Liderii NATO se reunesc la Haga pe 24–25 iunie, având o întrebare esențială pe agendă: Pot ajunge la un acord privind o nouă țintă ambițioasă de cheltuieli de apărare – 5% din PIB?
Totuși, atenția va fi concentrată asupra președintelui american Donald Trump. Asta dacă se va prezenta.
Speculațiile sunt tot mai numeroase că ar putea sări peste summit cu totul, deși majoritatea oficialilor NATO cu care a vorbit Europa Liberă cred că va participa.
Summitul a fost, în esență, gândit pentru a-l mulțumi pe liderul american și pentru a evita orice semn de dezacord în cadrul alianței.
Persistă temerile legate de o posibilă repetare a celebrului summit NATO din 2018, desfășurat la Bruxelles, când Trump – aflat atunci la primul mandat – a amenințat că va retrage Statele Unite din alianță dacă țările europene și Canada nu-și vor spori semnificativ cheltuielile militare.
De atunci, majoritatea aliaților au mărit bugetele de apărare, iar acum mulți au atins deja ținta de 2% din PIB, stabilită la summitul din Țara Galilor în 2014 – motivați de presiunile americane și de războiul din Ucraina.
Ceea ce trebuia să fie o întâlnire de trei zile în Țările de Jos s-a redus acum la o cină oficială, alături de soți/soții, găzduită de regele Olandei în unul dintre palatele regale ale orașului, pe 24 iunie, urmată de o singură sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic (NAC) a doua zi – o întâlnire care nici măcar nu este așteptată să dureze mai mult de trei ore.
Și asta e tot.
În cadrul acestei sesiuni NAC, liderii vor adopta așa-numita Declarație de la Haga. Documentul nu este finalizat încă, dar variantele preliminare obținute de Europa Liberă sugerează că va fi unul foarte scurt.
Dacă în trecut textele summiturilor se întindeau pe mai multe pagini, acoperind numeroase domenii de politică, acesta ar putea avea doar cinci paragrafe. Anul trecut, declarația finală a avut 38 de paragrafe, plus o anexă de șase puncte cu măsuri de sprijin pentru securitatea Ucrainei.
Subiectul principal este ținta de 5% pentru cheltuieli de apărare și termenul-limită pentru atingerea acesteia.
Spania se opune țintei de 5%
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a trimis deja o scrisoare secretarului general al NATO, Mark Rutte, înaintea întâlnirii, în care spune că această țintă este nerealistă și solicită o excepție pentru Madrid.
Chiar înainte de summit, Rutte i-a oferit Spaniei o oarecare flexibilitate în atingerea acestei ținte.
Ținta de 5% propusă de Rutte include:
3,5% pentru cheltuieli „dure” în domeniul militar – cum ar fi rachete, elicoptere și avioane de luptă.
1,5% pentru „reziliență” – un termen intenționat vag pentru majoritatea statelor membre, deoarece poate include aproape orice tip de cheltuială.
Totuși, cel mai probabil, majoritatea statelor vor investi această parte în infrastructură, pentru a îmbunătăți mobilitatea militară.
E posibil ca în această categorie să fie incluse și contribuțiile către Ucraina, având în vedere că versiunea preliminară a documentului precizează că „aliații își reafirmă angajamentul de a sprijini Ucraina și, în acest scop, vor include contribuțiile directe către apărarea Ucrainei și industria sa de apărare în calculul cheltuielilor de apărare.”
Neînțelegeri persistente privind termenul-limită pentru atingerea țintei de 5%
Pe lângă discuțiile privind nivelul cheltuielilor, persistă și divergențe în ceea ce privește termenul până la care ar trebui atins pragul de 5% din PIB.
Cu excepția Statelor Unite, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei, puține țări susțin ca termenul să fie anul 2032, întrucât consideră că este imposibil de realizat în acest interval.
Se pare acum că ținta va fi 2035, în schimb. Oricum ar fi, declarația va include o referință la o reevaluare a țintei în anul 2029.
Oficialii NATO au remarcat, fără îndoială, că această dată vine la un an după alegerile prezidențiale din SUA, deși s-au grăbit să sublinieze că este pur și simplu jumătatea perioadei dintre momentul actual și anul 2032.
Spre ușurarea aliaților europeni, clauza de apărare colectivă a NATO – Articolul 5 – este menționată în proiectul de declarație, în contextul temerilor persistente că Washingtonul nu ar fi pe deplin angajat să sară în apărarea celorlalți 31 de aliați în caz de atac.
De asemenea, Rusia este menționată în text ca o „amenințare” la adresa securității euro-atlantice.
Documentul va face și referire la cooperarea industrială transatlantică, un gest către Washington, interesat ca și companiile americane să beneficieze de creșterea bugetelor europene de apărare.
Totodată, este dezvăluit faptul că summitul de anul viitor va avea loc în Turcia, urmat de o reuniune în Albania.
Turcia a încercat de mult timp să găzduiască un summit NATO, dar mai mulți membri ai alianței au fost reticenți din cauza reprimării continue a opoziției din Turcia. Acum, odată cu creșterea influenței geopolitice a Ankarei – de la Orientul Mijlociu până în Ucraina – această ambiție se va concretiza, în 2026.
Calitatea de membru al Ucrainei?
O altă incertitudine majoră este cât de vizibilă va fi Ucraina în cadrul acestui summit. Aspirațiile Kievului de aderare la NATO au fost în centrul atenției la summitul de la Vilnius în 2023 și din nou la Washington un an mai târziu, dar interesul s-a diminuat de când Trump a respins public șansele Ucrainei de a adera.
În versiunile preliminare ale textului declarației de la Haga nu este menționată deloc posibilitatea aderării Ucrainei.
Unii diplomați NATO, vorbind sub protecția anonimatului, au declarat pentru Europa Liberă că absența totală a unei referințe e mai bună decât o formulare diluată, cum au fost cele din declarațiile de la Vilnius și Washington, care măcar promiteau o aderare viitoare.
Cum nu este prevăzută o reuniune oficială a Consiliului NATO-Ucraina (NUC) la nivel de lideri în cadrul summitului, miniștrii de externe NATO vor participa în schimb la o cină informală NUC pe 24 iunie, alături de omologul lor ucrainean, Andrii Sibiha.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat la Haga, iar organizatorii speră că va participa la cina oficială cu liderii, un eveniment la care vor fi prezenți și partenerii NATO din Indo-Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud.
Zelenski ar putea participa și la câteva evenimente secundare ale summitului, cum ar fi forumurile dedicate industriei de apărare din cadrul NATO.
De asemenea, este posibil să aibă loc un „mini-summit” pe tema Ucrainei, cu Mark Rutte și alți lideri europeni, după încheierea reuniunii oficiale a NATO.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
