Diana, o femeie de 30 de ani din Chișinău, spune că apelează la ChatGPT atunci când are anumite întrebări legate de sănătate. „De obicei, fac poze la analizele mele și îl întreb dacă totul este ok sau îi spun ce simptome am și el, singur, îmi sugerează la ce specialist să merg”, povestește tânăra.
Precizează însă că oricum ajunge la medic, chiar dacă vorbește cu ChatGPT, deoarece, este convinsă Diana, „interacțiunea față în față cu un specialist nu poate fi înlocuită de inteligența artificială”.
„Fiecare caz este individual, iar ChatGPT nu poate să simtă ce trăiri ai tu în acest moment. El este un algoritm tipizat și nu va înlocui o interacțiune umană”, susține femeia.
Lidia Sanduleac, medic psihiatru de specialitate, spune că nu utilizează în practica sa inteligența artificială și că, din observațiile ei, nici alți colegi nu prea folosesc acest instrument, dar recunoaște că unii pacienți apelează la ChatGPT în calitate de „psihoterapeut artificial”. E cu plusuri și minusuri, avertizează psihiatra: pe unii îi pot ajuta sfaturile IA, dar pentru alții pot fi periculoase.
„Factorul uman și empatia pe care o oferă un psihoterapeut pot să ajute pacientul mult mai mult decât un chatbot al IA (sau robot de chat, un program ce simulează conversația cu oamenii – n.r.). Asta nu înseamnă că nu putem recurge la astfel de instrumente”, spune Lidia Sanduleac.
Întrucât prevalența și incidența tulburărilor de sănătate mintală sunt în creștere, iar specialiștii în sănătate mintală sunt puțini, utilizarea chatboturilor ca suport psiho-emoțional ar fi binevenită, dar acești „asistenți” virtuali ar trebui să fie antrenați de specialiști din domeniu, este de părere medicul.
„Unele chatboturi sunt scoase pe piață, însă nu sunt antrenate de specialiști. Pentru a pune la dispoziție un instrument de inteligență artificială, trebuie să-i oferim foarte și foarte multă informație: date, istorii medicale, studii etc., ca ulterior acest chatbot să răspundă nevoilor pacienților”, adaugă specialista.
Lidia spune că, dacă ar avea posibilitatea, ar folosi în practica sa aceste chatboturi, întrucât, ca specialist în sănătatea mintală este copleșită de mesajele primite de la pacienți, la care, din lipsă de timp, nu reușește să răspundă.
Diagnostic pus de IA
Tânăra a fost de curând la un congres internațional în psihiatrie, unde a învățat cum ar putea utiliza inteligența artificială în psihiatrie.
„Poate fi folosit pentru sarcinile administrative. Astfel ca toate notițele clinice, culegerea de anamneză, interviurile, toate detaliile pe care le comunică pacientul în timpul interviului clinic să fie preluate și interpretate de către un roboțel IA”, spune Lidia.
În opinia ei, IA poate oferi date și despre predispoziția unui pacient de a dezvolta o tulburare de sănătate mintală sau poate fi folosit la stabilirea unui diagnostic.
Specialista spune că, în prezent, în R. Moldova se efectuează diverse studii și se editează monografii despre tot ce înseamnă telemedicină și inteligență artificială, însă, pentru ca aceste instrumente să fie utilizate în practica medicală, este necesar să fie incluse în protocoalele clinice naționale ca metode validate și aprobate de către autoritățile din sănătate.
„În practica internațională ele sunt validate și aprobate. De exemplu, în Danemarca se utilizează un instrument de inteligență artificială pentru diagnosticare și predicția riscului sau pentru monitorizare”, menționează psihiatra.
Oxana Turcu este pediatru la un spital privat din Chișinău. Spune că sistemul medical din R. Moldova încă nu este pregătit să utilizeze IA în activitate.
„În medicină ChatGPT nu funcționează, poate că în alte sisteme. Este un pas mare, dar noi nu suntem pregătiți pentru asta. La această etapă, cu educația medicală pe care o are populația, cu numărul de medici pe care îi avem, cred că nu suntem pregătiți”, a declarat pediatra pentru Europa Liberă.
Medicul spune că a încercat o dată să utilizeze ChatGPT în activitatea sa profesională și s-a dezamăgit, dar recunoaște că mămicile vin la ea cu diagnosticul pus de ChatGPT.
Medic de la sat: fără IA deocamdată
Elena Cebanu este de șapte ani medic de familie în satul Javgur din raionul Cimișlia. Spune că nu este mare utilizatoare de ChatGPT și nici pacienții ei nu apelează la acest instrument.
„Sunt medic în sectorul rural și contingentul de pacienți este în vârstă, ei nu utilizează nici măcar internetul”, explică Elena Cebanu.
Inteligența artificială are viitor în R. Moldova
Doctorul Marcel Abraș spune că Institutul de Cardiologie, unde își desfășoară activitatea, este implicat, alături de alte 18 instituții medicale din 13 țări din Europa, în proiectul Horizont Europa, care își propune să dezvolte un modul de inteligență artificială în cardiologia intervenționistă.
„Ne propunem să elaborăm un modul de IA de analiză a leziunilor pe arterele coronare, inclusiv, de predicție a morții cardiace subite”, a precizat cardiologul pentru Europa Liberă.
Totodată, vara trecută, peste 200 de medici rezidenți și studenți-doctoranzi din domeniul cardiologiei intervenționale, urologie și sănătate mintală au fost instruiți cum să utilizeze inteligența artificială și telemedicina în domeniile lor de activitate, dar și cum să pornească afaceri în domeniul sănătății digitale.
Tot în acest an, autoritățile din Sănătate au aprobat programul național pentru digitalizare și inovare în sănătate pentru anii 2025‑2030, care include printre obiective „instrumente de analiză asistate de IA pentru planificare şi decizie în domeniul sănătății”.
Diagnostic cu IA, promis în campania electorală
Pe lângă creșteri salariale, reforme și modernizarea spitalelor, unii candidați, ajunși, între timp, deputați, au promis în campania electorală pentru parlamentare să dezvolte telemedicina și să facă posibilă diagnosticarea rapidă a pacienților cu ajutorul inteligenței artificiale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
