Subiectul participării la alegerile parlamentare din 28 septembrie a cetățenilor moldoveni din regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale ale R. Moldova nu pot organiza secții de votare, stârnește dispute în ultimele zile. Tradițional deja, pentru ei urmează să fie deschise secții de votare în localități subordonate Chișinăului, de pe malul drept. Doar că, de această dată, autoritățile electorale vor să reducă drastic numărul acestor secții. Comisia Electorală Centrală (CEC) încă nu a luat o decizie, dar intenția anunțată este să deschidă doar zece.
Cum a ajuns CEC la doar 10 secții necesare?
Despre o posibilă reducere a numărului secțiilor de vot pentru moldovenii de peste Nistru a anunțat luni la postul public de televiziune vicepreședintele CEC, Pavel Postica. El a menționat că noile calcule, bazate pe legislația electorală adoptată în 2022, prevăd că numărul secțiilor se stabilește conform mediei numărului de alegători, calculată în baza prezenței la vot la ultimele trei scrutine.
La alegerile prezidențiale din 2020, când Maia Sandu a obținut primul mandat, aproximativ 31.000 de alegători din stânga Nistrului au votat în cele 42 de secții deschise pentru ei. La alegerile parlamentare anticipate din 2021, numărul alegătorilor a scăzut la 28.000, în 41 de secții. Iar la prezidențialele din 2024, în turul doi, au votat 26.000 de cetățeni din regiune, în 30 de secții de votare. Media participării, în aceste trei scrutine, a fost de aproximativ 28.000 de votanți.
„Dacă o secție de votare se deschide pentru 3.000 de alegători, relativ formal, trebuie să deschidem 10 secții de votare”, a explicat Postica. Prevederea se conține într-un regulament adoptat de Comisia Electorală Centrală la finele lunii mai 2024.
Socialiștii lui Dodon au protestat la CEC
Intenția a fost criticată de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, formațiune care va participa la parlamentare pe lista comună a Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. În frunte cu liderul partidului, Igor Dodon, membri și simpatizanți ai socialiștilor au manifestat marți, 19 august, în fața CEC, cerând să fie deschise mai multe secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului.
Potrivit lor, prin reducerea la doar 10 a numărului acestor secții la scrutinul parlamentar din 28 septembrie „se încearcă obstrucționarea dreptului de vot” al celor peste 276 mii de alegători din regiunea transnistreană. Socialiștii au făcut o comparație cu Italia, unde se prevede deschiderea a 70 de secții pentru un număr de 250 mii de alegători.
Deputat PAS: „este esențial să fie un vot organic”
Partidul de guvernământ PAS nu a anunțat o poziție oficială a formațiunii la acest subiect. Într-o declarație pentru Europa Liberă, vicepreședintele PAS Radu Marian, care candidează pentru un nou mandat de deputat pe listele formațiunii, a spus doar că este „absolut esențial” ca votul moldovenilor de peste Nistru să fie unul „organic”, fără a fi influențat de transportarea organizată și corupția electorală.
Totodată, un alt parlamentar PAS, Oazu Nantoi, cunoscut drept expert în problema transnistreană, susține că participarea cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului la parlamentarele din toamnă este „discutabilă”, în situația în care regiunea nu se află sub controlul autorităților constituționale. El își argumentează poziția prin faptul că Rusia ar putea folosi cetățenii moldoveni cu drept de vot ca un „instrument antistatal” împotriva R. Moldova la parlamentarele din toamnă.
Alte critici
Pe de altă parte, fosta colegă a celor doi din rândurile PAS, deputata Olesea Stamate, care candidează independent la scrutinul din 28 septembrie, a criticat intenția CEC, despre care a spus că e similară cu tendințele fostelor guvernări de a reduce numărul secțiilor de votare în străinătate. Stamate a insistat că dreptul la vot „trebuie respectat pentru toți cetățenii R. Moldova”.
Critici au venit și din partea organizației Uniunea Juriștilor din Moldova, condusă de un fost consilier al ex-președintelui țării Igor Dodon și fost membru al CEC până în 2021, Maxim Lebedinschi. Într-un comunicat publicat pe rețele, Uniunea a spus că numărul secțiilor de vot nu trebuie stabilit doar în baza prezenței la vot, calificând intenția autorităților drept o „restrângere directă” a dreptului la vot pentru cei peste 270 de mii alegători din stânga Nistrului.
Tiraspolul cere 41 de secții de votare
Săptămâna trecută, autoritățile de la Tiraspol au lansat două „apeluri” adresate Chișinăului și organizațiilor europene și internaționale, din numele „sovietului suprem” și a „sovietelor locale”, cerând să fie deschise cel puțin 41 de secții de votare, așa cum s-a procedat la anticipatele din 2021, când au votat circa 28 de mii de alegători.
În declarații, autoritățile de facto din stânga Nistrului spun că intenția autorităților moldovene reprezintă o „tentativă de discriminare” a celor peste 276 de mii de cetățeni moldoveni cu drept de vot aflați în regiune. În susținerea solicitărilor, Tiraspolul invocă „numeroase apeluri din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale” din regiune, negând „o pretinsă prezență redusă la alegerile anterioare”.
Mai mult, autoritățile separatiste acuză Chișinăul că, la prezidențialele din 2024, participarea alegătorilor din Transnistria a fost limitată artificial: au fost blocate drumuri și poduri și au fost închise secții de votare în urma unor apeluri anonime.
Numărul secțiilor de votare în stânga Nistrului ar trebui să fie decis, potrivit calendarului aprobat de CEC, până săptămâna viitoare, pe 24 august.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
