Într-un comentariu pentru „Gazeta de Chișinău”, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, constată că hotărârea Consiliului Suprem de Securitate (CSS) cu privire la instituirea stării de urgență pentru două săptămâni nu obligă, din punct de vedere juridic, Guvernul să o aplice, însă ar trebui să-l determine să reacționeze, într-un fel sau altul. „Din momentul în care Guvernul, interimar chiar, vine cu o solicitare adresată Parlamentului să introducă măsuri mai rigide de combatere a pandemiei – anume starea de urgență pentru două săptămâni –, acest document dacă intră în Parlament, Legislativul își asumă responsabilitatea dacă nu ia notă”, accentuează președintele CRJM.
Radio Chișinău scrie că experții au păreri împărțite despre cine ar trebui să propună instituirea stării de urgență în legătură cu situația pandemică și cine ar trebui să guverneze țara în această perioadă, după ce Președinția i-a recomandat Guvernului să elaboreze lista restricțiilor care trebuie impuse și să solicite Parlamentului adoptarea acestora. Ministrul în demisie al Justiției, Fadei Nagacevschi susține însă că Guvernul în demisie nu mai are legitimitate politică pentru a se adresa Parlamentului cu asemenea demersuri. Pe de altă parte, fostul judecător la Curtea Constituțională, Nicolae Osmochescu, este de părere că având în vedere situația creată, Guvernul, chiar dacă este în demisie, poate propune Parlamentului instituirea stării de urgență.
„Ziarul Național” scrie că Uniunea Europeană a devenit cea mai importantă piața pe care sunt vândute produsele moldovenești, situație diferită până în anul 2014, când Federația Rusă a impus embargo la fructele și legumele moldovene. Pe parcursul anului trecut, bunăoară, exporturile pe piața UE au ocupat 66,7 % din totalul produselor originare din R. Moldova vândute peste hotare. Astfel, fiecare doi euro din trei câștigați de către companiile din R. Moldova provin din UE. De asemenea, exporturile agricole către Uniunea Europeană au crescut în ultimii ani cu 44 %, iar cele industriale – cu 11%.
Publicația RISE Project scrie că omul de afaceri Iurie Luncașu, găsit împușcat în 2019, apropiat al fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, pentru o lungă perioadă de timp a finanțat o rețea de cocaină din Columbia. Drogurile erau expediate prin porturile din Odessa, Constanța și Giurgiulești, iar cocaina era „deghizată” în fructe exotice și expediată în țări din Uniunea Europeană sau Rusia, se arată în ancheta RISE Project. Potrivit jurnaliștilor, operațiunea mamut inițiată de Drug
Enforcement Administration - DEA, care a implicat serviciul de securitate ucrainean (SBU), Europol, polițiile română, bulgară și germană -, a falimentat, pur și simplu, în fața unui stat capturat chiar de rețeaua urmărită. Le-a scăpat totuși ceva. Reporterii RISE din București și Chișinău au obținut o parte din documentele operative și refac tabloul transfrontalier al rețelei.
Istoricul Marius Diaconescu, într-un comentariu pentru „Adevărul”, îi adresează un îndemn liderului AUR, că „Unirea Basarabiei nu se face cu scandal în vama Leușeni”. Deşi ştie că are interdicţie în R. Moldova până în 2023, vrea să forţeze declanşarea unui scandal mediatic. Este deputat în Parlamentul României de aproape 3 luni, dar nu a luat niciodată cuvântul şi nu a avut nicio iniţiativă referitoare la R. Moldova. De ce face acest scandal la graniţă? Istoricul Marius Diaconescu amintește că poziţia de parlamentar îi dă dreptul la interpelarea membrilor guvernului şi la iniţiativă legislativă. Deci are la dispoziţie instrumente legale pentru a acţiona în favoarea Republicii Moldova în Parlamentul României.
Jurnaliștii de la Moldova.org dedică un amplu articol mersului vaccinării în țara vecină, Ucraina, care a fost prinsă de geopolitica distribuției vaccinurilor între Rusia și Occident. Acum, când deține destule doze, Ucraina se confruntă cu o nouă provocare: găsirea unui număr suficient de oameni care sunt dispuși să fie vaccinați. Țara este atât de afectată de dezinformare cu privire la Covid-19, încât ezitarea vaccinului în Ucraina este printre cele mai pronunțate din Europa, chiar și în rândul medicilor și asistenților medicali. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și UNICEF au publicat un studiu în care se spune că Ucraina suferea de o „infodemie”, cu rețelele sociale „inundate de povești false” despre boală și vaccinare.
