Foști participanți la lichidarea catastrofei nucleare de la Cernobîl, din 26 aprilie 1986, și urmași ai lor au venit cu flori la monumentul din Chișinău ridicat în memoria victimelor dezastrului nuclear. Ceremonia a fost însoțită de onoruri militare.
Cei mai mulți participanți la lichidarea consecințelor dezastrului nuclear spun că au fost duși la centrală fără să știe unde merg și ce au de făcut.
Ion Sili din Călărași era ofițer în armata sovietică în orașul Krivoi Rog, din Ucraina, atunci când s-a produs accidentul nuclear de la Cernobîl.
„Nu știam unde ne ducem”
„Am aflat abia a doua zi unde m-au trimis. Am fost comandant al companiei de mașini grele și transportam secțiuni din acoperișul sarcofagului nr. 4. Tot acoperișul cela a fost transportat cu ajutorul companiei mele”, își amintește Ion Sili. La 39 de ani distanță de la catastrofa nucleară, și-ar dori ca astfel de accidente să nu se mai întâmple vreodată.
„Acolo trebuia să curăț zilnic tehnica contaminată pe care o foloseau ceilalți la lichidarea avariei. Am stat două luni și patru zile”, își amintește Gheorghe Tofan din Nisporeni. El și-ar dori ca statul să ofere mai mult ajutor medical participanților la lichidarea avariei.
Peste 3.500 de moldoveni au intervenit în zona afectată, dintre care militari din serviciul activ, ofiţeri mobilizați de comisariatele militare, rezerviști și personal civil. Doar aproximativ 1.800 dintre ei au rămas în viață.
„Majoritatea sunt invalizi, iar copiii lor au moștenit de la părinți maladii grave”, spune Tudor Căpăţîna, preşedintele Uniunii Cernobîl din Moldova.
„Rusia nu și-a învățat lecția”
La evenimentul de comemorare de la Chișinău a participat și ambasadorul Ucrainei în R. Moldova, Paun Rohovei. El le-a mulțumit moldovenilor care au ajutat la lichidarea efectelor avariei nucleare, spunând accidentul a fost „rezultatul unui experiment sovietic”.
Diplomatul de la Kiev a atras atenția asupra riscurilor nucleare existente de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022 și a capturat din prima zi zona de excludere de la Cernobîl, iar mai târziu - Centrala nucleară Zaporojie.
„Rusia nu a tras niciun învățământ din acea catastrofă”, a spus Paun Rohovei, asemănând actuala conducere de la Moscova cu cea din 1986, „care a provocat cea mai groaznică catastrofă nucleară din istoria omenirii”.
„Riscuri nucleare reînnoite”
Conducerea de vârf a R. Moldova nu a participat la comemorare, dar a transmis mesaje pe rețelele de socializare.
Președinta Maia Sandu, aflată la Roma pentru funeraliile Papei Francisc, a subliniat „curajul și sacrificiul” moldovenilor care au ajutat la lichidarea consecințelor avariei.
„Lecția Cernobîlului este clară: viața, sănătatea oamenilor și protecția mediului trebuie să fie întotdeauna pe primul loc”, a scris șefa statului. Ea a atras atenția și asupra „riscului reînnoit de accidente nucleare”, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean, la fel, au transmis mesaje la 39 de ani de la tragedia de la Cernobîl.
Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01:23, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl, situată la circa 100 km nord de Kiev, a explodat în cursul unui test de siguranță.
Timp de 10 zile, combustibilul nuclear a ars degajând în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, potrivit anumitor estimări, până la trei sferturi din Europa, în special Ucraina, Belarus și Rusia, pe atunci republici sovietice.
Autoritățile sovietice au încercat să ascundă accidentul, Mihail Gorbaciov vorbind public despre acesta abia pe 14 mai.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
