Asistența de 1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova a fost susținută, pe 11 martie, de o majoritate largă de europarlamentari: 499 din 660 prezenți, adică 76%. Alți 117 au votat împotrivă, iar 59 s-au abținut.
Vorbind jurnaliștilor după vot, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, negociatorul-șef privind asistența acordată Chișinăului, a spus că votul „pentru” a transmis „un semnal puternic”.
„Toate forțele pro-europene au fost unite și au votat pentru, prietenii lui Putin au votat împotrivă. Ei sunt izolați, sunt o minoritate și nu ne pot împiedica sa ajutăm țările vecine și cele candidate la aderare”, a spus Mureșan.
| Le Pen, Salvini... și-un român - din greșeală
De fapt, împotriva asistenței pentru Moldova au votat practic toți deputații din grupul Patrioții pentru Europa, a treia forță ca mărime din Parlamentul European, care reunește mai multe formațiuni de extremă-dreaptă.
Din el fac parte inclusiv Partidul Adunarea Națională din Franța și Partidul Lega din Italia, care au susținut la alegerile din țările lor candidați catalogați ca pro-ruși, precum Marine Le Pen și, respectiv, Matteo Salvini. În același grup este și Partidul Fidesz, aflat la guvernare în Ungaria sub tutela premierului eurosceptic Viktor Orban. Dar potrivit rezultatelor votului de la marți, ungurii s-au abținut mai degrabă de la vot, spre deosebire de colegii lor de extremă-dreapta din țări ca Franța, Italia, Germania sau Olanda, care au votat împotrivă.
Ungaria spune mereu că este împotriva primirii Ucrainei în UE, dar cu R. Moldova nu are o problemă.
Împotrivă au votat și europarlamentari din grupul Europa Națiunilor Suverane, din care face parte Alternativa pentru Germania (AfD) din Germania, alături de deputați „independenți”, care în general au tot vederi extremiste și pro-ruse.
Luis-Vicențiu Lazarus a părut să fie singurul europarlamentar român care a votat împotriva asistenței pentru R. Moldova. El face parte din partidul SOS al controversatei politiciene Diana Șoșoacă și este susținător al lui Călin Georgescu, fost candidat pro-rus la președinția României.
Într-un răspuns oferit Europei Libere la o zi după vot, Lazarus a spus însă că ar fi votat „Nu” din greșeală. „Nu înțeleg cum s-a întâmplat așa ceva! Am vorbit și am solicitat schimbarea (opțiunii) în regim de urgență!”, a spus europarlamentarul.
| Bani aruncați pe fereastră?
Cele două grupări de extremă-dreapta care au votat practic în bloc împotriva celor două miliarde pentru Moldova și-au explicat pozițiile la dezbaterea din ajunul votului, luni.
Julien Sanchez (Patrioți pentru Europa, Franța) a spus în fața unui săli cam goale, în acel moment: „Suntem împotriva acestui ajutor și ne opunem ca R. Moldova să devină membră a UE, la fel și statele din Balcani și Ucraina, pentru că acestea nu pot deveni contribuabili (la bugetul UE), ele doar vor adânci catastrofa din UE”. Potrivit lui, „situația financiară din UE este îngrijorătoare”.
„Cred ca e timpul ca cetățenii UE să spună NU la ideile fantasmagorice de la Bruxelles, pentru că aceasta este o sumă mult prea mare”, a mai spus Sanchez.
La rândul lui, europarlamentarul german Alexander Sell (AfD, Germania) a numit planul de creștere economică a R. Moldova „o risipă”, care ar fi în dezinteresul plătitorilor de taxe europeni.
El a spus că grupul lui, Europa Națiunilor Suverane, votează împotriva asistenței pentru că R. Moldova este o țară coruptă, iar cele 1,9 miliarde vor ajunge „în buzunarele unor oligarhi”.
La rândul lui, europarlamentarul german Alexander Sell (AfD, Germania) a numit planul de creștere economică a R. Moldova „o risipă”, care ar fi în dezinteresul plătitorilor de taxe europeni.
El a spus că grupul lui, Europa Națiunilor Suverane, votează împotriva asistenței pentru că R. Moldova este o țară coruptă, iar cele 1,9 miliarde vor ajunge „în buzunarele unor oligarhi”.
| Blaha este împotrivă
A votat împotriva și Ľuboš Blaha, prietenul slovac al fostului președinte pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon. Blaha este unul dintre cei mai vocali aliați ai premierului pro-rus de la Bratislava, Robert Fico.
Vara trecută, Blaha și-a arătat admirația deschisă pentru liderul socialist Igor Dodon, când s-au întâlnit la Bratislava la o așa-numită „conferință de pace” organizată de și pentru aliații Rusiei în Uniunea Europeană și estul Europei.
Pe marginea întâlnirii de la Bratislava, Blaha, care pe atunci era vicepreședintele Parlamentului slovac, a arătat multă simpatie pentru Dodon, notând pe rețele că moldoveanul este supus represiunii în țara sa datorită faptului că dorește, ca și el, „pace în Ucraina”.
- Citește și: FSB-iști pensionați, în spatele conferinței „de pace” de la Bratislava, la care a fost și Igor Dodon
Recent, chiar înainte de a vota împotriva ajutorului pentru R. Moldova, Blaha a vizitat Moscova, unde s-a întâlnit cu șeful serviciilor secrete ruse, Serghei Narîșkin, căruia i-a spus că vrea relații bune cu Rusia, iar Ucraina și Occidentul sunt vinovate pentru invazia lui Putin în Ucraina, din februarie 2022.
Printre europarlamentarii care au votat împotrivă s-a numărat ca un fel de excepție de stânga care confirmă regula de dreapta o fostă comunistă cehă, Kateřina Konečná. Ea a înființat mai nou o mișcare cu numele „Stačilo!” („Ajunge!”).
| Banii sunt deja pe drum
Indiferent de votul „prietenilor lui Putin”, cum i-a numit Siegfried Mureșan, asistența pentru R. Moldova a trecut cu succes de ultima etapă birocratică, adică votul în Parlamentul European. Anunțul acordării ajutorului a fost făcut la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la o conferință comună cu Maia Sandu, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului despre aderare la UE din octombrie 2024.
Atunci, Ursula von der Leyen a spus că cele 1,9 miliarde de euro vor fi investite în decurs de trei ani, iar impactul va însemna „dublarea economiei Moldovei în următorii zece ani”.
Siegfried Mureșan, dar și alți oficiali europeni printre care președintele Consiliului European, Antonio Costa, s-au arătat convinși că primele 300 de milioane din ajutor vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie.
Dar restul banilor vor ajunge la Chișinău abia după ce autoritățile moldovene vor prezenta Comisiei Europene planul concret privind cum vor cheltui banii pentru creșterea economică a țării.
- Te-ar putea interesa și: UE majorează cu 100 de milioane de euro asistența pentru R. Moldova
În prezent, se știe că planul va conține sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului sau poduri peste Prut, și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea unor linii electrice. De altfel, premierul Dorin Recean a subliniat, pe 11 martie, că banii europeni vor fi investiți în „proiecte mari, cu beneficii importante”, precum 3.000 km de drumuri reparate, 35 de școli-model, dar și platforme industriale.
Cea mai mare forță politică de opoziție din R. Moldova, Partidul Socialiștilor, a avertizat însă că actuala guvernare nu va putea gestiona ajutorul și că acesta va îndatora țara prea mult. „În loc să ofere oportunități autentice pentru dezvoltare, actuala guvernare acceptă condiții care vor împovăra generațiile viitoare cu datorii uriașe”, au avertizat socialiștii.
Membrii Parlamentului European au stabilit și un cadru de supraveghere consolidat, care va stabili un dialog între Parlament și Comisia Europeană pentru a revizui periodic progresul implementării mecanismului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
