Presa olandeză a relatat că o explozie puternică a avut loc la sediul muzeului Drents din orașul Assen sâmbătă dimineață, în jurul orei 03:45. Potrivit publicației nos.nl, geamurile muzeului s-au spart, iar clădirile din jur au fost și ele avariate.

Printre alte exponate, muzeul găzduia 673 de piese dacice din aur și argint, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.

„Au dispărut un coif și trei brățări”, a declarat pentru serviciul românesc al Europei Libere, Natalia Intotero, ministra Culturii de la București.

Este vorba de coiful de aur de la Coțofenești (datând din secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, a transmis Ministerul român al Culturii într-un comunicat.

„Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, menționează acesta.

Premierul român, Marcel Ciolacu, a scris pe rețele la câteva ore de la cele întâmplate că piesele furate „trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România”, exprimându-și încrederea că partea olandeză își va face treaba și îi va prinde rapid pe hoți.

„Aceste piese de o valoarea inestimabilă trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”, a scris premierul României.

Potrivit poliției olandeze, la jaf au participat mai mulți autori, iar spargerea a fost bine pregătită, fiind distrus singurul perete exterior al muzeului.

Nimeni nu a fost arestat până acum. Cu toate acestea, autorii pot fi văzuți pe înregistrările de pe camerele de luat vederi iar o mașină a fost găsită incendiată.

Directorul general al muzeului Drents, Harry Tupan, a numit-o „o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din București”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cursul dimineții de 25 ianuarie, Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României, a avut loc o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de Ministerul Afacerilor Externe al Țărilor de Jos.

„Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, se arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe de la București.

Expoziția „Dacia - Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025. Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.

Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.

Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.).

„Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut.

Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.

Știre realizată cu ajutorul Europei Libere România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ceremonia de semnare a acordului a avut loc cu ocazia vizitei de lucru a președintei Maia Sandu la Kiev, prima pe care o efectuează de când a obținut al doilea mandat în urma alegerilor din toamna trecută.

Ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că acordul este un pas semnificativ pentru „facilitarea mobilității profesionale și educaționale” dintre cele două țări și că oferă oportunități mai bune atât pentru studenți, cât și pentru profesori.

„Profesorii din Ucraina vor putea preda în școlile din Republica Moldova, iar cadrele didactice din Moldova vor avea acces la mai multe posibilități de colaborare în Ucraina”, a spus Popșoi.

Șeful diplomației moldovene mai susține că acordul va sprijini integrarea mai rapidă a refugiaților ucraineni în sistemul educațional din R. Moldova și va contribui la „diversificarea personalului didactic într-un context educațional tot mai solicitant”.

În instituțiile de învățământ din R. Moldova învață 3.314 copii refugiați din Ucraina, dintre care 843 sunt încadrați în grădinițe și 2.471 în școli. Majoritatea elevilor ucraineni refugiați în Moldova învață de la distanță în instituțiile de învățământ din Ucraina.

Aproape 1.600 de cetățeni ucraineni sunt angajați în câmpul muncii în R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cele patru femei, care sunt soldați ai armatei israeliene, au fost conduse pe un podium în orașul Gaza, în mijlocul unei mari mulțimi de palestinieni și înconjurate de zeci de bărbați înarmați ai Hamas, organizație considerată grupare teroristă de SUA, UE și Israel.

Prizonierele au salutat și au zâmbit înainte de a fi predate forțelor israeliene, a transmis agenția Reuters.

Sute de israelieni s-au adunat în așa-numita Piața Ostașilor din Tel Aviv, plângând, îmbrățișându-se și aplaudând în timp ce urmăreau predarea ostaticelor, pe un ecran gigant.

Cele patru femei-soldați - Karina Ariev, Daniela Gilboa, Naama Levy și Liri Albag - erau staționate la un post de observație la marginea Fîșiei Gaza. Au fost răpite de luptătorii Hamas care le-au luat cu asalt baza în atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

După eliberarea de sâmbătă, cele patru s-au întâlnit cu familiile la o bază militară israeliană din apropierea frontierei cu Gaza, a spus purtătorul de cuvânt militar al Israelului, contraamiralul Daniel Hagari.

Tinerele vor fi apoi duse la un spital din centrul Israelului, a declarat Ministerul israelian al Sănătății.

Hamas a declarat că 200 de prizonieri vor fi eliberați sâmbătă, ca parte a schimbului. Printre aceștia se numără militanți condamnați la închisoare pe viață pentru implicarea lor în atacuri care au ucis zeci de persoane. Aproximativ 70 urmează să fie deportați, a declarat Hamas.

Schimbul planificat pentru sâmbătă va fi al doilea de când a fost semnat un acord de încetare a focului, pe 19 ianuarie. Între timp, Hamas a predat trei femei civile israeliene în schimbul a 90 de prizonieri palestinieni.

• Vezi și: Armistițiu în Gaza. 90 de prizonieri palestinieni și 3 ostatici israelieni eliberați

Acordul de încetare a focului, elaborat după luni de negocieri intermediate de Qatar și Egipt și susținute de Statele Unite a oprit luptele pentru prima dată după un armistițiu care a durat doar o săptămână, în noiembrie 2023.

În prima etapă de șase săptămâni a acordului, Hamas a fost de acord să elibereze 33 de ostatici, inclusiv copii, femei, bărbați în vârstă, bolnavi și răniți, în schimbul a sute de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene, în timp ce trupele israeliene se retrag din unele dintre pozițiile lor din Fâșia Gaza.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Organizatorii au estimat că circa 60 de mii de persoane au participat la demonstrația care a avut loc în Piața Libertății din Bratislava, de patru ori mai mulți față de ultimul protest care s-a desfășurat în același loc în urmă cu două săptămâni, scrie Reuters.

Protestele par să atingă nivelul celor din 2018, când asasinarea unui jurnalist de investigație a provocat manifestații de amploare care l-au forțat pe Fico să-și dea demisia. Politicianul însă a revenit la putere în 2023, din nou în calitate de prim-ministru.

Protestatarii au strigat vineri slogane precum „Destul cu Fico!” și „Noi suntem Europa”, iar la un moment dat, au iluminat piața cu telefoanele lor mobile după o scurtă pană de curent. Mitinguri au avut loc și în alte 20 de orașe, iar portalul de știri Dennik N a estimat că cel puțin 100 de mii de persoane au protestat în întreaga țară din Europa Centrală. Tensiunile au crescut în această săptămână, după ce guvernul naționalist de stânga a lui Fico i-a atacat pe oponenții săi progresiști, acuzându-i că încearcă să provoace haos.

Guvernul slovac plănuiește noi măsuri preventive pe fondul a ceea ce Fico a spus că ar fi planuri de escaladare a protestelor într-o încercare de răsturnare ilegală a actualei guvernări, inclusiv prin ocuparea clădirilor de stat. Citând informații de la serviciile speciale, Fico a susținut, fără a prezenta dovezi, că a existat un grup de experți „neidentificați” în Slovacia, care au ajutat anterior la organizarea protestelor din Ucraina în 2014 și în Georgia de anul trecut.

• _{Vezi și: Premierul Fico susține că forțe străine ar pregăti o lovitură de stat în Slovacia}

Partidele politice din opoziție și grupurile civice care organizează protestele au respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt menite să distragă atenția de la problemele politice pe care fragila coaliție de la guvernare nu reușește să le abordeze. Opoziția parlamentară a cerut un vot de neîncredere împotriva guvernului condus de Fico, dar acesta pare să aibă în prezent șanse să rămână în funcție, deoarece este susținut de o majoritate, care a devenit tot mai subțire în ultima vreme.

De la revenirea sa în funcția de premier pentru a patra oară în 2023, Fico a stârnit îngrijorarea criticilor că guvernul său slăbește valorile democratice și îndepărtează politica externă de aliații din UE și NATO, apropiind-o de Rusia.

„Nu vrem să fim cu Rusia... Vrem să fim cu Uniunea Europeană, vrem să fim cu NATO și vrem să rămânem așa”, a spus pentru Reuters protestatarul Frantisek Valach la Bratislava.

Cea mai recentă rundă de proteste vine după ce Fico a călătorit în mod privat la Moscova în decembrie pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o întâlnire rară a unui lider din UE de când Rusia a invadat Ucraina în 2022. Grupul civic Mier Ukrajine (Pace Ucrainei), care organizează protestele, a spus că scopul a fost de a „crea presiune astfel încât acest guvern să-și schimbe de fapt direcția față de Moscova și să se concentreze” pe partenerii UE și NATO.

Fico se află într-o dispută deschisă cu Ucraina după ce Kievul a oprit tranzitul livrărilor de gaze rusești care se îndreptau spre Slovacia la 1 ianuarie și a amenințat că va pune capăt ajutorului umanitar ca represalii. De la revenirea sa la putere, guvernul a încetat ajutorul militar de stat acordat Kievului, iar pe plan intern, a adoptat măsuri ce au afectat libertatea presei, inclusiv a radiodifuzorului public, precum și relaxarea pedepselor pentru infracțiuni economice și de corupție, ceea ce a provocat proteste.

• _{Te-ar putea interesa și: Premierul slovac Robert Fico amenință că nu va mai trimite Ucrainei energie electrică}

Premierul slovac și-a apărat politica externă a guvernului său și a spus că aceasta funcționează în toate direcțiile și, deși a criticat unele politici ale UE, a afirmat că politica sa este încă determinată de apartenența la blocul comunitar și NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a oferit sprijinul pentru protestatarii slovaci, postând o fotografie a demonstrației pe X cu un comentariu, în slovacă: „Bratislava nu este Moscova. Slovacia este Europa”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noul secretar de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj ambasadelor americane din întreaga lume în care a explicat cum se aplică ordinul executiv semnat de Trump la 20 ianuarie, care spune că „nicio altă formă de asistență externă a Statelor Unite nu va mai fi plătită într-un mod care nu este pe deplin aliniat cu politica externă a președintelui”.

Ordinul lui Trump spune că ajutorul extern acordat în prezent de SUA nu s-ar alinia cu „interesele americane” și uneori chiar ar contrazice „valorile americane”, fără a preciza la ce se referă mai exact. Acesta pune pe pauză timp de 90 de zile asistența americană pentru dezvoltare, cu scopul de a evalua eficiența și „coerența cu politica externă a SUA”. Decizia afectează noile plăți de fonduri către diferite state, ONG-uri, organizații internaționale și alți beneficiari, care așteaptă să fie revizuite programele.

Până în prezent, nu este clar cum această decizie va afecta țări precum R. Moldova, care de la independență încoace a primit asistență financiară în valoare de cca. 2 miliarde de dolari din partea SUA prin USAID și rămâne unul dintre marii beneficiari de ajutoare americane din regiune.

• Vezi și: „Toată lumea e pe pauză”. Moldovenii evaluează oprirea temporară de către Donald Trump a asistenței externe a SUA

Trump și alți republicani au promis să reducă programele de asistență externă a SUA, care constituie circa 1% din bugetul federal (potrivit datelor din 2023), iar nota lui Rubio justifică înghețarea asistenței externe prin faptul că este imposibil pentru noua administrație să evalueze dacă angajamentele de ajutor extern existente „nu sunt dublate, sunt eficiente și sunt coerente cu politica externă a președintelui Trump”.

Noul președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, congresmanul Brian Mast (republican din Florida) a promis săptămâna aceasta că membrii partidului său vor pune sub semnul întrebării „fiecare dolar și fiecare diplomat” plătit din bugetul Departamentului de stat pentru a se asigura că acesta îndeplinește standardele lor pentru strictul necesar. Mast a spus într-un comunicat de presă, după ce Rubio a fost confirmat ca secretar de stat, că intenționează să colaboreze cu Rubio pentru a „eradica” risipa la Departamentul de Stat.

Reprezentantul Gregory Meeks (democrat din New York) a spus într-o scrisoare adresată lui Rubio că programele de asistență externă ale SUA promovează stabilitatea în alte țări pentru a ajuta la „oprirea extinderii crizelor direct la ușa noastră”.

Meeks a spus că „asistența externă nu este o pomană, este o investiție strategică în viitorul nostru” și că servește în mod direct intereselor americane, demonstrând credibilitatea țării în fața aliaților, partenerilor și persoanelor vulnerabile care se bazează pe asistența americană pentru supraviețuire.

Prin întreruperea programelor actuale și împiedicarea altora noi, SUA ar „ceda acest spațiu” adversarilor lor, se arată în scrisoare, care a fost semnată și de reprezentantul Lois Frankel (democrat din Florida), membru de rang în alt al Subcomisiei pentru securitatea națională, Departamentul de Stat și programe conexe din Camera Reprezentanților.

Ordinul lui Rubio exceptează programele alimentare de urgență, precum cele care ajută la hrănirea a milioane de oameni în Sudan. Ordinul executiv al lui Trump nu menționează ajutorul militar, dar mesajul lui Rubio specifică faptul că asistența militară acordată Israelului și Egiptului este exceptată. Nu este clar dacă o derogare similară este și pentru asistența militară acordată de SUA pentru Ucraina.

Cu toate acestea, fosta administrație Biden a accelerat plata ajutoarelor aprobate pentru Ucraina înainte de a părăsi Casa Albă, din cauza îngrijorării că Trump le va întrerupe.

Există încă aproximativ 3,85 miliarde de dolari în fonduri autorizate de Congres pentru viitoare livrări de arme către Ucraina și depinde de Trump dacă le va cheltui sau nu. SUA sunt cel mai mare donator din lume, furnizând zeci de miliarde de dolari anual.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a spus că a avut o „întâlnire productivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de care a discutat și subiecte ce țin de securitatea regională, proiectele de infrastructură, comerțul și aderarea la UE.

„Împreună cu Ucraina suntem mai puternici și pregătiți cu soluții ca să ne protejăm cetățenii, inclusiv pe cei din regiunea transnistreană, și să asigurăm lumină și căldură în casele fiecăruia”, a spus Sandu, care cu ocazia vizitei, a reafirmat sprijinul R. Moldova pentru Ucraina.

Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare în timp ce se afla în drum spre Kiev, Maia Sandu a lăudat curajul ucrainenilor, spunând că protejează și pacea în R. Moldova, „lucru pentru care suntem recunoscători”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a spus că R. Moldova se confruntă cu o „situație gravă și instabilă” care poate fi soluționată prin „eforturi comune”.

„Aceasta include sectorul energetic și multe probleme sociale care sunt folosite de inamicul nostru comun împotriva intereselor nu doar ale Moldovei, ci ale întregii noastre regiuni. O Moldovă fără criză este, printre altele, securitatea noastră”, a spus președintele ucrainean într-o postare publicată pe rețelele de socializare.

Cei doi șefi de stat au susținut o conferință de presă comună, în care au abordat subiecte discutate în cadrul întrevederii. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus în cadrul acesteia că Kievul este dispus să furnizeze cărbune regiunii transnistrene la un preț scăzut, dacă va primi la schimb energie electrică furnizată de centrala de la Cuciurgan, potrivit presei ucrainene.

Este prima vizită la Kiev a președintei Sandu după ce a obținut al doilea mandat în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferență rusă în procesul electoral și cumpărare de voturi.

Vizita are loc pe fundalul crizei energetice din regiunea transnistreană, unde Gazprom a sistat livrarea de gaze după ce Ucraina a refuzat să mai prelungească un acord de tranzit al gazelor rusești. Kievul s-a declarat gata, prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, să ofere Tiraspolului ajutor sub formă de cărbune pentru centrala de la Cuciurgan (MGRES), ofertă la care însă autoritățile separatiste nu au reacționat imediat.

• Vezi și: Maia Sandu la Kiev, cu aderarea la UE pe agendă

Președinta Sandu a vizitat ultima dată Kievul în noiembrie 2023, la scurt timp după ce Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova, care așteaptă și în prezent, sub președinția poloneză a UE, să înceapă oficial discuțiile pe primele capitole de negocieri.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Înscrierea la programele de licență și masterat din universități se va face exclusiv online, la fel ca anul trecut, prin portalul e-Admitere. Pentru a depune dosarul, tinerii vor trebui să-și facă un cont online, introducând codul personal din buletinul de identitate.

Ministrul Dan Perciun și-a exprimat speranța ca, până la începutul lunii mai, „aproape 20 de mii de tineri” să dețină deja semnătură electronică și să poată utiliza sistemul informațional, eadmitere.gov.md.

La aceeași conferință de presă, șefa Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a precizat că serviciul nu va facilita doar admiterea la universitate, dar va deschide accesul la întreaga gamă de servicii digitale.

Absolvenții vor putea obține semnătura în mod organizat, la nivel de instituție școlară, în 305 licee și 49 de colegii din țară. Însă, admiterea va fi posibilă și în format fizic, pentru cei care din motive obiective nu vor reuși să-și facă semnătură electronică.

• Te-ar putea interesa și: Un nou tip de semnătură electronică va fi disponibilă de pe telefonul mobil

Ministrul a precizat că anul trecut, 50% din absolvenți au ales să urmeze studiile într-o instituție de învățământ superior din Republica Moldova. Față de anul trecut, în 2025 va fi posibilă depunerea online a dosarelor de admitere atât pentru programe de licență, cât și pentru programele de master.

Semnătura electronică se obține prin intermediul serviciului guvernamental MPass. Semnătura mobilă este pusă la dispoziție și de operatorii de telefonie mobilă Orange și Moldcell. Pentru absolvenții claselor a 12-a, serviciul va fi gratuit.

Noul buletin de identitate eliberat de Agenția Servicii Publice și disponibil din 31 martie va avea semnătura electronică încorporată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inițiativa, menită să reducă impactul crizei energetice, are sprijinul financiar al Uniunii Europene și va fi realizată în lunile ianuarie-martie, în parteneriat cu filiala din Moldova a organizației cehe People in Need.

Proiectul urmărește să sprijine „grupurile vulnerabile în perioada sezonului rece, prin acoperirea parțială a costurilor crescute de trai, generate de criza energetică, utilizând fonduri alocate de People in Need și Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Bugetul total al programului este de 700.000 de euro, care vor fi oferiți sub formă de compensații nominative.

Inițiativa a fost posibilă grație contribuțiilor din fondurile People in Need, resursele SOS Ukraine, donațiile poporului ceh și finanțării Uniunii Europene, precizează un anunț al People in Need Moldova.

Nu sunt oferite, deocamdată, detalii despre criteriile în baza cărora vor fi acordate compensațiile.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul va acoperi diferența de tarif pentru primii 110 kWh consumați lunar

Săptămâna trecută, ministrul Muncii, Alexei Buzu, a anunțat că mărimea compensațiilor acordate de Guvern în luna decembrie pentru acoperirea majorării tarifelor la gazele naturale au depășit 495 de milioane de lei.

Potrivit lui, în ultima lună a anului trecut au primit compensații peste 680 de mii de familii, iar plățile au variat între 500 și 1.000 de lei - mărimea medie a compensației fiind de 700 de lei.

Compensațiile pentru decembrie au fost mai mari decât cele din noiembrie, după ce tariful la gaze au fost majorat la 16,74 lei/metru cub.

Autoritățile au promis compensații parțiale și la energia electrică, precum și pentru gospodăriile branșate la rețeaua de agent termic, care de asemenea s-a scumpit de la începutul anului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Printre cei grațiați se numără opt persoane condamnate pentru „extremism”, inclusiv o femeie însărcinată, și șapte persoane condamnate sub acuzații de trafic de droguri, inclusiv un bolnav de cancer.

În ultimul an, Lukașenko a grațiat 293 de persoane, invocând „principii umanitare”, inclusiv 89 de femei și 17 persoane „care au comis infracțiuni când erau minori”.

Potrivit centrului belarus pentru drepturile omului „Viasna”, la 24 ianuarie, în închisorile din Belarus continuau să se afle 1.253 de persoane condamnate „din motive politice”. Mai mult, spun activiștii, lista deținuților politici în Belarus continuă să crească.

Din vara anului 2020, militanții pentru drepturile omului au recunoscut drept deținuți politici aproximativ 3 600 de persoane, inclusiv 656 femei. Multe din acestea au fost deja eliberate, după ce și-au ispășit integral pedepsele.

Parlamentul European a adoptat pe 22 ianuarie o rezoluție în care denunță cu fermitate alegerile prezidențiale planificate în Belarus pentru 26 ianuarie, numindu-le drept „o farsă”.

Lukașenko, în vârstă de 70 de ani și care conduce țara de trei decenii, din 1994, este de așteptat să câștige și acest tur de scrutin.

Campania electorală a fost marcată de intimidarea alegătorilor, suprimarea presei independente și interzicerea candidaților democrați, constată europarlamentarii.

• Te-ar putea interesa și: Televiziunea din Belarus a transmis un film de propagandă cu un jurnalist al Europei Libere întemnițat

Fostul secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat pe 17 ianuarie, când încă era în funcție, că „mediul represiv” din Belarus împiedică alegerile prezidențiale libere și corecte.

Parlamentul European mai spune în rezoluția sa că președinția lui Lukașenko nu este recunoscută, solicitând organizarea de alegeri libere și corecte.

De asemenea, rezoluția condamnă încălcările sistematice ale drepturilor omului în Belarus, reprimarea societății civile și complicitatea țării cu Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

Potrivit documentului, peste 1.250 de prizonieri politici sunt ținuți în închisorile din Belarus, mulți dintre care se confruntă cu tortură, condiții care le pun viața în pericol și lipsa îngrijirilor medicale.

Parlamentul European a îndemnat țările membre ale UE să investigheze încălcările drepturilor omului în Belarus, folosind jurisdicția universală. Europarlamentarii au sprijinit inițiativa Lituaniei, din septembrie 2024, de a-i deferi la Curtea Penală Internațională (CPI), pe Lukașenko și membrii regimului său, pentru crime împotriva umanității.

Rezoluția reafirmă sprijinul Parlamentului European pentru forțele democratice belaruse, conduse de lidera opoziției, aflată în exil, Svetlana Tihanovskaia, și îndeamnă la unitate în rândul mișcărilor pro-democrație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„I-am îndemnat pe colegii mei să fie fermi: să spună Bruxellesului că ucrainenii trebuie să restabilească tranzitul de gaze. Acesta nu este doar interesul Ungariei, ci și o problemă paneuropeană, în special pentru Europa Centrală”, a declarat Orban, într-o emisiune la radio Kossuth.

De asemenea, Orban a cerut Ucrainei să nu mai atace infrastructura prin care Ungaria primește acum resurse energetice.

Premierul de la Budapesta a mai cerut Kievului să nu împiedice tranzitul petrolului. El a avertizat că oprirea tranzitului resurselor energetice reprezintă un risc serios pentru aprovizionarea cu energie a Ungariei.

Potrivit lui, Ungaria a pierdut 19 miliarde de euro din cauza sancțiunilor UE împotriva Rusiei.

„Ungaria nu sprijină sancțiunile, dar nu ne-am opus prin veto pentru a nu submina unitatea Europei”, a spus el, fără a menționa presiunile exercitate de UE asupra guvernului său.

„Economia noastră pierde șapte miliarde și jumătate de forinți din cauza sancțiunilor. În același timp, Ucraina, care profită de pe urma sancțiunilor, blochează livrările de gaze către noi. Acest lucru este inacceptabil”, a afirmat premierul ungar.

• Te-ar putea interesa și: Slovacul Fico i-a cerut lui Zelenski să negocieze tranzitul de gaze. „OK. Vino vineri la Kiev”, a fost răspunsul

Comentariile lui Orban vin înaintea preconizatei reînnoiri a sancțiunilor UE, care sunt revizuite la fiecare șase luni. Presa internațională a relatat că Ungaria plănuise inițial să se opună sancțiunilor, dar s-ar putea să se fi răzgândit după ce președintele american Donald Trump a sugerat că ar putea înăspri regimul de sancțiuni.

Potrivit Radio Svoboda, care citează date ale Eurostat, Ungaria a devenit, în noiembrie, cel mai mare importator de gaze rusești în UE. Ungaria a primit 753 de milioane de metri cubi de gaze, pentru care a plătit 258 de milioane de euro.

Kievul a oprit tranzitul gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie, după expirarea contractului dintre Naftogaz și Gazprom din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o primă reacție, oficiali guvernamentali de la Chișinău au spus că acțiunea ar face parte din „agenda deja cunoscută” a Tiraspolului „de a crea tensiuni și a escalada situația de securitate”.

„Cunoaștem din experiența altor proteste din regiune că acestea sunt coordonate de așa zisele autorități (de la Tiraspol – n.r.) dirijate de Moscova”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, adăugând că autoritățile vor veni cu o poziție suplimentară.

Presa din stânga Nistrului a publicat imagini cu zeci de oameni ce poartă pancarte cu inscripții în rusă pe care scrie „Nu genocidului” sau „Moldova este vinovată de moartea cetățenilor transnistreni”, precum și drapele ale Rusiei și ale regiunii separatiste.

Acțiuni de protest ar fi fost organizate la punctele de control de la Tighina, Râbnița și Dubăsari. Presa oficială de la Tiraspol citează participanți la manifestații care acuză Chișinăul că ar fi instituit o „blocadă energetică” a Transnistriei.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat la postul public Radio Moldova că manifestațiile ar fi niște „acțiuni politice”, menite să creeze tensiuni între populația de pe cele două maluri ale Nistrului. În timp ce responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană aparține Tiraspolului și Moscovei.

„Noi am încercat să oferim atât soluții tehnice, cât și soluții umanitare. Moldovagaz, care este o companie fiică a Gazpromului, este gata să livreze gaz pe malul stâng, dar Tiraspolul ne-a comunicat că va achita doar pentru tranzitul de gaz și nu pentru consumul în sine. Oamenii care protestează nu au nicio vină. Ei trebuie să beneficieze de căldură și lumină, iar noi dorim ca această criză să fie rezolvată cât mai curând posibil. Dar este important ca Tiraspolul să vrea să accepte aceste soluții, să nu mai joace jocuri politice și să se gândească la cetățenii din regiune”, a spus Zaharov.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina. Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.

Chișinăul și partenerii săi internaționali au propus sprijin Tiraspolului pentru procurarea gazelor de pe piețele europene, însă administrația separatistă a respins ofertele, după ce mai bine de trei decenii regiunea a consumat gratis gaze din Rusia.

Cu toate acestea, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a acuzat pe 23 ianuarie Chișinăul că ar împiedica furnizarea de gaze naturale în regiunea transnistreană, deși administrația separatistă ar fi dispusă să plătească pentru aceste livrări.

• Te-ar putea interesa și: Tiraspolul susține că Chișinăul împiedică livrarea gazelor în stânga Nistrului

La 20 ianuarie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a declarat că oferta Tiraspolului prin care ar accepta ca Moldovagaz să livreze gaze în stânga Nistrului prevedea ca plata acestora să fie făcute de „companii terțe”.

Pe 22 ianuarie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, a declarat că „soluția reală și imediată” ar fi ca Gazprom să livreze gaze naturale către Moldovagaz conform contractului existent. El a reiterat poziția Chișinăului potrivit căreia „criza umanitară” din regiunea transnistreană este „creată și menținută artificial de Rusia”, pentru a provoca „un conflict intern” în R. Moldova și a influența alegerile parlamentare de la toamnă.

Autoritățile de la Chișinău au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, accentuând însă că este important ca tranzacția să aibă loc în conformitate cu legislația R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul rus al Apărării afirmă că cele 123 de drone ucrainene au fost doborâte, șase dintre acestea deasupra regiunii Moscova și una deasupra Moscovei.

„La locul căderii resturilor, conform datelor preliminare, nu există distrugeri sau victime”, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, vineri dimineață.

Activitatea a trei aeroporturi din Moscova - Vnukovo, Domodedovo și Jukovski - a fost suspendată în timpul atacului, iar șase avioane au fost redirecționate.

Ministerul rus al Apărării a adăugat că 20 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Reazan, la sud-est de Moscova.

Guvernatorul regiunii a precizat că orașul Reazan a fost lovit. „Lichidarea consecințelor atacului aerian asupra Reazan este în curs de desfășurare. Toate serviciile operaționale lucrează”, a spus Pavel Malkov.

Malkov nu a oferit detalii suplimentare, dar mass-media ruse locale și canalele Telegram au raportat mai multe explozii, inclusiv la o rafinărie de petrol locală.

Un videoclip postat pe Telegram a arătat o explozie masivă, după care situl industrial este cuprins de flăcări. RFE/RL nu a putut să verifice videoclipul.

Rafinăria Reazan face parte din Rosneft. La începutul lunii ianuarie, un tribunal a ordonat companiei Yandex să ascundă hărți și fotografii ale acestei întreprinderi din cauza amenințării atacurilor cu drone ucrainene.

Explozii în regiunea Reazan au fost raportate și de Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru contracararea dezinformării din Ucraina.

„Acolo există un depozit de petrol. Și, de asemenea, o rafinărie de petrol - una dintre cele mai importante din industria petrolieră rusă, care, deși este supusă sancțiunilor, încă funcționează”, a declarat Kovalenko.

Potrivit acestuia, uzina produce combustibil pentru echipamente militare, kerosen pentru aviație și motorină.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski vrea 200.000 militari străini pentru garantarea unui acord de pace

Șeful Districtului Militar Central nu a spus că Ucraina este responsabilă, iar comandamentul militar nu a făcut niciun comentariu.

De asemenea, canalele neoficiale rusești de Telegram au raportat „un număr mare” de drone deasupra regiunii Kursk și au postat videoclipuri cu explozii.

Primarul orașului Kursk, Igor Kutsak, a declarat că atacul a deteriorat liniile electrice și a întrerupt alimentarea cu energie electrică a unui cartier al orașului.

În comunicatul său, Ministerul rus al Apărării a menționat că a distrus drone și în regiunile Breansk și Belgorod, precum și în Peninsula Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia.

Acesta a fost cel mai mare atac ucrainean cu drone de pe teritoriul Rusiei din acest an. Un atac de o asemenea amploare a mai avut loc pe 1 septembrie 2024, când au fost raportate 158 de drone.

Rusia a atacat regiunea Kiev: 2 morți și 1 rănit

Tot în noaptea de joi spre vineri, Rusia a atacat cu drone regiunea Kiev. Două persoane au fost ucise și o alta rănită, a anunțat administrația militară regională.

Un bărbat în vârstă de 36 de ani a fost ucis în orașul Brovary, în afara capitalei Kiev, după ce resturile unei drone au lovit o clădire cu 10 etaje. Un bărbat în vârstă de 26 de ani a fost rănit în incendiul care a urmat.

În altă parte a regiunii Kiev, o persoană a fost ucisă de resturile unei drone căzute peste o casă, provocând un incendiu. Autoritățile ucrainene nu au dat detalii cu privire la identitatea victimei, iar pagubele nu sunt cunoscute deocamdată.

Știre preluată de pe Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ordinul se numără printre multitudinea de măsuri executive pe care Trump le-a luat rapid în prima săptămână a celui de-al doilea mandat al său. Vorbind cu reporterii, președintele SUA a declarat: „Totul va fi dezvăluit”, informează AP.

Cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy, a fost împușcat mortal în timpul unei vizite la Dallas, Texas, la 22 noiembrie 1963.

O anchetă oficială realizată în 1964 a constatat că Kennedy a fost asasinat de Lee Harvey Oswald, un cetățean american care locuise anterior în Uniunea Sovietică, și că acesta a acționat de unul singur. Oswald a fost ucis în sediul Poliției din Dallas, la două zile după arestarea sa.

Asasinarea președintelui Kennedy este încă subiectul multor speculații.

La sfârșitul lunii noiembrie, după victoria sa în alegeri, Donald Trump și-a repetat promisiunea din campanie de a face publice documentele care au mai rămas referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.

O lege din 1992 obliga guvernul să publice toate aceste dosare până în octombrie 2017. În decembrie 2022, Arhivele Naționale au publicat peste 13.000 de documente legate de asasinarea lui John F. Kennedy. Cu toate acestea, administrația Joe Biden a blocat publicarea altor câteva mii de documente, invocând motive de securitate națională.

• Te-ar putea interesa și: Ultima fotografie a președintelui Kennedy

Fratele lui John F. Kennedy, Robert, a fost senator și procuror general al Statelor Unite. El a fost asasinat la Los Angeles pe 5 iunie 1968, fiind unul din principalii candidați la alegerile primare democrate pentru președinție. Senatorul tocmai încheiase un discurs la Hotelul Ambassador când a fost împușcat mortal de un imigrant palestinian.

Trump l-a nominalizat pe nepotul președintelui Kennedy, Robert F. Kennedy Jr., pentru funcția de secretar al sănătății în noua sa administrație. Kennedy Jr. a declarat că nu este convins că asasinarea unchiului său, președintele Kennedy, în 1963, a fost comisă exclusiv de un asasin singuratic.

Liderul pentru drepturile civile Martin Luther King a fost asasinat la 4 aprilie 1968 de un susținător alb al segregaționismului în Memphis, Tennessee, unde venise să sprijine muncitorii gunoieri aflați în grevă.

Ordinul președintelui Donad Trump solicită șefului serviciilor naționale de informații și procurorului general să elaboreze un plan, în termen de 15 zile, pentru a elibera restul dosarelor privind asasinarea lui John F. Kennedy, și în termen de 45 de zile pentru celelalte două cazuri. Nu este clar însă când vor fi publicate efectiv dosarele.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters amintește că Ucraina dorește garanții de securitate din partea aliaților săi ca parte a oricărui potențial acord de pace pentru a pune capăt războiului, la aproape trei ani de la invazia Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că acestea ar putea include cel puțin 200.000 de pacificatori europeni. Într-un interviu ulterior acordat Bloomberg, el a precizat că acest număr ar depinde de dimensiunea armatei ucrainene, pe care a declarat că Kievul nu dorește să o reducă în cadrul vreunui acord, așa cum ar vrea rușii. Forțele armate ale Ucrainei numără în prezent aproximativ 800.000 de persoane, scrie Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski vrea 200.000 militari străini pentru garantarea unui acord de pace

„Da, discuția este în curs de desfășurare cu privire la... contingentele militare ale puterilor străine care ar putea fi desfășurate în Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhi Tîhîi, reporterilor în cadrul unui briefing la Kiev, joi.

„Această discuție se află într-un stadiu foarte incipient", a mai spus el, precizând că este „prea devreme să vorbim despre cifre exacte" și că un contingent de trupe străine ar fi doar o parte a unor garanții de securitate mai largi.

„Credem că garanțiile de securitate durabile și fiabile pentru Ucraina trebuie să includă atât Europa, cât și Statele Unite”, a spus oficialul ucrainean. „Doar astfel ne putem asigura că această pace este durabilă și sustenabilă".

Rusia a respins joi ideea ca țările NATO să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unei încetări a focului, afirmând că o asemenea evoluție ar amenința să provoace o „escaladare incontrolabilă".

Reuters notează că ambele părți ale conflictului au încercat să își îmbunătățească pozițiile pentru eventuale negocieri înaintea întoarcerii președintelui american Donald Trump la Casa Albă, la 20 ianuarie. Rusia afirmă că este deschisă dialogului cu Trump, care a declarat că intenționează să pună capăt rapid războiului.

Zelenski, care dorește o întâlnire cu Trump, a declarat marți că acei 200.000 de pacificatori europeni ar fi necesari pentru a preveni un eventual nou atac rusesc după un acord de încetare a focului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului le-a vorbit diplomaților străini, pe 23 ianuarie, despre „impactul crizei energetice provocate de Rusia”, care, după cum susțin autoritățile de la Chișinău, ar urmări să influențeze viitoarele alegeri parlamentare de la toamnă.

Maia Sandu le-a mulțumit „partenerilor internaționali” pentru sprijinul acordat, subliniind că acesta este „esențial” pentru stabilitatea țării, dar și pentru securitatea întregii regiuni.

Un alt subiect important al discuțiilor, precizează un comunicat de la Președinție, a fost „consolidarea eforturilor împotriva corupției politice”.

Maia Sandu a spus că „arhitectura instituțională” a organelor anticorupție ar urma să fie întărită. La fel, va fi „îmbunătățit” cadrul legal necesar pentru „aplicarea unor sancțiuni mai dure împotriva celor implicați în corupția politică și electorală”.

„Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea integrității alegerilor parlamentare”, potrivit șefei statului.

• Te-ar putea interesa și: Ce se știe despre viitoarea arhitectură a instituțiilor anticorupție. Ministerul Justiției face precizări

În campania electorală pentru al doilea mandat prezidențial, din toamna trecută, Maia Sandu a acuzat Rusia și grupurile apropiate oligarhului fugar Ilan Șor de „un atac fără precedent” asupra Republicii Moldova, prin încercarea de a cumpăra voturile moldovenilor și a influența rezultatele scrutinului în favoarea candidatului socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

După anunțarea rezultatelor parțiale ale primului tur din 20 octombrie, Maia Sandu a spus că „grupări criminale împreună cu forțe străine” ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Opoziția a respins acuzațiile autorităților, spunând că cifrele sunt mult exagerate.

De atunci, Poliția a instrumentat câteva zeci de dosare pentru corupție politică, însă numai câteva din acestea au ajuns în instanțele de judecată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Amenințarea cu bombă a venit de la o adresă de e-mail străină trimisă către cel puțin 121 de școli, cu același text. Mesajul transmis spune că acesta este un mod în care este pedepsită Ungaria pentru „amestecul în afacerile lumii musulmane”.

Până la redactarea știrii nicio amenințare cu bombă nu a fost confirmată de echipele de experți prin găsirea de dispozitive explozibile în școli. Serviciile secrete maghiare au luat legătura cu omologii slovaci după ce o amenințare similară a avut loc în Slovacia anul trecut.

Potrivit informațiilor Serviciului Maghiar al Europei Libere, inclusiv școli evreiești au primit amenințarea cu bombă. Clădirile grădiniței, școlii primare și liceului comunității evreiești Lauder Javne din Buda, precum și liceul și școala primară Scheiber Sándor din Zugló au fost evacuate, iar copiii au fost trimiși acasă.

• Te-ar putea interesa și: „Fortăreața Europa”. În UE se reînchid granițe și se reduc ajutoarele pentru azilanți

Municipalitatea Csepel a publicat pe pagina de Facebook textul de amenințare pe care l-au primit școlile (traducere - n.r.)

„Un dispozitiv exploziv a fost plasat în școală. Este timpul să extindem operațiunile noastre binecuvântate în inima Europei, un bastion al necredinței și ipocriziei. Am fost martorii războiului continuu al guvernelor voastre împotriva musulmanilor și ar fi corect să experimentați vocile celor oprimați. De acum înainte, siguranța ta nu mai este garantată", se arată în scrisoarea de amenințare, trimisă școlilor de pe adresa de e-mail harcos@coredp.com.

Serviciul maghiar al Europei Libere a relatat că evenimente similare au avut loc miercuri în Bulgaria. Zeci de școli din întreaga țară au primit amenințări cu bombă, iar unele dintre ele au fost evacuate. Potrivit Ministerului de Interne de la Sofia, amenințările au fost trimise de la diverse adrese de e-mail create pe platforme străine.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fico a spus că grupuri de opoziție pun la cale o escaladare a acțiunilor de protest, inclusiv prin ocuparea sediilor instituțiilor de stat, pentru a forța căderea cabinetului de miniștri, transmite Reuters.

Citând informații de la serviciile de inteligență și fără a prezenta dovezi, Fico și-a reiterat acuzațiile recente cum că în Slovacia ar opera un grup de experți străini care au luat parte la organizarea protestelor din Ucraina din 2014, și a celor din Georgia, de anul trecut.

Protestele planificate aveau scopul de a crea haos și posibile confruntări cu poliția, a spus el.

„Situația este gravă”, a declarat Fico la un briefing, după reuniunea din 23 ianuarie a Consiliului de Securitate, la care a cerut guvernului să ia măsuri preventive.

„Vedem o structură care încearcă să atace configurația constituțională a Republicii Slovace”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Slovacul Fico i-a cerut lui Zelenski să negocieze tranzitul de gaze. „OK. Vino vineri la Kiev”, a fost răspunsul

Grupurile civice și forțele de opoziție care au organizat recentele proteste în Slovacia au respins ferm acuzațiile premierului.

Fico și guvernul său naționalist de stânga și-au intensificat atacurile împotriva opoziției liberale și conservatoare de când a supraviețuit unei tentative de asasinat anul trecut.

Opoziția și câteva organizații civice au organizat în ultima lună proteste la Bratislava, reproșându-i premierului Fico apropierea sa de Kremlin, mai ales după întâlnirea acestuia, în decembrie, cu președintele rus Vladimir Putin.

După revenirea la putere în 2023, Robert Fico a schimbat politica externă a Slovaciei, țară membră a UE și a NATO, opunându-se sprijinului acordat Ucrainei și sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Moldova împiedică livrarea gazelor în Transnistria. Avem, realmente, o situație critică - din cauza voastră”, a spus Krasnoselski, adresându-se președintei Maia Sandu, într-un mesaj video difuzat pe 23 ianuarie.

Deși compania rusă Gazprom a oprit livrările de gaze spre Transnistria pe 1 ianuarie, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina, liderul separatist a acuzat din nou autoritățile moldovene că ar „discrimina” populația regiunii, lipsind-o de resurse energetice.

„Încercați, astfel, să faceți presiuni asupra Transnistriei. Nu vă temeți de oamenii de aici, din Transnistria – de femei, bătrâni și altă populație, cei care au nevoie de protecție socială? Nu vă temeți că, din cauza acțiunilor voastre, în principiu, deja mor oameni?”, a spus el.

Potrivit lui Krasnoselski, Rusia „a făcut totul” pentru a livra gaze în regiunea transnistreană. „Gazul va fi procurat pe platforme europene, iar Moldovagaz poartă asemenea negocieri. Noi, desigur, garantăm plățile”, a spus liderul de la Tiraspol.

Krasnoselski a repetat că Chișinăul nu ar fi propus niciun sprijin Tiraspolului, în ciuda afirmațiilor făcute de oficialii moldoveni. Potrivit lui, cărbunele propus de Moldova și Ucraina nu este potrivit pentru funcționarea centralei electrice MGRES (Centrala de la Cuciurgan).

Declarațiile liderului separatist vin la o zi după ce ministerul de Externe de la Chișinău (MAE) a cerut oficial ambasadei ruse în Moldova să precizeze care sunt companiile din Rusia ce ar urma să participe la eventuala reluare a livrărilor de gaze spre Transnistria.

Într-un răspuns al ambasadei Federației Ruse, publicat de presa de la Chișinău pe 23 ianuarie, se arată că „începând cu 1 ianuarie 2025, companiile ruse nu mai furnizează gaz Republicii Moldova”.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul cere precizări Moscovei privind „noile soluții” de livrare a gazelor în stânga Nistrului

La 20 ianuarie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a declarat că oferta Tiraspolului prin care accepta ca Moldovagaz să livreze gaze naturale în stânga Nistrului prevedea ca plata acestora să fie făcute de „companii terțe”. Nici instituția, care a spus că autoritățile moldovene analizează demersul, și nici Tiraspolul, nu au oferit alte detalii despre aceste companii.

Portalul rus Kommersant, care a scris anterior despre faptul că Rusia ar fi gata să cumpere gaze de pe piețele europene și să le livreze regiunii transnistrene, fapt confirmat ulterior de Kremlin, a notat în dimineața zilei de 22 ianuarie că firma cipriotă Ozbor Enterprises, care are legături cu foști angajați Gazprom, ar fi pregătită să livreze gaze naturale în regiunea transnistreană din februarie.

Tot miercuri, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, a spus că „soluția reală și imediată” ar fi ca Gazprom să livreze gaze naturale către Moldovagaz conform contractului existent. El a reiterat poziția Chișinăului care susține că „criza umanitară” din regiunea transnistreană este „creată și menținută artificial de Rusia” cu scopul de a produce „un conflict intern” în R. Moldova.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată în special pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un interviu acordat la Forumul Economic Mondial de la Davos, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Rusia că încearcă să creeze instabilitate în Moldova pentru a forma un guvern pro-Kremlin după viitoarele alegeri parlamentare din toamnă.

Compania rusă Gazprom a oprit livrările de gaze către Transnistria la 1 ianuarie, pe fondul unui litigiu cu guvernul pro-european de la Chișinău, lăsând cei 400 000 de locuitori ai regiunii fără încălzire și apă caldă. Regiunea separatistă sprijinită de Moscova depinde în totalitate de gazele rusești.

Rusia are aproximativ 1 500 de soldați staționați în regiune, dintre care o parte păzesc depozitele uriașe de arme și muniții ale fostei armate ruse a 14-a, de la Colbasna, iar alta formează contingentul militar rus de menținere a păcii la Nistru.

„Această criză a gazului și a energiei din regiunea transnistreană este menită să creeze o criză de securitate în Moldova, în toată Moldova și, de asemenea, în regiune”, a declarat Recean pentru AFP.

Premierul a spus că va purta discuții cu oficiali ai Uniunii Europene la Davos despre „cum vom depăși împreună această agresiune a Rusiei împotriva Moldovei”.

Potrivit lui, soluția la criză este ca autoritățile separatiste din Transnistria să accepte gaz și cărbune de la comunitatea internațională sau ca Gazprom să reia livrările. „Până în prezent, nu acceptă”, a spus Recean, referindu-se la refuzul Tiraspolului de a accepta livrări de energie din partea comunității internaționale. „Dar lucrăm la aceasta”, a adăugat el.

„Ceea ce este foarte important de menționat este că aceste tipuri de scenarii se pot realiza odată cu înlocuirea actualei așa-numite misiuni de menținere a păcii, la care participă militari ruși, cu o misiune civilă de menținere a păcii sub egida ONU”, a spus el.

„Rusia intenționează să-și consolideze forța și prezența militară acolo (în regiunea transnistreană - n.r.) pentru a provoca Ucraina, inclusiv în partea de vest și sud-vest a acesteia, adică în regiunea Odesa”, a declarat Recean.

„Obiectivul (Moscovei - n.r.) este să producă instabilitate în Moldova", a mai spus el.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Recean acuză Kremlinul de „criza umanitară și de securitate” din stânga Nistrului

Prim-ministrul a declarat că Moldova va organiza probabil alegeri parlamentare în septembrie, iar Rusia dorește să facă presiuni pentru un guvern pro-rus care ar fi apoi „de acord cu consolidarea prezenței militare ruse”.

Rusia a fost acuzată de încercarea de a influența alegerile prezidențiale din Moldova din luna noiembrie, câștigate de președinta pro-europeană, Maia Sandu, și referendumul pentru aderarea la UE, din octombrie, care a trecut la limită.

Dorin Recean a declarat că Chișinăul ar putea deschide negocierile cu UE anul acesta, având obiectivul de a adera la blocul comunitar până în 2030.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întrebat în timpul unei mese rotunde din 22 ianuarie despre dimensiunea unei forțe de menținere a păcii pentru a asigura un viitor acord de încetare a focului cu Rusia, Zelenski a spus: „De la toți europenii? 200.000, este un minim.”

Vorbind la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveția, Zelenski a declarat că un astfel de contingent ar fi doar o parte din garanțiile generale de securitate de care Kievul ar avea nevoie în cazul în care discuțiile de încetare a focului ar începe vreodată cu președintele rus Vladimir Putin.

Separat, Zelenski a declarat pentru Bloomberg News că, pentru ca orice forță de pace să fie eficientă, aceasta trebuie să includă trupe americane.

„Nu se poate fără Statele Unite”, i-a spus el redactorului-șef al Bloomberg, John Micklethwait.

„Chiar dacă unii prieteni europeni cred că poate fi, nu, nu poate fi. Nimeni nu va risca fără Statele Unite”.

„În primul rând, nimeni nu își va asuma riscuri fără Statele Unite. În al doilea rând, aceasta poate diviza NATO, poate diviza Statele Unite și Uniunea Europeană. Este visul lui Putin să rupă această alianță”.

O forță de menținere a păcii de 200.000 de oameni ar fi un efort fără precedent pentru Europa, mult mai mare decât forțele proprii ale majorității statelor. Misiunea internațională condusă de NATO în Bosnia-Herțegovina și-a atins apogeul în 1996 cu 60.000 de soldați, dintre care aproximativ o treime proveneau din Statele Unite.

Zelenski a declarat că o astfel de forță internațională masivă ar fi necesară având în vedere că armata Rusiei numără peste 1,5 milioane de oameni, în timp ce Ucraina are doar jumătate din această cifră.

Desfășurarea unui contingent militar străin în Ucraina a fost discutată cu țările care ar putea fi dispuse să participe, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă comună cu prim-ministrul britanic Keir Starmer la 16 ianuarie.

• Te-ar putea interesa și: De ce e aproape imposibilă prezența militarilor europeni în Ucraina?

Presa britanică a relatat, de asemenea, că Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre trimiterea de soldați în Ucraina ca forță de menținere a păcii după orice acord de încheiere a războiului.

Zelenski a reluat, de asemenea, remarcile lui Trump potrivit cărora liderul chinez Xi Jinping ar putea ajuta să convingă Rusia să facă pace.

„Dar nu fără noi - acest lucru este important”, a adăugat el, referindu-se la orice acord de pace.

Zelenski a declarat că echipa sa se află acum „în proces” de organizare a unei întâlniri față în față cu Trump, care a preluat președinția SUA la 20 ianuarie.

Trump este așteptat să se adreseze și el participanților la Forumul Economic Mondial, la 23 ianuarie, prin intermediul unei legături video.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Premierul moldovean a vorbit despre „riscurile interferențelor străine în procesul electoral și experiența Republicii Moldova” la un panel dedicat alegerilor, pe 22 ianuarie, în cadrul Forumului Economic de la Davos, Elveția.

„Am fost martorii unor acțiuni și campanii de dezinformare menite să divizeze societatea, să influențeze opinia publică și să submineze încrederea în instituțiile statului. (...) Dezinformarea nu are hotare și rămâne o provocare globală, care necesită soluții colective”, a spus Recean, citat de serviciul său de presă.

Primul ministru a participat și la alte paneluri de discuții care au vizat gestionarea durabilă a resurselor de apă, în contextul schimbărilor climatice, accelerarea tranziției către energia verde, încurajarea investițiilor în energia regenerabilă și construirea unor economii reziliențe pentru menținerea păcii, potrivit unui comunicat al executivului de la Chișinău.

Dorin Recean a scris, într-o postare pe X, că la Davos a avut o „întâlnire productivă” și cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

„Am discutat despre progresul Moldovei pe calea integrării în UE și despre modul în care UE ne poate sprijini în abordarea crizei energetice. Împreună cu UE și statele sale membre, construim o Moldovă mai puternică, europeană”, potrivit premierului.

Despre „situația energetică din regiune” Dorin Recean a discutat cu Maksim Timcenko, directorul executiv al DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina. „Cei doi au discutat despre eforturile comune de securizare a pieței energetice din cele două state, interconexiunea energetică, creșterea producției de energie regenerabilă și dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei”, precizează un comunicat de la guvern.

• Te-ar putea interesa și: Guvern: Lucrările la linia Vulcănești - Chișinău decurg „conform graficului”

Tot la Forumul Economic de la Davos, premierul moldovean a avut o întrevedere cu Tim Holt, membru al consiliului executiv al Siemens Energy – compania care face parte din consorțiul ce construiește substațiile electrice ale liniei aeriene de înaltă tensiune de 400 kV Vulcănești-Chișinău. Cei doi au vorbit despre necesitatea accelerării lucrărilor, astfel încât acestea să fie finalizate în termen, până la sfârșitul acestui an.

Construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău este privită de autorități ca un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, mai ales în actualul context al crizei energetice cu care se confruntă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Investigațiile cu privire la motiv sunt în curs de desfășurare”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției, care a îndemnat publicul să evite speculațiile până când vor fi adunate mai multe date.

O a doua persoană considerată a fi martor la incident a fost, de asemenea, reținută de poliție, dar nu este suspectată de vreun delict. „În prezent, este interogată”, a declarat poliția într-o postare pe X.

Conform informațiilor oferite de poliție, a fost folosită o armă albă. Locul crimei și parcul au fost izolate după incidentul din orașul bavarez, la prânz.

Miercuri după-amiază, un purtător de cuvânt al poliției a declarat că nu mai există niciun pericol pentru public.

Parcul Schöntal, unde a avut loc incidentul, este situat în centrul orașului și face obiectul unor patrule regulate ale poliției pe jos, a mai spus purtătorul de cuvânt. Prezența poliției poate fi unul dintre motivele pentru care suspectul a fost prins rapid, a adăugat el.

Poliția a oprit traficul feroviar la Aschaffenburg, un mic oraș situat între Frankfurt și Würzburg, deoarece un suspect ar fi încercat să fugă de-a lungul căii ferate.

• Vezi și: Atac cu cuțitul la o manifestație a activiștilor de dreapta, în Germania

Operatorul feroviar național german Deutsche Bahn a declarat marți după-masă că trenurile spre și dinspre oraș sunt oprite.

Poliția a cerut ajutorul eventualilor martori și a solicitat, de asemenea, publicului videoclipuri sau fotografii care ar fi putut surprinde incidentul sau suspecții.

„În prezent, pregătim un portal pe care ne puteți trimite imaginile și înregistrările video relevante”, a declarat sediul regional al poliției din Franconia Inferioară pe X.

Noul incident fatal vine după o serie de atacuri cu cuțitul puse pe seama unor străini. El are loc o lună înaintea unor alegeri parlamentare anticipate la care formațiunea anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea obține cele mai bune rezultate din istoria ei.

Un sondaj de opinie publicat chiar miercuri arăta că avantajul de popularitate al blocului conservator CDU-CSU, creditat cu prima șansă, s-a redus, iar următoarele două partide sunt, la egalitate, social-democrații (SPD) și AfD.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în anul 2024, Oficiul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) a renovat blocurile sanitare în 18 instituții școlare cu resurse de la bugetul de stat. Pentru aceste lucrări au fost alocate 17,2 milioane de lei. De asemenea, au fost organizate sesiuni de instruire privind utilizarea și întreținerea corectă a acestora.

În anul curent ONDRL va implementa proiecte de renovare a blocurilor sanitare în 20 de instituții școlare. În acest scop au fost alocați peste 22 de milioane de lei din bugetul de stat. Aceste renovări vor include atât modernizarea infrastructurii existente, cât și crearea unor condiții mai bune de igienă și siguranță pentru elevi.

Totodată, UNICEF în parteneriat cu Banca de Dezvoltare KfW s-a angajat să renoveze blocurile sanitare din peste 120 de instituții școlare, pentru 90 dintre acestea fiind deja elaborate proiectele tehnice. Aceste intervenții vor include atât construcția noilor blocuri sanitare, cât și renovarea celor existente, pentru a asigura condiții optime de igienă.

De asemenea, cu suportul Băncii Mondiale, blocurile sanitare din 17 instituții școlare vor fi renovate și dotate pentru a asigura un mediu mai sigur și mai igienic pentru elevii acestor instituții. În anul 2024, au fost demarate lucrările de renovare în șase dintre aceste instituții pentru care s-au investit peste 2 milioane de lei.

Caritas Cehia va contribui la îmbunătățirea condițiilor sanitare și de alimentare cu apă potabilă în 5 instituții școlare, susținând astfel eforturile autorităților de a asigura un mediu sănătos pentru elevi.

Potrivit informațiilor, oferite anterior de Ministerul Educației și Cercetării, din 1.201 școli care activează în R. Moldova, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.

• Vezi și: În 88 de școli din R. Moldova, elevii au acces doar la toaletele din curte

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus miercuri, 22 ianuarie, că Ministerul Afacerilor Externe a cerut Ambasadei ruse precizări în special legate de „companiile care ar urma să participe la eventuala reluare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană”.

„Odată primite răspunsurile, vom verifica entitățile implicate în conformitate cu legislația R. Moldova și cea internațională”, a spus Vodă.

La 20 ianuarie, Biroul politici de reintegrare afirma că oferta Tiraspolului prin care accepta ca Moldovagaz să livreze gaze naturale în stânga Nistrului, prevedea ca plata acestora să fie făcute de „companii terțe”. Nici instituția, care a spus că autoritățile moldovene analizează demersul și nici Tiraspolul nu au oferit alte detalii despre aceste companii.

• Vezi și: Krasnoselski s-a răzgândit și e gata să cumpere gaze prin Moldovagaz

Portalul rus Kommersant, care a scris anterior despre faptul că Rusia ar fi gata să cumpere gaze de pe piețele europene și să le livreze regiunii transnistrene, fapt confirmat ulterior de Kremlin, a notat în dimineața zilei de miercuri că compania cipriotă Ozbor Enterprises, care are legături cu foști angajați Gazprom, ar fi pregătită să livreze gaze naturale în regiunea transistreană din februarie.

Potrivit sursei, compania ar fi rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport pe gazoductul Turkish Stream în volum de 3,1 milioane de metri cubi în acest sens. Kommersant a mai specificat anterior că eventualele livrări, estimate până în luna aprilie, ar putea costa Moscova până la 160 de milioane de dolari.

În reacția sa de miercuri, Vodă a spus că „soluția reală și imediată” ar fi ca Gazprom să livreze gaze naturale către Moldovagaz conform contractului existent. El a reiterat poziția Chișinăului care susține că „criza umanitară” din regiunea transnistreană este „creată și menținută artificial de Rusia” cu scopul de a produce „un conflict intern” în R. Moldova.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată în special pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alegătorii amendați pentru faptul că și-ar fi vândut voturile la alegerile prezidențiale și referendumul despre integrarea în UE, din octombrie-noiembrie 2024, au contestat inițial amenzile în instanțele de drept comun.

În timpul proceselor, avocații amendaților au decis să depună sesizări și la CC, spunând că o astfel de sancțiune ar contraveni Constituției. Prima sesizare a fost depusă pe 16 decembrie, iar ultima – pe 20 ianuarie. Curtea a unit toate cele 88 de sesizări într-o singură cauză.

Argumentele amendaților

Avocații au contestat de fapt un articol din Codul Contravențional, care prevede că alegătorii care, în schimbul votului, au primit bani, bunuri sau servicii, sunt pasibili de amenzi cuprinse între 25.000 de lei și 37.500 de lei.

Ei spun că Parlamentul a adoptat acest amendament în vara anului 2024 „în regim de urgență”, iar autorii săi nu au asigurat transparența la modificarea legii și nu au organizat dezbateri privind noul mecanism. De asemenea, avocații consideră că Parlamentul nu a elaborat și un mecanism pentru a verifica dacă o persoană și-a vândut efectiv votul.

Un alt argument prezentat în fața CC a fost că valoarea amenzii ar fi disproporționat de mare în raport cu gravitatea încălcării, depășind de cel puțin trei ori salariul mediu pe economie. În fine, o astfel de sancțiune încalcă articole din Constituție care garantează dreptul la opinie, libertatea personală și dreptul de a alege, au spus avocații.

Răspunsul Curții Constituționale

Judecătorii CC au subliniat că mita electorală contravine conceptului de „alegeri libere”.

Deputații, prin amendamentul lor din vara lui 2024, au încercat să combată corupția politică prin stabilirea unui „sistem eficient de sancțiuni”, iar avocații alegătorilor amendați nu au prezentat dovezi care să arate că deputații ar fi încălcat principiile constituționale prin acest amendament, a spus instanța.

De asemenea, CC consideră că în Codul Contravențional este clar indicat în ce cazuri amenda poate fi mai mare sau mai mică, iar marja de 12.500 de lei între limitele inferioare și superioare ale amenzilor pentru vânzarea votului permite poliției și judecătorilor să „individualizeze sancțiunile”. Prin urmare, cele 88 de sesizări au fost respinse ca „nefondate”.

Ce urmează

După această decizie a CC, instanțele de drept comun vor continua să examineze astfel de cazuri în regim obișnuit.

Autoritățile spun că, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și al referendumului privind integrarea europeană, R. Moldova s-a confruntat cu un val de corupție electorală fără precedent, în spatele căruia s-ar afla oligarhul fugar Ilan Șor.

Potrivit calculelor poliției, cel puțin 100.000 de cetățeni ar fi primit bani pentru a vota împotriva includerii integrării europene în Constituția țării.

Pe 20 ianuarie 2025, problema luptei împotriva corupției politice a fost discutată în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate. În urma acesteia, administrația prezidențială a informat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a aplicat amenzi în valoare totală de 10,8 milioane de lei și a deschis aproximativ 30 de dosare penale privind mita electorală.

„De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane care distribuiau bani ilegali din partea unui grup infracțional condus de Ilan Șor”, a mai spus președinția într-un comunicat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te