Participanții la mitingul de protest care a avut loc miercuri în Târgu Mureș, vreo două mii de persoane, sunt nemulțumiți de faptul că Tribunalul Mureș a decis desființarea unui liceu teologic romano-catolic din localitate.
Procesul a fost declanșat în vara anului trecut de primăria orașului și de consiliul părinților din cadrul Colegiului Unirea.
Decizia judecătorească dublează o altă anchetă, a Direcției Anticorupție, care susține că liceul ar fi fost înființat în urma unui întrerg șir de acte de corupție.
Un act civilizat de nesupunere civică
Istoria conflictului începe în ianuarie 2014 când consiliul local a alocat circa 500 de mii de euro destinați reabilitării clădirii cu condiția ca aici să fie înființat un nou liceu romano-catolic. Inspectoratul județean a aprobat, mai apoi, în 2015 înființarea noii unități școlare. Au fost transferate niște clase de la Liceul Unirea. Noul liceu a fost inaugurat beneficiind de autorizația de funcționare emisă de Minister pentru Liceul Unirea.
Procurorii susțin însă că toate aceste acțiuni au fost însoțite de abuzuri și falsuri și de uzurparea funcției.
Au fost reținuți atunci, în noiembrie 2016, doi dintre protagoniști: inspectorul școlar Ștefan Someșan și Tamasi Zsolt Jozsef, directorul noului liceu, procurorii acuzându-l că ar fi obținut bani la care nu avea dreptul.
Protestul din fața prefecturii Mureș îi are ca principali susținători pe membrii Fundației Statusul romano-catolic, al cărei reprezentant este arhiepiscopul romano-catolic de Alba, Jakubinyi György.
Organizația romano-catolică a punctat când și când traseul labirintic al acestei anchete penale cu proteste, acuzând autoritățile că nu fac altceva prin desființarea liceului decât să îngrădească dreptul de educație în limba maghiară.
De partea cealaltă, Inspectoratul școlar susține că deși tribunalul a decis desființarea liceului, directorul a înscris peste o sută de copii în diferite stagii de învățământ, într-un act de nesupunere civică menit parcă să demonstreze inabilitatea statului român în relația cu minoritățile.
Inspectoratul se apără de aceste acuzații spunând că ar fi încercat să le găsească acestor copii alte școli însă conducerea Liceului maghiar Bolyai din localitate a refuzat să-i primească susținând că nu are condiții și că a depășit norma de elevi.
Elevii din liceul desființat ar trebui să se mulțumească, așadar, cu câteva școli românești unde nu există clase cu predare în limba maternă și nici un specific romano-catolic.
Istoria citită pe mai multe voci
Acest conflict seamănă foarte mult cu ostilitățile desfășurate în jurul secției maghiare de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Tensiunile au loc într-o perioadă în care coaliția guvernamentală pare decisă să joace cartea naționalistă acuzând băncile străine de dublă contabilitate, multinaționalele că se sustrag economiei naționale plasând banii în paradise fiscale și, în special, insinuând că maghiarii nu sunt niște parteneri loiali. Reproșurile venite dintr-o parte și din cealaltă alta par să se accentueze mai ales în contextul centenarului Unirii care este pentru români prilej de celebrare în vreme ce pentru maghiari, după cum ei înșiși spun, este un moment de comemorare.
„Nu avem ce să sărbătorim în 2018”, spunea Kelemen Hunor, președintele Uniunii maghiarilor, acum o lună când anunța lansarea proiectului O mie de ani în Transilvania, o sută în România, un proiect care își propune să prezinte contribuția maghiarilor la cultura și civilizația regională.
Este o inițiativă cu o tentă evident polemică, în răspăr cu inițiativele și discursurile prezidențiale și guvernamentale. „După 1918, susținea liderul maghiar, românii au încercat mereu să ne asimileze.” Ar fi făcut-o și după 1989, subversiv, prin manipulări și înscenări, ceea ce a făcut să se ajungă în situația de azi: ”(...) românilor este teamă că noi vrem să rupem Ardealul, iar maghiarii se tem că românii vor să ne ia identitatea etnică”.
Bulgări de zăpadă și avalanșe
Niciun incident nu este mai sugestiv ca acela petrecut acum câteva zile la Odorheiu Secuiesc unde o vânzătoare dintr-un magazin din Odorheiu Secuiesc ar fi refuzat să servească un client care-i vorbea în românește și nu în ungurește.
În istorie va rămâne ca Lupta româno-maghiară pentru mici pentru că vloggerul certăreț spune că a vrut să cumpere mici tocmai pentru a demonstra resentimentele antiromânești ale angajaților din magazinul cu pricina. Vânzătoarea i-ar fi respins banii și chiar l-ar fi insultat.
Odată declanșat, bulgărele de zăpadă a stârnit o avalanșă de proteste împotriva conlocuitorilor maghiari acuzați că subminează statul român care este, conform Constituției, național și unitar.
Mai mult, prefectura a cerut sancționarea vânzătoarei și diverse organizații mai mult sau mai puțin politice îi somează pe liderii UDMR să ia poziție.
Autoritatea pentru protecția consumatorului nu a așteptat să se facă vreo anchetă și a dat o amendă usturătoare complexului comercial pentru rele tratamente aplicate consumatorilor de mici.
Amendă care a rămas valabilă chiar dacă ulterior Consiliul pentru Combaterea Dicriminării a susținut că nu există nicio dovadă certă că s-ar fi făcut vreo discriminare.
Din înregistrările camerelor de securitate oferite de complexul comercial cu pricina rezultă că incidentul s-a petrecut înainte de începerea programului și că totul pare o înscenare a celui care a filmat incidentul și a mixat tendențios imaginile pentru a proba teza neloialității maghiarilor.
Chiar în ziua mitingului de protest împotriva desființării Liceului din Târgu Mureș, cu ocazia unui meci de baschet desfășurat în Sala polivalentă din Cluj, în cadrul campionatului Eurobasket, suporterii echipei românești au dat foc drapelului Ungariei sub privirile mai degrabă prietenoase și înțelegătoare ale jadarmilor care s-au mulțumit să-i legitimeze pe câțiva.
Fanii români au stat cu spatele la teren, în semn de dispreț, când s-a intonat imnul Ungariei, imitați mai apoi de unii susținători ai echipei adverse când s-a intonat imnul României.
Poliția nu a reacționat iar când a făcut-o, intevenția a fost mai degrabă simbolică. S-ar zice că starea conflictuală este considerată de organele de ordine tradițională și tratată ca atare, cu indiferența cu care e tratată anuala păruială dintre tinerii din Ruginoasa deși se lasă mereu cu capete sparte.
Diplomație încruntată
Închiderea Liceului romano-catolic din Târgu Mureș a stârnit un scandal diplomatic iar conflictul a trecut granițele.
Marius Gabriel Lazurcă, ambasadorul României la Budapesta, a fost chemat la ministerul ungar de externe ungar, care a protestat față de situația liceului.
Oficialii maghiari au susținut chiar, într-o conferință de presă de după întâlnirea cu ambasadorul, că desființarea liceului este „un atac împotriva Bisericii Catolice, a minorității maghiare, a copiilor și a familiilor, împotriva procesului de restituire în România".
Levente Magyar, secretarul de stat de la Budapesta care s-a întâlnit cu ambasadorul Lazurcă, spune că alternativa propusă de autoritățile române nu poate fi luată în calcul pentru că presupune transferarea elevilor la școli românești. Românii au promis că vor rezolva problema, însă nu au făcut decât să-i înșele pe părinți.
În semn de represalii, guvernul maghiar a anunțat că a decis să suspende sprijinul acordat României pentru aderarea la unele organizații internaționale, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
România rămâne în continuare un partener strategic, susțin oficialii maghiari, însă trebuie să se țină de cuvânt și să rezolve situația liceului.
