Comentatorul Nicolae Negru, de la Ziarul Național, își îndreaptă atenția asupra disputelor din jurul statutului limbii ruse. Autorul consideră „un fals” declarația Ambasadei Federației Ruse la Chișinău care a văzut în recenta decizie a Curții Constituționale o „retragere a statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse”.
Acest statut, constată Nicolae Negru, acordat în 1989, nu se regăsește în Constituția R. Moldova, adoptată în 1994, prin urmare, „nu poți să retragi ceea ce nu există, Înalta Curte doar a interpretat Constituția, nu a rescris-o”, conchide comentatorul Ziarului Național. Nicolae Negru mai scrie că drepturile vorbitorilor de limbă rusă sunt respectate în R. Moldova, altfel de ce ar fi tăcut Moscova și Ambasada Rusiei până acum, se întreabă retoric analistul politic.
„Conflictul lingvistic” care s-a conturat în ultima perioadă de timp poate comporta un potențial destabilizator mare, riscând să afecteze nu doar relațiile din interiorul clasei politice, ci și din societate în ansamblu, constată mai mulți analiști politici cu care au stat de vorbă reporterii Agenției de știri IPN. Bunăoară, jurnalista Lilia Burakovski consideră că situația tensionată în jurul limbilor a fost creată artificial de politicieni, folosind realitățile cu care se confruntă o parte din populația vorbitoare de limbă rusă, în particular e vorba de problemele pe care le au în sistemul juridic, cu informația privind medicamentele, etc. Situația a fost provocată și de lipsa unor politici de promovare a studiului limbii române printre minoritățile naționale. Ea crede că în Republica Moldova nu există o mare problemă etnică sau legată de limbă: „De fapt, aceste aspecte sunt puse în discuție de politicieni”.
Comentatorul Vitalii Andrievscki de la portalul AVA.md analizează trecutul și viitorul, referindu-se, de fapt, la fostul președinte Igor Dodon și actualul șef de stat, Maia Sandu. „Trecutul este încă foarte puternic, constată Andrievski, da, a pierdut alegerile prezidențiale, dar parlamentul și guvernul au rămas în spatele acestuia. În spatele lui se află un puternic imperiu mediatic și o imensă armată de propagandiști”. Singura problemă a lui Igor Dodon, crede jurnalistul de la AVA.md e că sprijinul oamenilor pentru trecut se topește văzând cu ochii. În ce privește viitorul, Vitalii Andrievski consideră că aceste este încă slab. Da, a câștigat alegerile prezidențiale, dar nu are sprijin în parlament și guvern. Da, Occidentul îi susține, dar până acum acesta este doar sprijin moral. Pe ce poate miza viitorul? Pe dezvoltarea capitalului uman și a unei concurențe politice reale și sănătoase.
Administrația noului președinte american Joe Biden, învestit în funcție la 20 ianuarie, va urmări cu atenție evoluțiile din Europa de Sud-Est, inclusiv din Republica Moldova și va încerca să consolideze securitatea și independența statelor din regiune, consideră analiștii politici, intervievați de jurnaliștii de la Radio Chișinău. Totodată, ei menționează că în schimbul sprijinului, Washingtonul va aștepta continuarea reformelor democratice și, în primul rând, lupta împotriva corupției. Analistul politic Veaceslav Berbeca anticipează că președintele Biden va dori și o apropiere a relațiilor cu Uniunea Europeană și NATO, de unde va avea de beneficiat și Republica Moldova, fiind la hotarele ambelor organizații.
Jurnalista Doina Stimpovschi, de la Moldova.org, scrie că în Republica Moldova, 1,6% din totalul copiilor au o formă de dizabilitate. Asta înseamnă aproape 11 000 de minori care au nevoie de servicii profesioniste de reabilitare, recuperare și incluziune în rândul semenilor lor. Numai în raionul Călărași sunt înregistrați peste 300 de copii cu dizabilități pentru care este vitală existența și funcționarea unor servicii care să-i ajute să-și dezvolte potențialul maxim. Jurnalista de la Molsova.org a fost în vizită la Asociația de Sprijin a copiilor și tinerilor cu dizabilități „Dorința”, din Călărași, care are 18 ani de activitate și este singura din raion ce prestează servicii pentru copiii cu dizabilități.
