În Republica Moldova îşi începe misiunea în aceste zile succesorul lui Pirkka Tapiola la funcţia de ambasador UE, slovacul Peter Michalko. Succesiunea de mandat este urmărită cu mare atenţie, dat fiind faptul că vine tocmai în momentul în care relaţia Chişinăului cu UE a ajuns într-un punct critic după adoptarea reformei electorale, criticate aspru la Bruxelles, şi ţinând cont de faptul că emisarul UE va avea de gestionat de la bun început o chestiune extrem de dificilă, cea a asistenţei financiare europene pusă sub un serios semn de întrebare. Cum poate impulsiona relaţia moldo-comunitară această numire?
Peter Michalko a lucrat anterior în Republica Moldova. A fost consilierul politic al lui Kalman Mizsei care a fost Reprezentant Special al UE în Moldova în perioada 2007-2011. Diplomatul slovac se afla la Chişinău inclusiv în timpul tulburărilor din aprilie 2009.
În calitate de ambasador slovac în Grecia, Michalko a vizitat în repetate rânduri Moldova în componenţa unor delegaţii slovace. A fost frecvent în regiunea transnistreană, a vorbit nu o dată în presa locală despre integrarea europeană a Moldovei. Peter Michalko cunoaşte rusa și româna. El este familiarizat cu situaţia şi politicienii moldoveni, căci a activat şi în cadrul Misiunii EUBAM.
Unii observatori politici consideră că înlocuirea nordicului Tapiola cu un funcţionar diplomatic dintr-o ţară ex-socialistă ar însemna o lipsă de interes tot mai accentuată din partea UE în raport cu Republica Moldova. Nu însă şi Corneliu Ciurea care, dimpotrivă, vede doar semne bune în această alegere:
„Realităţile din Republica Moldova trebuie să fie abordate de diplomaţi care cunosc destul de bine specificul situaţiei din regiune şi ceea ce înseamnă să interacţionezi cu Rusia. Trebuie să admitem că diplomaţii din statele consacrate ale Europei de Vest nu întotdeauna ştiu să facă acest lucru. Poate mult mai flexibili şi îndemânatici în acest sens sunt cei din Europa de Est. Este un candidat foarte bun pentru resetarea relaţiei UE-RM: cunoaşte bine ţara, are o atitudine binevoitoare, cunoaşte limba, comunică cu mulţi politicieni locali. O resetare în vederea unei tratări mai binevoitoare a RM, care implică bineînţeles o trimitere de fonduri suplimentare.”
De la punerea, în iulie, de către UE a acordării ajutoarelor de 100 de milioane de euro pentru Moldova în legătură cu implementarea controversatului sistem electoral mixt, UE sugerând că acestea ar putea fi suspendate în caz că ţara încalcă democraţia, un ministru din guvernul Filip a afirmat recent că autoritățile de la Chișinău poartă discuții la nivel tehnic cu Bruxellesul pentru a primi până la sfârșitul anului o primă tranşă de 30 de milioane de euro. De cealaltă parte, observatorii pun la îndoială această probabilitate, spunând că mai degrabă negocierile tehnice vor duce la semnarea unui nou Acord privind acordarea asistenţei, ceea ce nu va însemna automat că UE va livra banii.
Fostul emisar european, Pirkka Tapiola, şi-a încheiat mandatul înainte ca să existe vreo certitudine despre cum va arăta evaluarea Comisiei Europene şi a Serviciului extern privind mecanismul de instituţii democratice în Republica Moldova, evaluare de care va depinde alocarea sau nu a banilor.
