Linkuri accesibilitate

Cei mai mulți se nasc la sat și aproape fiecare al treilea trăiește în sărăcie. Situația copiilor din R. Moldova


În prezent, în Republica Moldova sunt 508,7 mii de copii cu vârsta de până la 17 ani, cu 23 de mii mai puțini decât în 2023.
În prezent, în Republica Moldova sunt 508,7 mii de copii cu vârsta de până la 17 ani, cu 23 de mii mai puțini decât în 2023.

În R. Moldova sunt peste jumătate de milion de copii cu vârsta până la 17 ani, ceea ce reprezintă 21% din populație, arată datele Biroului Național de Statistică din 1 ianuarie 2024.

Aceleași date arată că în R. Moldova se nasc tot mai puțini copii. Anul trecut natalitatea a scăzut cu 11% față de 2022. Din cei 24.000 de copii născuți în 2023, circa 60% sunt din zona rurală, iar aproape 10.000 s-au născut în localitățile urbane.

Femeile de la sat nasc mai devreme

În 2023, vârsta medie a mamei la prima naștere a constituit 25,3 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 23,9 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 27,3 ani.

Analiza BNS mai arată că în orașe sunt mai puține familii cu patru și mai mulți copii. Majoritatea familiilor numeroase sunt în mediul rural.

Natalitatea extraconjugală, în anul 2023, a constituit 18,4%, adică aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 21,4% din copiii născuți vii comparativ cu 14,1% în mediul urban.

Bolile copiilor în primul an de viață

Anul trecut, circa 7.400 de copii s-au născut bolnavi ori s-au îmbolnăvit în primele șapte zile de viață, ceea ce a reprezentat 30,2% din numărul total al copiilor născuți vii.

Afecțiunile din perioada perinatală (cuprinsă între a 28-a săptămână de sarcină și primele șapte zile de la nașterea copilului) sunt în topul cauzelor morbidității nou-născuților. Este vorba de tulburările legate de greutatea insuficientă la naștere, infecții specifice perioadei perinatale, suferința respiratorie a nou-născutului, boala hemolitică, condiționată de izoimunizare și pneumopatia congenitală.

În primul an de viață, copiii suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, anemie și boli infecțioase și parazitare. Copiii până la 17 ani suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, boli infecțioase și diverse leziuni traumatice.

Beneficiarii de indemnizații pentru copii, în creștere

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024, în R. Moldova erau 31.300 de beneficiari de indemnizație unică la nașterea copilului, inclusiv 16.900 persoane asigurate și 14.500 persoane neasigurate. Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 10.932 lei.

Indemnizație pentru creșterea copilului au primit 102.300 beneficiari (cu 20,3% mai mult față de 1 ianuarie 2020), inclusiv 38.900 persoane asigurate și 63.400 persoane neasigurate. Această indemnizație a fost oferită pentru 105.300 copii.

Indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului acoperă minimul de existență în cazul persoanelor asigurate, dar nu și în cazul persoanelor neasigurate. Potrivit BNS, valoarea minimului de existență, în anul 2023, a constituit – 2.822 lei, 1.110 lei – pentru copiii de până la 1 an, 2.403 lei –pentru copii în vârstă de 1-6 ani și 3.165 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani.

Practic fiecare al treilea copil trăiește în sărăcie absolută

Potrivit Biroului Național de Statistică, gradul de sărăcie absolută în rândul copiilor, în anul 2023, a fost în creștere față de 2022, cu 1,8%, ajungând la 30,2 la sută.

Aproximativ jumătate din copiii de la sate, adică 44,6 de procente, trăiesc în sărăcie absolută. În orașe, ponderea acestora a fost de la 14,4 la sută.

Situația s-a agravat în comparație cu anul 2022. Rata sărăciei absolute în mediul rural s-a majorat cu 4,1%, iar în mediul urban – cu 0,5%.

Sărăcia absolută (numită și sărăcie extremă) reprezintă lipsa resurselor suficiente pentru a asigura necesitățile de bază ale vieții, inclusiv, printre altele, apă potabilă, alimente sau instalații sanitare.

Cei mai vulnerabili copii locuiesc la sat

La sfârșitul anului 2023, în R. Moldova, 11,6 mii de copii se aflau în situații de risc, jumătate dintre aceștia aveau vârste între 7 și 15 ani. Peste 72 la sută dintre copii locuiau la sat.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, citate de BNS, din cei 11,6 mii de copii aflați în situație de risc:

  • 10,4 mii au fost neglijați;
  • 547 - supuși violenței;
  • 209 – îl aveau pe unul sau ambii părinți decedați;
  • 106 – unul sau ambii părinți au refuzat să-și îndeplinească obligațiunile;
  • 216 – se aflau în alte situații de risc: vagabondajul, cerșitul, prostituția, victime ale infracțiunilor.

Comparativ cu anul 2022, au fost înregistrați cu 6,2% mai mulți copii supuși violenței, iar numărul copiilor neglijați s-a micșorat cu 14,3%.

Gospodăriile cu copii au venituri mai mici

În medie, în anul 2023, veniturile gospodăriilor cu copii au constituit 4248,0 lei lunar pe o persoană sau de 1,3 ori mai puțin, comparativ cu veniturile gospodăriilor fără copii. Pe măsura creșterii numărului de copii descrește valoarea medie a veniturilor, de la 4951,2 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil până la 3211,4 lei în cazul celor cu 3 copii și mai mult.

Principalele surse de venit ale gospodăriilor au fost salariul (57,5%), prestațiile sociale (9,1%), activitatea individuală non-agricolă (7,9%) și activitatea individuală agricolă (6,2%). Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 15,5%.

Copiii care locuiesc la sat au mai puține comodități

Condițiile de trai ale gospodăriilor cu copii din mediul urban diferă de cele din mediul rural. La oraș, peste 90 de procente din copii dispun de apeduct, sisteme de canalizare, baie, duș în locuință și gaze la rețea. Prin comparație, în mediul rural, doar 39,8 la sută din copii dispun de gaze la rețea, 64,3% au acces la baie, duș în interior, 79,9% - sisteme de canalizare, 87,8% - apeduct.

Mai puține infracțiuni comise de minori

735 de minori au comis infracțiuni în anul 2023, peste 90% aveau vârsta între 14 și 17 ani. Preponderent, infracțiunile au fost săvârșite de băieți - 93,1% faţă de 6,9% în cazul fetelor.

Potrivit datelor datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2023, la 100 mii minori au revenit 83 infracțiuni, față de 116 infracțiuni în anul 2019. Cel mai des comise infracțiuni de minori rămân a fi furturile (58,8%), urmate de jafuri, huliganism și pungășii.

Datele Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești de la sfârșitul anului 2023 arată că 239 de copii au fost condamnați în prima instanță. Șapte copii au fost deținuți în arest preventiv, iar 24 au fost condamnați definitiv și executau pedeapsa cu închisoarea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG