinău.

În acest an de studii, ministerul Educației a decis să renunțe la statutul de audienți pentru refugiații ucraineni. Drept, urmare, aceștia sunt obligați să frecventeze orele ca și toți elevii, vor susține examene și vor primi acte de finalizare a studiilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, pe 10 ianuarie, să majoreze și rata la creditele overnight, până la 7,6% anual, la operațiunile repo - până la 5,85% și la depozitele overnight - la nivelul de 3,6%.

„Decizia BNM a luat în calcul evoluțiile macroeconomice recente atât din mediul extern, cât și intern, inclusiv perspectivele accelerării inflației pe fondul sporirii tarifelor interne la gazul din rețea, energie termică și cea electrică, ajustate în decembrie 2024 și ianuarie 2025”, se arată într-un comunicat al BNM.

Potrivit băncii centrale, majorarea ratei de bază este orientată spre „temperarea” efectelor secundare asupra inflației, generate de creșterea tarifelor la energie.

• Vezi și: Guvernul va acoperi diferența de tarif pentru primii 110 kWh consumați lunar

Inflația anuală a constituit 6,97% în decembrie 2024, fiind cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul lunii precedente. Rata anuală a inflației, fără această majorare, constituie circa 6,3%, fiind în proximitatea țintei, notează instituția bancară.

De regulă, băncile centrale majorează rata de bază pentru a ține în frâu inflația. Însă, măsura poate avea ca efect scumpirea creditelor – majorarea ratelor la depozite și împrumuturi oferite de băncile comerciale –, inclusiv pentru afaceri, ceea ce ar putea afecta negativ economia.

BNM mai spune că „mediul extern indică în continuare tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste”. Banca centrală monitorizează în continuare situația macroeconomică internă și cea externă, precum și riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației, și va veni cu noi măsuri de politică monetară, dacă va fi necesar, se mai arată în comunicatul instituției.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Programul de compensații este menit să sprijine competitivitatea întreprinderilor autohtone, pentru care energia electrică reprezintă o parte semnificativă a costurilor de producție.

Prioritate vor avea firmele ce se ocupă de producția de alimente, lapte, carne, ouă și pâine.

Potrivit ministrului Alaiba, vor fi compensate până la 50% din creșterea tarifului la energie electrică, pe o perioadă de la 3 până la 6 luni, în funcție de resursele disponibile, dar și de necesități.

De asemenea, sprijinul va fi extins și către alte sectoare, cum ar fi producătorii de încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilă, componente electrice și altele.

Ministrul Dumitru Alaiba a anunțat și alte măsuri menite să încurajeze producătorii locali să facă investiții.

De la 1 ianuarie, statul va putea restitui antreprenorilor până la 60% din investițiile pe care aceștia le fac pentru extinderea și dezvoltarea afacerilor. Din această sumă, 25% sunt granturi nerambursabile, iar 75% reprezintă scutiri de 50% la impozitul pe venit.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană nu a acceptat o derogare de la taxa CO2 pentru energia românească livrată în R. Moldova

Antreprenorii sunt încurajați să investească în eficiența energetică a tuturor proceselor de producție, în utilaje mai performante care consumă mai puțin și care dau randamente mai mari, izolare termică și surse de energie regenerabile, potrivit oficialului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România este a 43-a țară care intră în programul Visa Waiver, al statelor cu regim liberalizat de vize SUA.

La un eveniment organizat vineri după-masă de la București, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a prezentat decizia guvernului de la Washington ca pe începutul unei relații încă și mai strânse între cele două țări.

Ea a amintit însă că românii vor trebui de acum, ca și călătorii din celelalte 42 de țări din programul Visa Waiver, să completeze online înaintea plecării spre SUA o cerere de autorizație de călătorie cunoscută ca ESTA.

„Felicitări României pentru această realizare importantă!”, a spus Kavalec, amintind că decizia americană vine la scurt timp după ce România a intrat deplin în Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre.

Ambasadoarea americană a făcut aceste remarci în prezența premierului român Marcel Ciolacu, în timp ce la Washington decizia era confirmată ambasadei române de secretarul de stat pentru securitate internă Alejandro Mayorkas.

Ciolacu a spus că decizia americană este „succesul întregii societăți” românești, mai ales că vine după „succesul Schengen”.

România este una din ultimele țări din Uniunea Europeană care „scapă” de vizele americane. Bulgaria, colega ei de integrare în structurile euroatlantice, încă nu se bucură de această înlesnire.

Criteriul cel mai cunoscut pentru renunțarea de către SUA la vize pentru o țară sau alta a fost rata de respingere a cererilor de viză - care a fost mereu prea ridicată în România. Spre sfârșitul anului trecut s-a confirmat că rata a scăzut, în sfârșit.

• Te-ar putea interesa și: Visa Waiver | Turist în America fără viză. De ce documente ai avea totuși nevoie înainte să te urci în avion

Autorizația de călătorie care va înlocui vizele actuale va fi valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA în acest interval și poate fi utilizată pentru vizite cu o durată de cel mult 90 de zile, doar pentru turism sau afaceri, transmite Europa Liberă România.

Costul unei autorizații de călătorie este de 21 de dolari americani, a anunțat Ambasada României la Washington.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Protestul a fost organizat de platforma EPACE, care a adunat în ultimele zile, pe site-ul său, zeci de mii de semnături din partea simpatizanților lui Călin Georgescu, cel care a câștigat primul tur al scrutinului, pe 24 noiembrie 2024.

La manifestație au venit oameni din mai multe județe, dar și parlamentari de la Alianța pentru Unirea Românilor și Partidul Oamenilor Tineri.

Potrivit Jandarmeriei, în jur de 4.000 de persoane au participat la protest. Unii participanți ar fi șicanat jurnaliștii prezenți la fața locului și ar fi distrus plăcuțele de înmatriculare ale mașinii unei televiziuni ce relata de la fața locului, transmite Europa Liberă România.

Tot vineri, Curtea Constituțională a înregistrat „cererea depusă de avocații domnului Călin Georgescu”. În ajun, Georgescu anunțase că avocații săi vor cere CCR să-și revizuiască de urgență decizia de anulare a alegerilor prezidențiale.

Potrivit corespondenților Europei Libere România, Călin Georgescu nu a participat la acțiunea de protest. În ajun, el a plecat din țară. Georgescu a fost fotografiat pe Aeroportul Otopeni, în timp ce se îmbarca spre Frankfurt, Germania. Ulterior, el a scris pe rețele că va merge „personal pentru a depune demersuri legale către cele mai înalte instituții europene”.

• Te-ar putea interesa și: Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor

Alegerile prezidențiale din România au fost anulate pe 6 decembrie 2024, în ajunul celui de al doilea tur și în timp ce votul din diaspora începuse deja. Curtea Constituțională a României, care validase rezultatele primului tur, și-a revizuit decizia după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat rapoartele instituțiilor de apărare și securitate națională care sugerau intervenția unui actor străin în alegeri. Ca urmare, CCR a decis că procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, guvernul urmând să stabilească o nouă dată.

Primul tur al alegerilor din 24 noiembrie a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat independent mai puțin cunoscut, cu vederi anti-occidentale și ultranaționaliste, cu aproape 23% - o victorie numită de presa românească și internațională drept „șocantă”.

• Te-ar putea interesa și: Alegerile prezidențiale din România ar putea avea loc pe 4 și 18 mai

După anularea alegerilor, Georgescu a atacat la mai multe instanțe decizia CCR, însă demersurile sale au fost respinse. El a anunțat că a contestat decizia de anulare a alegerilor inclusiv la CEDO.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nu se știe încă numărul celor dispăruți, dar, după mai bine de trei zile, experții spun că este foarte probabil ca cei prinși sub dărâmături să fi murit de hipotermie, relatează Reuters.

În această perioadă a anului, temperaturile nocturne din regiune variază, în medie, între minus 10 grade și minus 15 grade Celsius.

Până vineri, au avut loc peste 1.600 de replici în zona dezastrului, făcând și mai dificilă strămutarea și plasarea celor peste 47.000 de sinistrați în adăposturi temporare.

Guvernul chinez a trimis în zonă 743 000 de tone de produse precum cereale, ulei de gătit, carne și legume, iar ministerul Comerțului a declarat că alte 2.000 de tone de carne de porc congelată și 1.600 de tone de carne de vită și oaie congelată sunt gata de livrare.

Cutremurul cu magnitudinea 6,8 s-a produs marți dimineață. Epicentrul a fost înregistrat în nodul regiunii Tingri, districtul Shigatse, la o adâncime de 10 kilometri. După cum notează BBC, Shigatse este considerat unul dintre cele mai sfinte orașe din Tibet, fiind reședința tradițională a lui Panchen Lama, o autoritate spirituală în budismul tibetan, a doua persoană ca importanță după Dalai Lama.

• Te-ar putea interesa și: Peste o sută de morți după cutremurul din Tibet, aproape de Muntele Everest

Cutremurul a fost cel mai grav dezastru produs în Tibet în ultimii ani. Zona este activă din punct de vedere seismic și este locul în care plăcile India și Eurasia se ciocnesc suficient de puternic pentru a modifica înălțimea unora dintre cele mai înalte vârfuri din lume, în munții Himalaya.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, răspunzând unei întrebări din partea publicației Profit.ro.

Potrivit lui, derogarea a fost cerută de autoritățile de la București și Chișinău pentru a obține o micșorare a prețului la energia românească exportată peste Prut. Oficialul român a sugerat, recent, că derogarea de la taxa pe emisiile de dioxid de carbon ar fi putut înjumătăți prețul energiei. Achitarea taxei CO2 „pur și simplu dublează prețul energiei electrice de la vreo 400-500 lei MWh până la peste 1.000 lei MWh”, a afirmat Burduja la DIGI24, pe 6 ianuarie.

„Am discutat cu comisarul european pentru Mediu, Directoratul General pentru Acțiune Climatică nu este favorabil acestei soluții. A mai fost solicitată și de Polonia, iar argumentul (pentru refuz – n.r.), pe care mi-e greu să-l combat, este că astfel s-ar crea un precedent la nivel european, în care se pot invoca anumite circumstanțe pentru a se face derogări de la plata acestor certificate”, a declarat Burduja pentru profit.ro, pe 9 ianuarie.

Ministrului român al Energiei a mai spus că oficialii europeni l-au asigurat că există posibilitatea unui sprijin financiar direct pentru Republica Moldova „din partea Directoratului General pentru Energie, eventual, și a altor actori internaționali”. El a amintit, în context, declarația recentă a statelor nordice și a celor baltice care au cerut Comisiei Europene altor parteneri-cheie să fie „pregătiți să intensifice asistența internațională acordată Moldovei”.

• Te-ar putea interesa și: UE, țările nordice și cele baltice, solidare cu R. Moldova: „Rusia folosește din nou gazul ca armă”

Sebastian Burduja a adăugat că l-a bucurat faptul că traderul de stat din Republica Moldova, Energocom, a semnat un contract de achiziție a energiei electrice de la producătorul român OMV Petrom, până la sfârșitul lunii ianuarie.

Energocom a anunțat despre tranzacția cu OMV Petrom pe 9 ianuarie, spunând că nu poate divulga prețul de procurare a energiei, însă acesta ar fi mai mic decât cel existent pe piață. Prin acest contract, autoritățile moldovene ar încerca să compenseze oscilația prețurilor la bursele internaționale.

Tot joi, premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a declarat că autoritățile au luat în calcul „toate riscurile care se pot materializa în următoarele șase luni” și, în context, guvernul nu vede premise pentru creșteri tarifare la energie.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul va cumpăra curent de la OMV Petrom România, pentru a reduce achizițiile de pe bursă

Pe 10 ianuarie, în Republica Moldova au intrat în vigoare noile tarife la energie electrică. Astfel, consumatorii casnici din regiunile de centru și sud vor plăti 4,10 lei/kWh, față de tariful precedent de 2,34 lei, iar cei din regiunea de nord – 4,68 lei/kWh, față de 2,84 lei. Totodată, energia termică a ajuns să coste peste 2.000 de lei pentru o gigacalorie la Chișinău și Bălți, și peste 3.000 de lei la Comrat.

Scumpirile vin la aproape o lună de la majorarea tarifului pentru gazele naturale până la 16,74 de lei pentru un metru cub.

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care asigura malul drept al Nistrului cu până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„El vrea să se întâlnească. Și facem pregătiri”, a declarat președintele ales al SUA, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. Trump a adăugat că Putin și-a exprimat public dorința de a se întâlni.

„Trebuie să punem capăt acestui război. Este o baie de sânge”, a spus Trump reporterilor înainte de o întâlnire cu guvernatorii republicani la reședința sa de la Mar-a-Lago din Florida.

Președintele ales al SUA nu a dezvăluit detalii despre viitoarea întâlnire, spunând că ar „prefera să aștepte până pe 20 [ianuarie]”, ziua inaugurării sale.

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin este gata să se întâlnească cu noul lider american Donald Trump fără condiții prealabile.

„Președintele Putin a declarat în repetate rânduri că este deschis contactelor cu liderii internaționali, inclusiv cu președintele SUA, inclusiv cu Donald Trump”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Nu sunt necesare condiții pentru aceasta. Ceea ce este necesar este o dorință reciprocă și voința politică pentru dialog și pentru rezolvarea problemelor existente prin dialog”, a adăugat el.

În ajun, Peskov a declarat că Putin salută dorința lui Trump de a stabili contacte, dar Kremlinul nu a primit încă nicio invitație oficială. Potrivit lui Peskov, ar fi mai potrivit să se aștepte până când Trump își va prelua mandatul.

Președintele ales al SUA a declarat în repetate rânduri că „lucrează activ” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Înainte de victoria sa în alegeri, Trump a promis că va face acest lucru „în 24 de ore” și chiar înainte de inaugurarea sa în ianuarie, dar nu a dat detalii. Pe 7 ianuarie, la o conferință de presă în Florida, Trump a declarat că speră să pună capăt luptelor dintre cele două țări în șase luni.

„Poate un pic mai devreme. Rusia pierde o mulțime de tineri, la fel și Ucraina. Acesta nu ar fi trebuit să înceapă niciodată în primul rând. Un astfel de război nu ar fi trebuit să aibă loc deloc”, a spus președintele ales.

• Citește și: Donald Trump: discuțiile de pace în Ucraina ar putea începe rapid după învestire

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că Trump ar putea juca un rol esențial în încheierea războiului ce durează de 34 de luni cu Rusia și ar putea să-l oprească pe Putin. Cu toate acestea, Kievul se teme că un acord de pace rapid ar putea costa Ucraina prea mult.

De la începutul invaziei rusești, Statele Unite, sub conducerea președintelui democrat Joe Biden, au alocat peste 175 de miliarde de dolari în ajutoare pentru Ucraina, inclusiv peste 60 de miliarde de dolari în asistență de securitate.

Cu toate acestea, este incert dacă ajutorul va continua în acest ritm în timpul mandatului lui Trump, care a declarat că dorește să pună capăt rapid războiului.

• Te-ar putea interesa și: SUA oferă un nou sprijin militar Ucrainei de 500 milioane de dolari

Keith Kellogg, nominalizat de președintele ales ca emisar special pentru Ucraina și Rusia, a declarat că Donald Trump nu are nicio intenție de a face concesii Kremlinului, ci caută să protejeze Ucraina.

„De fapt, el încearcă să salveze Ucraina și suveranitatea sa”, a spus Kellogg. În opinia sa, Trump este capabil să ofere o soluție acceptabilă pentru a pune capăt războiului pe termen scurt. Trimisul special crede că termenul limită poate fi stabilit la 100 de zile.

În baza relatărilor Reuters, DPA și Radio Svoboda.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te