Un podcast cu medicul obstetrician-ginecolog Vadim Scarlat a stârnit un val de indignare pe rețelele de socializare. Doctorul s-a arătat împotriva participării soțului la nașterea copilului, spunând că femeia trebuie să rămână „o enigmă” pentru bărbat.
„El [soțul] trebuie să vadă ceea ce este frumos. Femeia a născut, și-a revenit, s-a sculat, s-a dus la duș, s-a adus în ordine, s-a îmbrăcat, și-a făcut machiajul, coafura, una alta și a venit să întâmpine soțul. În salon, după naștere, cum trebuie. Dar nu extenuată, coafura parcă ar fi pus două degete în priză, murdară de sânge, mase fecale și... Aceasta nu este normal”, a declarat Scarlat în podcast.
Mai multe femei s-au simțit jignite de această declarație, care prezintă femeia drept „o păpușă”, și au împărtășit propriile experiențe din maternitate.
Medicul a mai spus că legislația nu precizează că soțul ar trebui să asiste la naștere. „În alte țări, acesta trebuie să semneze foarte multe acte și nu are voie nici să filmeze, nici să înregistreze audio”, susține Scarlat.
Ce face o persoană de suport
Europa Liberă a răsfoit protocoalele de îngrijire și tratament în obstetrică și neonatologie, destinate medicilor obstetricieni, neonatologi și medicilor de familie. Un supliment la Ghidul Național de Perinatologie menționează cât de important este ca o femeie să aibă suport psiho-emoțional în timpul travaliului și după naștere. Printre avantajele enumerate sunt:
- Se ameliorează forțele de contracție uterine;
- Se diminuează durerea și disconfortul în naștere;
- Se reduce frecvența utilizării medicamentelor în timpul travaliului;
- Inspiră încredere într-un final favorabil;
- Scade numărul de nou-născuţi cu scor Apgar jos.
Potrivit ghidului, partenerii principali pentru o femeie în timpul nașterii sunt: personalul medical (moașa, asistenta medicală, medicii obstetricieni și neonatologi) și persoana de susținere.
„Adesea gravida preferă să fie susținută de către soț, cu toate că mama, sora prietena sau orice altă persoană pot îndeplini de minune acest rol”, se spune document.
Totodată, persoana de suport trebuie să fie instruită înaintea nașterii, „să-i amelioreze dispoziția mamei și să-și asume funcția de coordonator între personalul medical, parturientă și membrii familiei”.
În timpul travaliului, persoana de suport trebuie să susțină emoțional femeia care naște, s-o ajute să-și petreacă timpul și să se simtă comod, s-o laude și s-o încurajeze, să fixeze timpul, durata și frecvența contracțiilor, s-o ajute să respire rar.
Te-ar putea interesa și: Mortalitatea maternă a crescut de trei ori. Ministra Sănătății dă vina pe spitalele raionale
„Persoana de suport va păstra simțul umorului și va ajuta ca femeia să păstreze acest sentiment. În acest caz, timpul va trece mai repede. În prima perioadă de naștere se poate glumi mai ușor decât ulterior, când contracțiile vor deveni mai puternice. Se poate de a preocupa cu ceva parturienta, pentru a o sustrage de la naștere, de exemplu, această persoană ar putea citi cu voce tare”, recomandă ghidul.
Poate înregistra primul strigăt al copilului
În timpul nașterii, persoana de suport poate ajuta femeia să se odihnească între contracții: „Aceasta este posibil prin cuvinte plăcute, prin aplicarea unui șervet rece pe frunte, gât și umeri. În timpul scremetelor, susține femeia de spate, o ține de mână, șterge fruntea”.
Ghidul spune că prezența persoanei de suport în această perioadă este foarte importantă: „Cuvintele «Te iubesc» rostite de către soț pot fi cele mai importante pentru soție. Dacă soțului i se propune să ia copilul după secționarea cordonului sau peste câtva timp după naștere, să nu se împotrivească sau să facă panică”.
După naștere, soțul sau persoana de suport poate ține copilul în brațe și poate înregistra primul strigăt al copilului, dacă are tehnica necesară.
Într-o postare pe Facebook, psihologul Sergiu Toma amintește studiile din domeniul psihologiei familiei care susțin participarea activă a tatălui în momentul nașterii.
Astfel, un studiu realizat de Ronald Rohner și colaboratorii săi în 2005 a arătat că bărbații care au fost prezenți în momentul nașterii sunt mai predispuși să fie implicați în viața familială pe termen lung.
Studiile lui Kyle Pruett din 2000 au demonstrat că interacțiunea timpurie dintre tată și copil are un impact pozitiv asupra dezvoltării emoționale și sociale a copilului.
Un alt studiu, din 2006, arată că prezența tatălui la naștere oferă un sprijin vital mamei într-un moment extrem de stresant și solicitant.
De asemenea, conform cercetărilor lui Richard J. Petts din 2007, implicarea tatălui la naștere poate deschide calea pentru o distribuție echitabilă a responsabilităților în familie, inclusiv îngrijirea copilului.
