Linkuri accesibilitate

Comisia Europeană laudă Moldova într-un nou raport despre extindere. Soarta negocierilor de aderare rămâne incertă


De la stânga la dreapta: Președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta R. Moldova, Maia Sandu, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la primul summit Moldova-UE de la Chișinău, 4 iulie 2025.
De la stânga la dreapta: Președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta R. Moldova, Maia Sandu, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la primul summit Moldova-UE de la Chișinău, 4 iulie 2025.

Un raport despre extinderea UE pregătit de Comisia Europeană spune că R. Moldova a „progresat cu viteză accelerată” în ultimul an și că este gata alături de Ucraina să deschidă primele trei clustere ale negocierilor de aderare. Dar optimismul Comisiei nu garantează o deschidere grabnică a negocierilor blocate de o țară membră, Ungaria.

În proiectul de raport văzut de Europa Liberă, Comisia Europeană spune că alegerile parlamentare din 28 septembrie, la care partidul pro-european de guvernământ PAS și-a reînnoit mandatul, demonstrează „angajamentul ferm al Moldovei” pentru integrarea europeană.

„Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată și și-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda amenințărilor hibride, tentativelor de destabilizare a țării și a cursului ei european”, se spune în proiectul de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie.

Moldova este lăudată pentru „reziliență” în fața atacurilor hibride ale Rusiei în contextul alegerilor parlamentare, proiectul de raport spunând că țările în proces de aderare la UE trebuie să depună mai mult efort pentru a combate aceste atacuri și dezinformarea.

În rapoartele sale anuale privind extinderea, Comisia Europeană analizează progresele țărilor asociate sau candidate la aderare și face recomandări Consiliului European, adică țărilor membre ale UE, care decid pașii de mai departe. Concluzia generală a raportului pe 2025 vizând zece țări este, potrivit proiectului văzut de Europa Liberă, că procesul de extindere se mișcă acum „mai rapid decât în ultimii 15 ani”, iar UE trebuie să ajute țările candidate pe calea aderării.

Soarta negocierilor de aderare

Comisia repetă potrivit proiectului de raport estimarea sa mai veche că R. Moldova și Ucraina, care sunt tratate la pachet, sunt pregătite să deschidă clusterele de negociere (grup de capitole - n.r.) privind fundamentele aderării (care vizează domenii precum statul de drept, buna guvernare și drepturile fundamentale), relațiile externe și piața unică.

Deschiderea negocierilor este blocată deocamdată de Ungaria, aliată a Rusiei, care se opune aderării Ucrainei la UE, afectândși perspectivele R. Moldova.

Ucraina și R. Moldova au devenit candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial în vara lui 2024. Dar niciun capitol de negociere concret nu a fost deschis încă.

Cu câteva zile înainte de parlamentarele din 28 septembrie, R. Moldova a încheiat procesul de „screening” bilateral, o etapă premergătoare negocierilor.

Noul guvern de la Chișinău condus de premierul Alexandru Munteanu speră să deschidă luna aceasta negocierile de aderare cu UE „cel puțin la nivel tehnic”, obiectivul guvernului și al președintei Maia Sandu fiind ca negocierile să se încheie în 2028, iar aderarea propriu-zisă să se producă până în 2030.

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a spus în plenul Parlamentului, pe 31 octombrie, când noul Guvern a primit votul de învestitură, că parcursul Moldovei și Ucrainei decurge „paralel doar în deschiderea primului grup de capitole, care se referă la valorile fundamentale”, iar apoi cele două țări vor avea propriul parcurs.

Membrii noului guvern moldovean, condus de Alexandru Munteanu, la audierile parlamentare pentru votul de învestitură din 31 octombrie.
Membrii noului guvern moldovean, condus de Alexandru Munteanu, la audierile parlamentare pentru votul de învestitură din 31 octombrie.

În proiectul său de raport, Comisia Europeană spune că aderarea rămâne un proces „strict, corect și bazat pe merit”, explicând că țările candidate sunt evaluate „pe baza progreselor obiective obținute de fiecare” dintre ele.

Reformele în justiție – bune, dar trebuie să continue

Comisia Europeană a remarcat că R. Moldova și-a amendat cadrul legal pentru a răspunde interferenței străine în alegeri și a combate corupția electorală, dar precizează că este nevoie ca noile modificări să fie aliniate la standardele legislației UE.

În ceea ce ține de justiție în sens mai larg, proiectul de raport salută continuarea proceselor de reformă, în special vettingul, spunând că au dus la consolidarea independenței sistemului judecătoresc, dar că reformele trebuie continuate. La fel - eforturile de investigare a cazurilor de corupție mare, în special la nivelul demnitarilor de rang înalt.

O prioritate trebuie să o reprezinte și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, mai ales în contextul aderării la SEPA, se arată în proiectul de raport, care mai recomandă la capitolul combaterii corupției să fie asigurat un mediu sigur pentru activitatea societății civile și jurnalismului de investigații.

„Integrarea graduală” și ajutoarele economice

Extinderea actuală a UE include un proces de „integrare graduală” a țărilor candidate. R. Moldova a obținut deja beneficii de care se bucură în mod obișnuit țările membre. Cel mai recent este aderarea la SEPA, sistemul unic de plăți în zona euro, funcțional din luna octombrie, care permite transferuri bancare la costuri reduse spre țările UE.

Din ianuarie 2024, cetățenii moldoveni beneficiază de tarife reduse la telefonia și internetul mobil în țările UE, iar în ianuarie 2026 R. Moldova va adera împreună cu Ucraina la regimul „Roam Like at Home”, care va scădea și mai mult tarifele.

Chișinăul se mai bucură de un Plan de Creștere a economiei moldovene. Anunțat în octombrie 2024, cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale de atunci la care președinta Sandu a câștigat un nou mandat, planul asigură o finanțare de 1,9 miliarde de euro pentru anii 2025 - 2027, sub formă de împrumuturi și granturi.

Marta Kos (dreapta), comisara europeană pentru extindere, alături de Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru integrare europeană, la o conferință de presă susținută la Chișinău, în timpul vizitei oficialei de la Bruxelles în R. Moldova în perioada 3-5 septembrie.
Marta Kos (dreapta), comisara europeană pentru extindere, alături de Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru integrare europeană, la o conferință de presă susținută la Chișinău, în timpul vizitei oficialei de la Bruxelles în R. Moldova în perioada 3-5 septembrie.

Proiectul de raport al Comisiei Europene menționează o primă tranșă de 294 milioane de euro transferată deja, în iunie și septembrie curent.

Cu aceste ajutoare, autoritățile trebuie să construiască drumuri și poduri, să îmbunătățească infrastructura energetică și cea socială, inclusiv să modernizeze școli și să construiască două spitale noi, la Bălți și Cahul. În schimbul ajutoarelor, guvernul trebuie să facă mai multe reforme în domeniul social-economic, care să pregătească R. Moldova de integrare în piața unică europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Cristian Bolotnicov

    Sunt istoric devenit jurnalist cu timpul. Între 2021 și 2023, am lucrat ca reporter la Agora.md și Rise, acoperind teme de politică, justiție și tehnologie. În 2024, am devenit bursier Vaclav Havel, iar apoi m-am alăturat echipei Europei Libere de la Chișinău, unde scriu pe teme de politică externă și internă.

XS
SM
MD
LG