La Curtea de Apel Chișinău a continuat joi procesul împotriva Comisiei Electorale Centrale - un proces pornit urmare a unor plângeri din partea a tocmai cinci competitori ai cursei electorale, nemulțumiți de numărul pretins insuficient al secțiilor de votare plănuite de comisie să funcționeze peste hotarele țării.
Într-un alt proces, legat deja de intenția aceleiași comisii de a deschide trei secții pe teritoriul necontrolat al regiunii estice, curtea a respins deja plângerea venită cam de la aceeași participanți ai cursei.
Secții de votare în Transnistria
În acțiunea legată de secțiile de votare din străinătate, disputa se poartă în jurul numărului acestora și întrebarea e dacă putea sau nu comisia electorală centrală să aprobe mai puține secții decât câte au recomandat externele. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a optat, cum se știe, pentru 190, spunând că aglomerațiile din scrutinul trecut trebuie evitate, mai ales că și restricțiile pandemice de atunci nu mai sunt valabile. Comisia a aprobat, însă, mai întâi 139, apoi 146, iar cinci competitori din cursă au mers în justiție, încercând s-o oblige să ridice numărul măcar la cel recomandat de instituția care poartă, de obicei, tratative cu țările gazdă.
Unde voteaza diaspora.2
Procesul nu s-a încheiat, iar în ședința de azi s-au formulat doar mai multe cereri de recuzare din partea formațiunilor contestare și toate au fost respinse.
Renato Usatîi și Andrei Năstase sunt doi lideri de formațiuni, participanți în alegeri, care au trecut și ei azi pe la Curtea de Apel, însoțiți și de câțiva simpatizanți care au protestat în fața instanței.
În celălalt proces, inițiat de Platforma DA, se pune la îndoială însăși intenția autorităților de la Chișinău de a deschide secții într-o regiune necontrolată: două în Tighina, oraș din regiunea transnistreană unde nu au mai fost dislocate vreodată secții în vreun scrutin al Chișinăului, și una în Corjova – localitate din zona de securitate în care s-a încercat nu demult, dar nu s-a reușit.
Platforma DA, care a inițiat procesul, încearcă să oblige prin justiție CEC-ul să renunțe, invocând și un avertisment în acest sens al Serviciului de Informații și Securitate, care a spus că găsește riscantă intenția. Deocamdată, formațiunea a avut eșec în Curtea de Apel, care a declarat inadmisibilă plângerea, iar Platforma e decisă să meargă mai departe, mizând pe trimiterea cazului la rejudecare de către Curtea Supremă de Justiție.
La Procuratura Generală a ajuns totodată o plângere penală în această chestiune, pe pretinse înțelegeri obscure între factori decizionali de la Chișinău și Tiraspol, iar Comisia Electorală Centrală, care urma să reexamineze azi subiectul, și-a amânat și ea decizia finală.
Contestatarii în cele două procese își suspectează, în general, oponenții din blocul comuniștilor și socialiștilor că ar folosi secțiile pentru diasporă și regiunea estică pentru a manipula votul din 11 iulie. Aceste nemulțumiri s-au soldat cu proteste, iar disputa este alimentată și de lipsa de exactitate din legislația electorală, în partea ce reglementează criteriile de stabilire a rețelei de secții.
Misiunea de observare a alegerilor Promo-Lex a criticat și ea, într-un raport nou dat azi publicității, cele două decizii ale autorității electorale, spunând că e de neînțeles de ce se deschid noi puncte unde votul e însoțit de obicei de absenteism și riscuri, dar nu se deschid acolo unde chiar ar fi cazul.
