Autoritatea electorală spune că, în viitor, acest instrument de evidență a alegătorilor ar putea lua locul listelor electorale suplimentare pe hârtie.

„Funcționarii din cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare au comunicat comisiei că tabletele digitale funcționează fără dificultăți și reduc considerabil timpul pentru votare”, se arată într-un comunicat al CEC.

• Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Până la ora 18:30, în diasporă și-au exercitat dreptul la vot aproape 190.000 de alegători. Cei mai activi alegători sunt din categoria de vârstă 36-45 de ani (peste 55.000), în timp ce peste 23.000 dintre cei care au votat au între 18-25 de ani.

În România au fost deschise 16 secții de votare, la fel ca în Statele Unite. Rânduri au fost la București, Galați, Sibiu și Timișoara.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Către ora 13:30, în diaspora au votat peste 85.000 de moldoveni. Cele mai aglomerate secții de votare din străinătate sunt în Franța, Rusia, România, Grecia, Italia și Turcia, a informat ministerul moldovean de Externe.

• Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Publicul Europei Libere Moldova ne-a trimis la redacție o colecție de imagini de le secțiile de votare din străinătate.

La ora 12:00, rânduri de peste 100 de persoane se înregistrează la trei secții, la cele două secții de la Ambasada R. Moldova la Moscova și la secția Villeneuve- Saint-Georges din Franța.

Anul acesta, din cauza „riscurilor de securitate”, autoritățile de la Chișinău au deschis pentru moldovenii din Rusia doar două secții de votare, ambele în incinta Ambasadei R. Moldova la Moscova.

Rânduri între 50 și 100 de persoane se atestă la Atena, Modena, secția consulară din București și cea nr. 3, Galați, Sibiu, Timișoara și Istanbul.

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

Pentru moldovenii din străinătate, anul acesta vor fi deschise 231 de secții în 37 de țări, adică aproximativ 10% din numărul total. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.

Peste hotare, cele mai multe secții vor fi în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20 și în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Cei aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda au avut posibilitatea, în premieră, să voteze prin corespondență, înregistrându-se prealabil pentru a primi prin poștă buletinele de vot.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Actuala președintă, Maia Sandu, a spus la ieșire din cabina de vot că vrea ca R. Moldova să se „dezvolte în pace” și doar votul de astăzi al cetățenilor „poate păstra pacea și stabilitatea” în R. Moldova. Sandu, care luptă pentru încă un mandat de președintă, a votat din convingerea că „moldovenii trebuie să-și determine singuri soarta”, nu „minciunile și banii murdari”. Ea a îndemnat cetățenii să voteze atât la referendum, cât și prezidențiale.

Candidatul susținut de cel mai mare partid al opoziției (Partidul Socialiștilor), Alexandr Stoianoglo, a votat pentru o „Moldovă pașnică, modernă și prosperă”. Acesta a declarat presei că R. Moldova are nevoie de o altă guvernare și a promis că va promova o politică externă echilibrată, dezvoltând relații atât cu UE, cât și cu Rusia. Stoianoglo a votat doar la prezidențiale, nu și la referendumul despre aderarea la UE, care este boicotat de socialiști.

Ex-primarul de Bălți, Renato Usatîi, a votat pentru un președinte care „să fie responsabil pentru tot” în R. Moldova. La ieșire din secția de votare, Usatîi a spus că vrea ca „tot ce a fost în ultimii 30 de ani să nu se mai repete”. Unul dintre principalii contracandidați ai Maiei Sandu, Usatîi a votat doar la prezidențiale, nu și la referendumul cerut de actuala guvernare. Prezentă alături de el la votare, mama lui Usatîi a votat și la referendum.

• Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Cel mai matinal a fost ex-premierul Vasile Tarlev. El a participat atât la referendum cât și la prezidențiale. Tarlev a spus că a votat pentru „viitorul Moldovei, stabilitate și succes”.

Candidatul independent Andrei Năstase a votat pentru un președinte „capabil, curajos și competent”. Ex-ministrul de Interne vrea ca următorul președinte să „combată corupția” și să „curme hoțiile”. Dacă va deveni șeful statului, Năstase spune că va promova „relații bine cu toate țările lumii” și se va asigura ca „Moldova să nu fie stăpânită de interese străine”.

Ex-premierul Ion Chicu a votat pentru „independența presei” și ca R. Moldova să „rămână” și să se „dezvolte”. Chicu, a promis, printre altele, să „restabilească funcționalitatea instituțiilor statului” și să mărească pensiile și alocațiile sociale. Deși se declară pro-european, Chicu, care a fost consilier al lui Dodon, boicotează referendumul privind aderarea la UE.

Ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, a spus că a votat „pentru viitorul Republicii Moldova, pentru un viitor prosper, pentru o Moldovă unde există o stare de normalitate, de înțelegere, de unitate și dorință de a ne dezvolta împreună”. Acesta a adăugat că trebuie asigurat un „parcurs european pentru interesul Republicii Moldova”.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Candidatul pro-european Octavian Țîcu a spus, la ieșirea din cabina de vot, că a votat pentru „viitorului european al țării” și împotriva „războiului”. Ca și Sandu, Țîcu și partidele care-l sprijină vor să aducă Moldova în UE, dar spun că ar face-o mai bine decât actuala putere.

Ex-procuroare Victoria Furtună a votat pentru o „Moldovă care are relații bune cu toate țările lumii”. Dacă va fi aleasă, independenta Furtună a promis să „restabilească istoria țării”. Ea a mai spus pentru Omniapres că va fi creatoarea „unei noi Moldove”.

Candidata independentă Irina Vlah a declarat, la ieșire din secția de votare, că a votat pentru o „Moldovă pașnică și neutră”. Vlah vrea să fie un președinte care „are grijă de oameni” și care „crede în viitorul R. Moldova”. Ea a votat și la referendum. Vlah anterior și-a îndemnat susținătorii să voteze „Nu” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Ex-jurnalista Natalia Morari, care candidează independent, a votat pentru „o schimbare pe care o merită fiecare cetățean al R. Moldova”, adică pentru o țară din care „nu vrei să pleci și să vrei să revii”. La ieșire din secția de votare, Morari a vorbit presei despre posibile „fraudări” ale alegerilor în diasporă. Ea a votat doar la prezidențiale. Ea nu s-a expus la referendum pentru că nu este mulțumită de organizarea celor două scrutine în aceeași zi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În 7 cazuri, au fost identificate materiale de publicitate electorală în secțiile de vot sau la mai puțin de 100 m de acestea. Responsabilitatea de înlăturare revine APL și președinților Biroului Electoral.

În 4 cazuri, persoane neautorizate au fost prezente în secțiile de votare sau în raza de 100 m. Două incidente s-au produs în diasporă: în Atena, o persoană care susținea că este observator nu a avut acreditare; în Italia, o persoană s-a prezentat ca reprezentant al unui concurent electoral.

În două secții de votare, buletinele nerepartizate nu au fost păstrate în siguranță. La o secție din Chițcanii Vechi, Telenești, buletinele erau la vedere, iar la Jora de Mijloc, pe un scaun, din lipsa unui dulap sau seif. Potrivit Promo-Lex, membrii biroului au confirmat că și în scrutinele electorale precedente a fost aceeași situație.

• Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Alte încălcări includ: nerespectarea secretului votului (2 cazuri), vot în grup (1 caz), acces restricționat pentru observatori (2 cazuri), sigilarea necorespunzătoare a urnelor (5 cazuri), deficiențe în listele electorale (1 caz). Și un caz când numărul buletinelor de vot nu coincide cu numărul alegătorilor înscriși în lista de bază.

De asemenea, au fost semnalate întreruperi ale filmării procesului electoral în 8 cazuri și o suspendare temporară a votării la o secție din Buiucani din cauza unei pene de curent.

„Promo-Lex” este cea mai mare organizație neguvernamentală moldoveană care monitorizează alegerile și prezintă periodic rapoarte operative de monitorizare în paralel cu cele prezentate de CEC.

La rândul său, CEC a înregistrat 6 încălcări, inclusiv un posibil caz de corupere a alegătorilor și un caz de fotografiere a buletinului de vot.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În prezent, prețul unui hectar de pământ oscilează în R. Moldova, în funcție de regiune și raioane, de la 35.000 la 100.000 de lei, iar potrivit lui Vasile Șarban, în regiunea de nord un hectar de teren poate fi vândut și cu 120 de mii de lei (peste 6,2 mii de euro).

Invitatul podcastului „În esență...” consideră că prețurile la pământ vor continua să crească, mai ales în cazul terenurilor cu sisteme de irigare și a celor cu soluri de calitate superioară. Majoritatea terenurilor din țară sunt de calitate superioară, a precizat Șarban.

Întrebat cum ar putea evolua prețurile la pământ, odată cu aderarea R. Moldova, în perspectivă, la Uniunea Europeană, Vasile Șarban a spus că inițial ar putea crește „exagerat”, așa cum s-a întâmplat, bunăoară, în România și Bulgaria, iar apoi să coboare „la normal cum era până la aderare”.

Prețul mediu al unui hectar de teren agricol în UE este de 10,5 mii de euro. Cele mai mari prețuri la pământ sunt în Malta – peste 233 de mii de euro per hectar; Țările de Jos – peste 85 de mii de euro și în Luxemburg – în jur de 43 de mii de euro per hectar.

Secretarul de stat al MAIA a mai spus la Europa Liberă că în Moldova utilizarea incorectă și nesăbuită a tehnologiilor au efecte „distructive asupra calității solului”.

Vasile Șarban susține că solul moldovenesc continuă să se numere printre cele mai fertile din lume, iar dacă va continua să fie degradat în ritmurile actuale R. Moldova ar putea pierde acest statut.

La mijlocul acestui an, în cadrul Congresului Mondial al Societăților Științei Solului, Cernoziomul Tipic din stepa Bălțului a fost declarat Solul Anului 2024. Propunerea a fost avansată de Societățile Științei Solului din Canada și Polonia.

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, pe YouTube și pe Spotify peste hotarele R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

1 277 de observatori locali reprezintă cinci asociații, dar cei mai mulți sunt din partea Asociației Promo-LEX.

Cei 784 de observatori internaționali reprezintă 24 misiuni diplomatice acreditate la Chișinău, 14 autorități electorale străine, două asociații internaționale. Misiunea de observare a alegerilor din partea OSCE/ODIHR va fi reprezentată de 253 persoane, din partea ENEMO – 49 de persoane, precizează Comisia Electorală Centrală.

• Te-ar putea interesa și: Au început alegerile - moldovenii din diaspora votează prin poștă în scrutinul din 20 octombrie

Printre țările și instituțiile care și-au delegat observatori se numără Rada de la Kiev; Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice; Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră; Organizația Internațională a Francofoniei; Adunarea Parlamentară a OSCE; Parlamentul European; Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, SILBA; IFES; IRI; NDI, IDEA și Consultul General al Turciei.

Mâine, 20 octombrie, în R. Moldova se va desfășura un referendum republican constituțional și alegeri ale președintelui țării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit acesteia, birourile electorale din străinătate, constituite special pentru recepționarea voturilor prin corespondență, au finalizat ieri, la ora 18:00, procesul de recepționare a acestora.

„Au fost recepționate 1.344 de plicuri din cele 1.808 expediate către alegători. Celelalte plicuri, recepționate după această oră, vor fi declarate nevalabile. În cazul în care va fi organizat turul doi al alegerilor, începerea recepționării plicurilor de către persoane va avea loc doar după ce Comisia va anunța cei doi candidați care vor accede în turul doi”, a spus șefa CEC, Angelica Caraman.

CEC a tipărit câte 1.809 buletine de vot pentru fiecare tur de scrutin, destinate alegătorilor care au ales votul prin poștă.

Pentru prima dată, votul prin corespondență a fost implementat în șase țări: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda, atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru referendumul constituțional republican.

• Te-ar putea interesa și: Au început alegerile - moldovenii din diaspora votează prin poștă în scrutinul din 20 octombrie

Modalitatea de vot a fost disponibilă pentru alegătorii care s-au înregistrat prealabil până la data de 6 septembrie pentru a putea participa la vot prin corespondență în alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie.

În total, pentru acest scrutin vor fi deschise 2.221 de secții de votare, dintre care 234 sunt în afara țării, distribuite în 37 de state. Italia găzduiește cele mai multe secții, 60 la număr, urmată de Germania, cu 26 de secții, și Franța, cu 20.

• Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

Alegerile prezidențiale, la care au fost înregistrați 11 candidați, coincid cu referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Alegătorii vor avea de răspuns cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției pentru a permite aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ofițerii CNA, împreună cu procurorii, desfășoară percheziții în mai multe localități din raioanele Nisporeni și Strășeni. Investigația vizează două dosare legate de coruperea electorală.

Potrivit purtătorului de cuvânt al CNA, Angela Starinschi, cei șase membri ai partidului sunt suspectați că au distribuit bani în timpul unor adunări, cerând alegătorilor să voteze pentru un anumit candidat și să se opună unui Referendum republican constituțional.

În acest moment, autoritățile încearcă să identifice sursa fondurilor folosite în cadrul infracțiunii și să stabilească posibilele conexiuni dintre suspecți și grupuri de crimă organizată. Cei șase indivizi urmează să fie audiați la sediul CNA.

• Vezi și: 18 funcționari publici, percheziționați de CNA la Orhei. Patru au fost reținuți

Anterior, pe 11 octombrie, CNA a anunțat că a efectuat percheziții la 18 funcționari publici, inclusiv la primarul și viceprimarul din Orhei, într-o investigație ce vizează corupția pasivă și încălcarea regulilor privind finanțarea partidelor politice.

• Te-ar putea interesa și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

Tot în octombrie, CNA a efectuat peste 50 de percheziții în Comrat, vizând 20 de persoane implicate în spălare de bani și finanțarea ilegală a unui partid.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Recean a dat asigurări „că instituțiile statului își vor face datoria și vor proteja votul liber” al cetățenilor, dar și procesele democratice.

Acesta a menționat că în ultimul timp s-au intensificat tentativele de destabilizare din partea grupărilor criminale controlate din exterior, în contextul documentării de către IGP și Procuratura Anticorupție doar în luna septembrie a sumei de 15 milioane de euro pentru a plăti peste 130 000 de persoane care și-ar „vinde votul”.

Prim-ministrul a spus că „gruparea criminală plănuiește să sune sute de mii de oameni în ziua votului pentru a-i speria, minți sau promite mită electorală” și i-a îndemnat pe cetățeni să nu cadă „în capcana unor ilegalități banditești”. A mulțumit, totodată, celor peste două mii de angajați ai Poliției care „muncesc peste program ca să asigure un proces electoral corect și transparent.”

La sfârșitul mesajului, Recean a încurajat cetățenii să iasă duminica la vot și s-a arătat încrezut „că moldovenii nu vor permite niciodată să fie amăgiți”.

Adresarea premierului vine la doar câteva ore după ce Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General de Poliție (IGP), a anunțat într-o conferință de presă că autoritățile au identificat peste 100 de tineri care ar fi fost antrenați în Rusia și țări balcanice în tactici de destabilizare, ca parte a unui presupus plan de tulburări postelectorale al oligarhului fugar Ilan Șor.

• Te-ar putea interesa și: Autoritățile arestează patru tineri și anchetează alți 100 pentru pregătirea de „destabilizări”, după antrenamente în Rusia și Balcani

Patru persoane au fost reținute și plasate în arest pe 30 de zile, în urma unor ample percheziții ale Poliției, Procuraturii și Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

Tinerii au fost instruiți pentru dezbinare națională, destabilizarea ordinii constituționale, tactici de provocare a organelor de menținere a ordinii publice, utilizarea armelor ... care urmau să fie utilizate la proteste organizate fie sub pretextul că ar fi eliminați anumiți candidați sau că s-ar fi falsificat alegerile”, a spus șeful IGP.

Viorel Cernăuțeanu a mai declarat că antrenamentele au inclus de la aspecte ca „psihologia maselor” până la „manevrarea dronelor, utilizarea armelor și utilizarea articolelor de incendiere și a explozibilelor artizanale”.

Europa Liberă Moldova a relatat în lunile mai și august despre faptul că sute de tineri moldoveni sunt duși în vizite la Moscova de o organizație înființată de autoritățile ruse și Ilan Șor, Evrazia. Organizația a fost ulterior supusă sancțiunilor de mai multe guverne occidentale, inclusiv de Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Unificată de Control s-a întrunit, pe 17 octombrie, la Bender.

Autoritățile de la Chișinău au transmis că reprezentanții Tiraspolului „au promis să nu admită” blocarea liberei circulații a alegătorilor ca răspuns la apelul delegației Chișinăului care a cerut așa-numitelor autorități din regiunea transnistreană să nu admită acțiuni care ar „împiedica buna desfășurare a scrutinului” și care ar „bloca libertatea de circulație a alegătorilor la 20 octombrie”.

Părțile au mai agreat că posturile Forțelor Mixte de Menținere a Păcii (compuse din militari moldoveni, ruși și structuri paramilitare de la Tiraspol) vor funcționa „în regim obișnuit”.

Pe 14 octombrie, și liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că autoritățile separatiste nu vor obstrucționa procesul electoral din 20 octombrie. „Vă asigur că vom permite trecerea liberă a cetățenilor”, a spus Krasnoselski jurnaliștilor locali.

• Citește și: Tiraspolul vrea propriul referendum despre UE, considerându-se „ignorat” la cel din 20 octombrie

La prezidențialele și referendumul din 20 octombrie, cetățenii moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană vor trebui să voteze pe malul drept al Nistrului. Pentru ei, au fost constituite 30 secții de votare în 21 de localități.

Anterior, așa-zisele autorități de la Tiraspol s-au arătat indignate că, pentru scrutinele din 20 octombrie, nu vor fi deschise secții de votare în stânga Nistrului, spunând că este ignorată „poziția poporului transnistrean”. În replică, Chișinăul a calificat declarațiile drept o „acțiune manipulativă”.

11 candidați vor lupta pentru voturile moldovenilor la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

Astfel, pe buletinul de vot vor apărea în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor); Maia Sandu (Partidul Acțiune Solidaritate); Renato Usatîi (Partidul Nostru); Vasile Tarlev (Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”); Irina Vlah (independentă); Ion Chicu (Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei); Andrei Năstase (independent); Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”); Victoria Furtună (independentă); Tudor Ulianovschi (independent); Natalia Morari (independentă).

Prezidențialele vor avea loc concomitent cu referendumul constituțional despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, unde moldovenii vor răspunde cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul de la Londra spune că este cea mai amplă măsură împotriva „flotei fantomă” a Moscovei, care reușește să evite restricțiile impuse de Occident în urma invaziei ruse în Ucraina.

„Încă 18 nave ale flotei fantomă vor fi interzise în porturile din Regatul Unit și nu vor putea avea acces la serviciile maritime britanice la nivel mondial, ridicând numărul total de petroliere sancționate la 43”, a afirmat guvernul într-o declarație.

Londra estimează că petrolierele vizate de cele mai recente sancțiuni au transportat petrol în valoare de 4,9 miliarde de dolari în ultimul an.

Printre navele sancționate se află: NS Bora, Atlas și Moskovsky Prospect. Compania rusă de gaze Rusgazdobycha JSC a fost, de asemenea, plasată sub sancțiuni, se arată în declarație.

Marea Britanie spune că „flota din umbră” folosește practici ilicite pentru a evita restricțiile occidentale impuse petrolului rusesc. Guvernul britanic a avertizat că „orice actor care facilitează și sprijină activitățile maligne ale Rusiei s-ar putea expune la sancțiuni”.

• Te-ar putea interesa și: UE adoptă al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sunt vizate și gazele lichefiate (LNG)

„Mi-am făcut o misiune personală din a constrânge Kremlinul, strângând plasa în jurul lui Putin și a statului său mafiot, folosind toate instrumentele pe care le am la dispoziție”, a declarat ministrul britanic de Externe, David Lammy.

Cu toate acestea, un raport întocmit săptămâna aceasta de Școala de Economie din Kiev a constatat că volumul de petrol rusesc exportat prin petroliere fantomă aproape s-a dublat, ajungând la 4,1 milioane de barili pe zi, în ultimul an, până în iunie 2024.

În pofida sancțiunilor occidentale, 70% din exporturile de țiței rusesc pe mare au fost efectuate prin petroliere fantomă, se mai arată în raport.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul legii privind interzicerea „ideologiei childfree”, altfel spus, răspândirea de informații care promovează un stil de viață fără copii, a fost aprobat quasi unanim. Documentul aduce modificări la șase legi, inclusiv la cea privind interzicerea „propagandei pedofiliei, LGBT și schimbării sexului”, a anunțat președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin.

Amendamentele prevăd amenzi severe pentru ceea ce numește „propaganda persoanelor fără copii” - până la 400 000 de ruble pentru persoane fizice, până la 800 000 de ruble pentru funcționari și până la 5 milioane de ruble pentru persoane juridice.

„Continuăm să formăm un câmp juridic unificat pentru a proteja copiii, familia și valorile tradiționale. Este important să protejăm oamenii, în primul rând generația tânără, de impunerea ideologiei refuzului de a avea copii - diseminată în internet, mass-media, în filme și publicitate”, a declarat Volodin.

• Te-ar putea interesa și: Aliații Rusiei adoptă unul câte unul legi anti-LGBT+. La rând: Belarus

Proiectul de lege a fost introdus la 25 septembrie de un grup de deputați și senatori, printre care președintele Dumei, Veaceslav Volodin, și președintele Consiliului Federației, Valentina Matvienko.

Guvernul rus a propus anterior ca deputații să clarifice conceptul de „refuz de a procrea” pentru a exclude din categoria „propagandei” dezbaterile privind refuzul de a avea copii din motive religioase, medicale sau în caz de viol.

Amenzile pentru „propaganda persoanelor fără copii” sunt similare cu „amenzile” pentru „propaganda LGBT”. În noiembrie 2023, Curtea Supremă din Rusia, în urma unui proces intentat de Ministerul Justiției, a declarat drept „organizație extremistă” o „mișcare socială internațională LGBT” care nu există, după care organele de aplicare a legii și-au intensificat presiunile asupra simpatizanților sau a membrilor comunității LGBT din Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru Maia Sandu și-ar da votul 35,8% din totalul respondenților, potrivit sondajului prezentat cu trei zile înaintea scrutinelor din 20 octombrie. Candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, ar fi votat de 9% dintre respondenți, urmat de ex-primarul de Bălți, Renato Usatîi, cu 6,4%.

Ex-bașcana UTA Găgăuzia, Irina Vlah, ar acumula 2,2%. Peste 1% din voturi ar aduna foștii premieri Vasile Tarlev și Ion Chicu, în timp ce ceilalți candidați ar acumula sub un procent. În același timp, peste 28% dintre respondenți spun că nu au decis încă pentru cine își vor da votul.

Pentru a deveni președinte din primul tur, candidatul câștigător trebuie să acumuleze peste 50% din sufragii.

Din numărul total de respondenți, 85,7% au declarat că vor participa, duminica, la alegerile prezidențiale, iar alți 8,3% spun că probabil vor vota și ei. 3,5% declară că nu vor merge la vot.

Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 11-16 octombrie, pe un eșantion de 1.034 de persoane.

Păreri împărțite despre referendum

76,3% dintre respondenți au declarat că vor participa și la referendumul despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și la prezidențiale, iar 1% - ar vota doar la referendum. Pe de altă parte, 14% spun că ar vota doar pentru alegerea președintelui, nu și la referendum.

Dintre ei, peste 55% spun că vor vota „Da” la referendum, iar 34,5% - nu. Rezultatele sondajului arată că referendumul ar fi putea fi validat.

În același timp, numărul susținătorilor integrării în UE este mai mare decât al celor care spun că vor da un vot pozitiv la referendum. Majoritatea respondenților (63,5%) au declarat că susțin integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană, iar 32,5% - nu o susțin.

Tot pe 17 octombrie, a fost prezentată și sondajul companiei sociologice iData, potrivit căreia peste 81% din cetățeni ar participa la referendum, dar dintre ei doar 47,9% au răspuns că vor alege „Da”, iar 23% – „Nu”. Alți 13,5% din respondenți au spus că nu vor participa, iar 5,2% nu știu.

• Te-ar putea interesa și: Cum poți afla la ce secție de votare trebuie să mergi duminică

11 candidați vor lupta pentru voturile moldovenilor la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024.

Astfel, pe buletinul de vot vor apărea în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor); Maia Sandu (Partidul Acțiune Solidaritate); Renato Usatîi (Partidul Nostru); Vasile Tarlev (Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”); Irina Vlah (independentă); Ion Chicu (Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei); Andrei Năstase (independent); Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”); Victoria Furtună (independentă); Tudor Ulianovschi (independent); Natalia Morari (independentă).

Prezidențialele vor avea loc concomitent cu referendumul constituțional despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, unde moldovenii vor răspunde cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Serviciului de securitate de stat din Georgia (SUS), grupuri afiliate politic nespecificate se pregătesc să difuzeze înregistrări false ale reprezentanților guvernului georgian, create prin inteligență artificială și alte tehnologii avansate.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor politice tot mai acute din Georgia, în special după adoptarea controversatei legi privind „agenții străini” la începutul acestui an, și pune în evidență mizele mari ale alegerilor, care sunt programate pentru 26 octombrie.

În declarația SUS, publicată la 16 octombrie, se afirmă că scopul înregistrărilor falsificate este de a „provoca o confruntare între componentele guvernului și de a înrăutăți relațiile acestuia cu Biserica Ortodoxă și partenerii occidentali”.

SUS avertizează că cei din spatele planului intenționează să prezinte înregistrările falsificate drept informații scurse chiar de la SUS, cu scopul de a discredita agenția și de a semăna discordie în sânul structurii politice a Georgiei.

• Te-ar putea interesa și: UE le-ar putea reimpune vize georgienilor dacă nu vor avea alegeri corecte

„Această provocare este menită să incite la proteste și să destabilizeze țara pentru a obține avantaje politice”, a declarat SUS, adăugând că monitorizează îndeaproape activitățile grupurilor implicate și va lua măsuri legale dacă va fi necesar.

Autoritățile georgiene și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea față de posibile tentative de a declanșa o „revoluție colorată” în țară - similară celei cunoscute sub numele de Euromaidan din Ucraina în 2014, care l-a răsturnat pe președintele Viktor Ianukovici, un apropiat al Rusiei - și de a înlătura actualul guvern de la Tbilisi, deși nu au fost prezentate dovezi concrete pentru a susține aceste afirmații.

Între timp, autoritățile de la Tbilisi au fost criticate recent pentru legăturile sale tot mai strânse cu Moscova. Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de ceea ce au numit regresul democratic al Georgiei.

Legea privind „agenții străini”, de exemplu, a fost criticată frecvent pentru că este similară cu o lege rusă utilizată pentru a reduce la tăcere presa liberă și disidența.

La 3 octombrie, președintele parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, a sporit tensiunile prin promulgarea unei alte legi despre care grupurile pentru drepturile omului, opoziția și comunitatea internațională afirmă că restrânge drastic drepturile comunității LGBT din țară.

• Vezi și: Președinta Georgiei refuză să promulge legea contra „propagandei gay”

Partidul de guvernământ, Visul Georgian, fondat de Bidzina Ivanișvili - magnatul georgian apropiat de Rusia, fost premier, și care este principalul candidat al partidului pentru viitoarele alegeri, a insistat că rămâne angajat în ceea ce privește aderarea la instituțiile occidentale.

Societatea civilă din Georgia încearcă de ani de zile să scoată țara de sub influența Rusiei, care menține încă mii de soldați în Osetia de Sud și Abhazia, două regiuni separatiste georgiene pe care Moscova le-a recunoscut ca state independente după un război de cinci zile cu Tbilisi în 2008.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski încearcă să convingă aliații săi occidentali să invite Ucraina să adere la NATO și să obțină mai mult ajutor militar înainte de o iarnă dificilă pe câmpul de luptă.

„Planul nostru este de a consolida Ucraina, pentru a fi puternică și pregătită de diplomație”, a declarat Zelenski reporterilor, după ce sosit la discuțiile cu liderii UE de la Bruxelles.

În timp ce Zelenski se pregătea să prezinte planul său la Bruxelles, mai întâi la un summit al liderilor Uniunii Europene și apoi la o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, Ucraina a fost supusă unui nou val de atacuri cu drone care au vizat Kievul și infrastructura energetică de importanță critică din sud.

Liderul ucrainean a dezvăluit parțial măsurile care, în opinia sa, ar putea pune capăt războiului „nu mai târziu de anul viitor” într-un discurs susținut în fața parlamentului ucrainean, Rada Supremă, la 16 octombrie. Planul său în cinci puncte - despre care a spus că are trei anexe secrete - a fost prezentat deja principalilor aliați occidentali ai Ucrainei, inclusiv președintelui american Joe Biden și liderilor Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski a prezentat Radei de la Kiev „planul său de victorie”

Una dintre principalele cerințe ale lui Zelenski este „ridicarea de către parteneri a restricțiilor privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune pe întregul teritoriu al Ucrainei ocupat de Rusia și pe teritoriul Rusiei, precum și asupra infrastructurii militare inamice”, și acordarea de sprijin în „echiparea brigăzilor noastre de rezervă”.

Zelenski a declarat la 17 octombrie că a discutat din nou acest plan în timpul unei convorbiri telefonice cu Biden în ajun.

„Sunt recunoscător președintelui Biden, ambelor partide din Congres și poporului american pentru pachetul de apărare de 425 de milioane de dolari anunțat astăzi, care include noi sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune”, a scris Zelenski pe X.

„Am discutat, de asemenea, despre modul în care echipele noastre vor lucra asupra punctelor din planul de victorie”, a adăugat el.

Planul, care exclude cedarea teritoriului ucrainean, prevede, de asemenea, invitarea Kievului să adere la alianța militară NATO și desfășurarea unui pachet strategic de descurajare non-nucleară în Ucraina.

Deși a declarat că Ucraina va deveni în cele din urmă membră, NATO nu a dat un termen limită clar, iar președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenția Kievului de a adera la alianță a fost unul din motivele invaziei Rusiei.

Reacții de la Bruxelles

Mihailo Podoleak, un consilier al lui Zelenski, a declarat pentru RFE/RL că Rusia și-a construit „întreaga sa campanie de propagandă” împotriva aderării Ucrainei la NATO și a folosit acest lucru pentru a justifica atacuri sau provocări împotriva Ucrainei.

„Președintele (Zelenski) spune: „Să trimitem un semnal politic clar Rusiei că nu mai poate impune un ultimatum... spunând că aceasta este zona mea de influență și că Ucraina nu poate fi membră a NATO”, a spus Podoleak pentru RFE/ RL, aflat la Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 16 octombrie că „planul de victorie” este un „semnal puternic” din partea lui Zelenski și că aliații ar trebui să „ia notă” de acesta, în timp ce el însuși s-a abținut să-i dea aprobarea.

„Acest lucru ar fi un pic dificil, deoarece există multe aspecte pe care trebuie să le înțelegem mai bine”, a spus el.

„Planul are multe aspecte și multe probleme politice și militare pe care chiar trebuie să le discutăm cu ucrainenii pentru a înțelege ce se află în spatele său, pentru a vedea ce putem face, ce nu putem face”, a declarat Rutte la Bruxelles. „Suntem în contact strâns cu aliații, cu Ucraina, pentru a vedea cum putem face următorii pași”.

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat reporterilor la 16 iulie că, deși calea Kievului către o eventuală aderare la NATO este „ireversibilă”, ea a spus că „nu ne aflăm acum în punctul în care alianța să discute despre trimiterea unei invitații pe termen scurt”.

Responsabilul UE pentru politică externă și securitate, Josep Borrell, a declarat pentru RFE/RL, la Bruxelles, pe 16 octombrie, că dorește să audă detaliile planului, nemijlocit de la Zelenski, înainte de a-l comenta. El a adăugat însă că Ucraina trebuie să primească garanții de securitate mai bune și mai puternice, deoarece securitatea Ucrainei este securitatea Europei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șefa Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat la ședința din 16 octombrie, că există „suspiciuni rezonabile” că în acțiuni de corupere a alegătorilor moldoveni pot fi implicați și „funcționari electorali, membri ai consiliilor electorale și ai birourilor electorale”.

În acest sens, președinta CEC spune că instituția colaborează cu Inspectoratul General al Poliției (IGP) pentru a preveni coruperea electorală, dar că încă nu a primit probe de la organele de investigație pentru a putea sancționa concurenții electorali care ar fi corupt alegătorii.

În particular, Caraman a cerut Ministerului de Interne (MAI) să comunice dacă sunt funcționari electorali printre cei 130.000 de cetățeni moldoveni în conturile cărora au fost virați bani din băncile rusești.

În aceeași zi, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a spus presei că MAI nu a prezentat CEC-ului probe privind coruperea alegătorilor pentru că procuratura și IGP încă se află la etapa de acumulare a acestora „astfel încât dacă vor fi acele demersuri înaintate către CEC să fie foarte bine argumentate, să fie cu probatoriu destul de solid ca CEC să poată lua o decizie corectă”, a spus Efros.

Solicitarea CEC vine la aproximativ două săptămâni după ce Poliția și Procuratura au spus că au destructurat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor moldoveni.

• Te-ar putea interesa și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

Potrivit investigațiilor, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Despre o altă tentativă de a influența alegerile moldovene din Rusia a vorbit, tot pe 16 octombrie, Ministerul de Externe (MAE) de la Chișinău. MAE a transmis că „a luat notă” de „informațiile din spațiul public” că, în Rusia, s-ar pregăti transportarea „ilegală” a alegătorilor la secțiile de votare din Moscova, dar asigură că nu va admite periclitarea alegerilor moldovene din 20 octombrie.

Ministerul spune că presupusele planuri ar avea scopul de a „pune la îndoială legitimitatea scrutinului” și de a induce „impresia unor aglomerații” la cele două secții de votare, care urmează a fi deschise la ambasada moldoveană din Moscova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pachetul include capacități suplimentare de apărare aeriană, muniții aer-sol, vehicule blindate și muniții critice pentru a satisface nevoile urgente ale Ucrainei, potrivit unei declarații a Casei Albe.

Instituția a transmis că Biden a vorbit telefonic cu Zelenski despre suplimentarea ajutorului SUA pentru țară, deoarece se luptă cu invazia pe scară largă a Rusiei.

„În următoarele luni, Statele Unite vor oferi Ucrainei o serie de capacități suplimentare, inclusiv sute de interceptoare de apărare aeriană, zeci de sisteme tactice de apărare aeriană, sisteme suplimentare de artilerie, cantități semnificative de muniție, sute de transportoare de trupe blindate și vehicule de luptă de infanterie și mii de vehicule blindate suplimentare, toate acestea vor ajuta la echiparea forțelor armate ale Ucrainei”, se arată în comunicat.

În timpul convorbirii telefonice, Zelenski l-a informat pe Biden despre planul său de a obține victoria asupra Rusiei, iar cei doi lideri „și-au însărcinat echipele să se angajeze în consultări suplimentare cu privire la următorii pași”, se arată în comunicat.

Biden își propune să susțină sprijinul militar al SUA pentru Ucraina înainte de alegerile din 5 noiembrie, care l-ar putea readuce pe președintele Donald Trump la Casa Albă începând din ianuarie.

Trump a spus că va încerca să pună capăt războiului rapid prin negocieri, iar mulți republicani din Congres, inclusiv colegul lui Trump, senatorul J.D. Vance (republican-Ohio), s-au opus trimiterii de ajutor militar Ucrainei.

Biden și vicepreședintele Kamala Harris, candidatul democrat la președinte, l-au criticat pe Trump pentru că a spus că ar putea pune capăt rapid războiului, spunând că acest lucru ar permite Moscovei doar să păstreze părțile Ucrainei pe care le ocupă în prezent și să caute noi câștiguri.

Declarația Casei Albe spune că Biden și Zelenski s-au angajat să intensifice planificarea asistenței în securitate alături de partenerii internaționali ai Ucrainei, pentru a se asigura că Kievul are echipamentul necesar pentru a câștiga războiul.

• Te-ar putea interesa și: Situația se agravează în estul Ucrainei. Forțele ruse încearcă să încercuiască Ceasiv Iar

Ca parte a acestui efort, Biden va găzdui o întâlnire virtuală a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei în noiembrie pentru a-și coordona asistența suplimentară, se arată în declarații.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat pe 16 octombrie că sprijinul SUA pentru Ucraina va fi cea mai importantă misiune a călătoriei lui Biden în Germania din cursul acestei săptămâni.

Biden nu se va putea întâlni cu Zelenski cât se află în Europa, dar Jean-Pierre a spus că Statele Unite vor „să fie acolo pentru ucraineni”, în timp ce aceștia continuă să lupte cu forțele ruse.

Biden și-a reprogramat vizita în Germania după ce planul său inițial de călătorie a trebuit să fie abandonat săptămâna trecută din cauza uraganului Milton.

Atacuri în Ucraina

Rusia a atacat joi dimineață Ucraina cu 56 de drone și o rachetă de croazieră, transmit Forțele Aeriene Ucrainene.

Șeful administrației militare de la Kiev, Serhii Popko, a declarat că Kievul a fost atacat de drone rusești, în timp ce Vitali Kim, guvernatorul din Nikolaev, a spus că loviturile rusești au vizat infrastructura energetică din regiunea de sud.

Sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât 22 de drone rusești deasupra regiunilor Sumî, Kiev, Poltava, Cernihiv, Jitomir, Nikolaev, Cerkasî, Odesa și Ternopil, în timp ce 27 de drone au fost doborâte prin bruiaj electronic, au spus forțele aeriene.

Între timp, ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât 13 drone ucrainene în trei dintre regiunile sale.

Text preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă emis cu patru zile înainte de vot, ministerul spune că presupusele planuri ar avea scopul de a „pune la îndoială legitimitatea scrutinului” și de a induce „impresia unor aglomerații” la cele două secții de votare, care urmează a fi deschise la ambasada moldoveană din Moscova.

Comunicatul nu indică sursa informațiilor și nu spune cine și-ar face asemenea planuri.

Vorbindu-le jurnaliștilor la Chișinău, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a spus că are semnale că „Federația Rusă ar încerca să organizeze transportarea alegătorilor”, iar autoritățile electorale moldovene vor lua „măsurile care se vor impune”.

Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a comentat imediat aceste îngrijorări.

Anunțul ministerului de Externe vine la scurt timp după ce Casa Albă de la Washington a acuzat din nou Rusia că ar interveni în alegerile moldovene și ar fi cheltuit milioane în ultimele luni pentru „finanțarea partidelor preferate de Rusia și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”.

• Vezi și: Casa Albă acuză Rusia că încearcă să submineze alegerile moldovene

Pentru prezidențialele și referendumul din 20 octombrie, CEC a decis deschiderea a 228 de secții de votare în 37 de țări, cu aproape 100 de secții mai multe față de prezidențialele din 2020. Alte 3 secții de votare vor fi doar pentru corespondență.

În Federația Rusă vor fi constituite numai două secții de votare, și nu cinci, așa cum a decis inițial Comisia Electorală Centrală.

• Te-ar putea interesa: CEC a distrus 26 de mii de buletine de vot. În Rusia vor fi deschise numai două secții de votare

Potrivit oficialilor electorali, MAE nu ar fi reușit să identifice nici edificii, și nici personal pentru constituirea a trei secții de votare în orașele Sankt Petersburg, Iaroslavl și Surgut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, votul a început de timpuriu datorită unei schimbări legislative, care a făcut posibil acest lucru pentru moldovenii aflați în SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat anterior că a primit și înregistrat cereri de a vota prin poștă din partea a 1.800 de moldoveni stabiliți în cele șase țări occidentale.

Europa Liberă Moldova a primit confirmări video ale votului din partea unor alegători stabiliți în Statele Unite.

Majoritatea parlamentară PAS a permis votul prin poștă pentru moldovenii din cele șase țări, explicând că alegătorii sunt răspândiți pe arii extinse și le este greu să parcurgă distanțe lungi până la puținele secții de votare pe care autoritățile le pot deschide.

Însă, în timp ce opoziția pro-rusă a criticat ceea ce au numit o introducere selectivă a votului prin poștă în țările unde moldovenii votează cu forțele pro-occidentale, numărul celor care s-au înregistrat să voteze prin poștă este redus.

• Te-ar putea interesa și: Alegerile moldovene și „vocile Americii”

Moldovenii din SUA cu care a vorbit Europa Liberă Moldova au spus că, pe de o parte, campania de informare a fost redusă, iar pe de altă parte, mulți dintre alegătorii activi preferă să meargă la secțiile de votare, văzând în alegeri și o șansă de socializare.

Cei care au optat să voteze prin poștă primesc acasă plicuri conținând o instrucțiune ilustrată, trei buletine de vot de culori diferite (pentru ambele tururi de scrutin la prezidențiale și pentru referendum), o declarație pentru abținerea de la vot multiplu și păstrarea secretului votului.

De asemenea, primesc plicuri pentru returnarea buletinelor, care au etichete de securitate, sunt depersonalizate și au timbru preplătit către ambasada R. Moldova din țara respectivă. CEC monitorizează traseul votului și informează alegătorii prin email dacă acesta a ajuns sau a fost invalidat. Pentru a fi valabile, voturile trebuie recepționate de ambasade cel târziu joi, 17 octombrie, ora 18:00.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instituția notează că rămășițele au fost depistate în apropierea localității Lencăuți, raionul Ocnița, la distanța de 4.000 de metri de frontiera cu Ucraina.

La fața locului au fost luate măsuri de securizare a zonei și este pregătită asistența pentru echipele de intervenție și verificare ale Secției tehnico-explozivă și Procuraturii.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente:

• căderi de fragmente de rachete și drone;
• violări ale spațiului aerian de către rachete rusești;
• atacuri asupra obiectelor de infrastructură sau militare în regiunea transnistreană;
• schimb de focuri pe segmentul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene.

• Te-ar putea interesa și: Fragmente de dronă, găsite de poliția de frontieră la Etulia-Vlădiceni

Cel mai recent caz de acest tip a avut loc în aprilie când fragmente de dronă cu inscripția pe aripa - „Герань-2". au fost descoperite de Poliția de Frontieră în apropierea localității Etulia- Vlădiceni, raionul Vulcănești, la aproximativ 500 de metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

Executivul Federației Ruse a anunțat la 16 octombrie că noua cotă a fost stabilită la 5 500 de permise, față de 10 600 în anul 2023. Cotele sunt distribuite în întreaga țară în funcție de solicitări.

Măsura vine în contextul în care sentimentul public față de migranți devine din ce în ce mai negativ, aproximativ 80 % dintre rușii intervievați exprimându-și îngrijorarea cu privire la numărul mare de migranți, în special din Asia Centrală și Caucaz.

Sute de mii de lucrători migranți din aceste zone locuiesc legal în Rusia cu vize de lucru care le permit să rămână și să lucreze în țară pentru o perioadă limitată, în timp ce cu permise de ședere pot să rămână în Rusia pentru ani de zile.

Însă mulți ruși s-au întors împotriva migranților din Asia Centrală după atacul terorist din martie de la centrul de divertisment Crocus City Hall de lângă Moscova, care a făcut 140 de victime.

Mai mulți bărbați din Asia Centrală, majoritatea din Tadjikistan, au fost arestați sub suspiciunea de participare la atac. De atunci, forțele de ordine au intensificat raidurile împotriva comunităților de migranți.

• Te-ar putea interesa și: Exodul în masă al migranților produce schimbări pe piața taximetriei din Rusia

La începutul săptămânii, comisarul pentru drepturile omului din Tadjikistan, Umed Bobozoda, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la maltratarea migranților tadjici în Rusia după atacul terorist, acuzând forțele de ordine ruse de utilizarea unor metode ilegale, inclusiv abuzuri fizice și detenții nejustificate.

Unii lucrători migranți din Asia Centrală au fost forțați să se alăture forțelor armate ruse care participă la invazia din Ucraina.

Numărul permiselor de ședere eliberate în Rusia a scăzut din 2021, când cota era de 39 000. Potrivit Ministerului de Interne, până la jumătatea acestui an, doar 20% din cota pentru 2024 a fost utilizată.

La Moscova, cota de permise a scăzut de la 1.500 la 1.000, în timp ce alocarea pentru regiunea Moscova a coborât de la 750 la 350. Alocarea pentru Sankt Petersburg a scăzut de la 300 la 200 de permise, în timp ce în Tatarstan și Bașkortostan a avut loc o reducere de la 500 la 100 în ultimii doi ani.

• Vezi și: Tot mai multe țări europene reintroduc controalele la frontieră. Se tem mai ales de migranți și terorism

Decizia guvernului rus din 16 octombrie a venit la o zi după ce camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, a adoptat o lege care înăsprește procesul de obținere a permiselor de ședere.

Străinii căsătoriți cu cetățeni ruși vor trebui acum să aștepte trei ani de la căsătorie pentru a depune o cerere pentru permis de ședere - o schimbare semnificativă față de norma anterioară care permitea depunerea imediată a cererii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Teodorovici a spus într-o postare publicată pe rețele la 16 octombrie, că apariția piesei, scrisă de tatăl său, Ion Aldea-Teodorovici și Simion Ghimpu, în acest clip video este „o gravă încălcare morală și juridică” și că a depus demersuri la organele de drept din momentul în care a văzut conținutul publicat pe rețelele de socializare.

Interpretul a mai adăugat că a chemat-o și pe deținătoarea drepturilor de autor asupra textelor scrise de Simion Ghimpu, Vera Ghimpu Munteanu, pentru a fi parte a dosarului care va fi examinat în instanța de judecată.

„Am hotărât să acționez cât mai rapid juridic pentru că, de obicei, Facebook si YouTube sau alte rețele nu reacționează mereu pozitiv (pur și simplu nu șterg conținutul) dacă raportezi personal copyright infringement și dacă e început un caz penal sau civil sunt mult mai receptivi”, a menționat Cristofor Aldea-Teodorovici.

Și Anda Vanhovan, fiica lui Simion Ghimpu a calificat clipul muzical drept „un truc electoral eșuat” și a spus că mama sa, Veta Ghimpu Munteanu, care deține drepturile de autor asupra piesei nu și-a dat acordul pentru utilizarea acesteia, urmând să inițieze o cauză în instanță.

Piesa „Inima mea e Moldova” a apărut recent pe rețelele de socializare în cadrul unui spot propagandistic al Blocului „Victorie” – controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, prin care e promovat votul „Nu” la referendum. În video, piesa este interpretată în limba română de cântăreții ruși Filip Kirkorov, Stas Mihailov și Nikolai Baskov.

• Te-ar putea interesa și: Kirkorov obține câștig de cauză în instanță, dar încă nu are voie în Moldova

Kirkorov și Baskov au cântat melodii în limba română și la lansarea din aprilie de la Moscova a blocului politic „Pobeda”.

Anterior, cei trei artiști au interpretat în mai 2023 și „imnul Găgăuziei”. În clipul video ei apar purtând tricouri ce îndemnau la un vot pentru candidata de atunci, actuala bașcană, Evghenia Guțul, susținută de fugarul Ilan Șor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instituțiile de învățământ sunt din Comrat, Vulcănești, Ceadîr-Lunga, satele Etulia și Beșghioz. Banii sunt oferiți de UNICEF și Banca Mondială și vor acoperi lucrările de reparație a blocurilor sanitare și dotarea cu mobilier și echipament modern.

Costul total al proiectului este de 26 milioane de lei, bani care sunt acordați de Guvern prin Programul Satul European

În total, în anul 2023, instituțiile de învățământ din R. Moldova au primit dotări de echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice, în valoare totală de circa 140 milioane de lei, iar suma destinată în acest scop pentru 2024-2025 va atinge cifra de 160 milioane de lei.

Amintim că în septembrie, liceul Teoretic „Mihail Ciachir” din municipiul Ceadîr-Lunga, cu predare în limba rusă din Găgăuzia a deschis prima clasă gimnazială cu studii exclusiv în română.

• Vezi și: Un liceu cu predare în limba rusă din Găgăuzia a deschis prima clasă gimnazială cu studii exclusiv în română

De asemenea, în Comrat funcționează singura instituție de învățământ cu predare în limba română din Găgăuzia. Este vorba despre liceul „Mihai Eminescu”, unde învață 600 de elevi.

Pentru că numărul alolingvilor care vor să învețe în română a crescut, cu ajutorul guvernului României, administrația instituției mai construiește un bloc de studii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe rețelele de socializare, Morari a anunțat că va veni la dezbateri, după ce anterior, jurnalista Mariana Rață, moderatoarea dezbaterilor electorale de la TV8 a spus că aceasta ar fi respins ofertele inițiale de a reveni în platoul televiziunii.

Dezbaterea din 15 octombrie, la care a fost invitată Natalia Morari, nu a mai avut loc după ce o pană de curent a survenit la scurt timp după ce moderatorii Mariana Rață și Anatolie Golea au prezentat-o pe Morari, singura candidată prezentă în platou. La dezbatere mai erau așteptați Victoria Furtună, Maia Sandu și Ion Chicu. Administrația postului de televiziune a declarat că întreruperea a fost cauzată de o pană de curent care a afectat studioul și că va desfășura o anchetă proprie pentru a investiga incidentul.

La scurt timp după incident, Morari a ieșit în live pe pagina sa de Facebook și a filmat momentul în care a avut un schimb de replici și acuzații cu fosta sa colegă, jurnalista Mariana Rață.

„Am fost invitată pentru prima dată în trei ani la TV8, de când mi-a fost furată această televiziune, la 12 minute de imitare a democrației, a ceea ce ei numesc dezbateri. Și întâmplător sau nu, anume astăzi a fost stinsă lumina când am intrat în emisie directă”, a spus Morari care a plecat de la conducerea televiziunii în 2021, când a recunoscut că tatăl copilului său este controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, aflat la Londra, unde se ascunde de justiția moldoveană.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și-a amintit de Veaceslav Platon înainte de alegerile moldovene

Fosta jurnalistă, Natalia Morari, a afirmat că incidentul de marți ar fi fost unul intenționat și a declarat că refuză să participe „în acest teatru”. Pe de altă parte, moderatorii Mariana Rață și Anatolie Golea au reacționat la scurt timp după această situație, într-un clip video publicat pe rețelele sociale, menționând că este pentru prima dată când se confruntă cu un asemenea incident.

„Numai am început dezbaterile și s-a deconectat lumina. Este pentru prima dată în noul sediu. Voi investiga de ce s-a întâmplat anume azi. Restabilim echipamentele și pornim dezbaterile în direct”, a spus jurnalista Mariana Rață.

• Vezi și: TV8 se disociază „complet și categoric” de recentele declarații ale moderatoarei Natalia Morari

Rață a scris ulterior pe pagina sa de Facebook că „singura beneficiară a acestei provocări este Natalia” și că a cerut Poliției să investigheze cazul și să fie realizată o anchetă.

Inspectoratul General al Poliției nu a oferit detalii despre plângerea depusă de moderatorii dezbaterii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te